Sânmartinu Sârbesc, Timiș

sat în comuna Peciu Nou, județul Timiș, România
(Redirecționat de la Sânmartinu Sârbesc)

Sânmartinu Sârbesc ( maghiară Szerbszentmárton, sârbă Српски Семартон sau Српски Свети Мартон/Srpski Semarton sau Srpski Sveti Marton) este un sat în comuna Peciu Nou din județul Timiș, Banat, România.

Sânmartinu Sârbesc
maghiară Szerbszentmárton
sârbă Српски Семартон sau Српски Свети Мартон/
Srpski Semarton sau Srpski Sveti Marton
—  sat  —
Sânmartinu Sârbesc se află în România
Sânmartinu Sârbesc
Sânmartinu Sârbesc
Sânmartinu Sârbesc (România)
Poziția geografică
Coordonate: 45°36′23″N 20°57′38″E ({{PAGENAME}}) / 45.60639°N 20.96056°E

Țară România
Județ Timiș
ComunăPeciu Nou

SIRUTA158092
Prima atestare1333

Altitudine79 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total841 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal307212

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziția localității Sânmartinu Sârbesc
Poziția localității Sânmartinu Sârbesc
Poziția localității Sânmartinu Sârbesc

Localizare

modificare

Sânmartinul Sârbesc se situează în sud-vestul județului Timiș, la circa 28 km sud vest de municipiul Timișoara. Este traversat de pârâul Bega Mică.

 
Sânmartinu Sârbesc în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72

Prima menționare documentară a satului datează din 1333, atunci când este amintit ca sacerdos de Sancto Martinoși având preoți valahi.[1] Localitatea a devenit sârbească un secol mai târziu. După ce turcii au pustiit localitatea, aici s-au așezat sârbi. Sârbi bosniaci s-au stabilit aici începând cu 1415-1416, astfel că, spre sfârșitul secolului XV, localitatea devenise majoritar sârbească. La conscripția din 1717 apre cu numele de St. Martin, avea 26 de case[2] și aparținea districtului Ciacova. Pe harta contelui Mercy apare în cadrul districtului Becicherecului. În 1779 se alipește de județul Torontal.

În prezent localitatea continuă să fie majoritar sârbească, însă se află într-un proces de îmbătrânire, cumulat cu o creștere continuă a populației de români.

Populație

modificare
Recensământul[3] Structura etnică
Anul Populația Români Sârbi Germani Maghiari Alte etnii
1880 1.547 24 1.370 94 25 34
1900 1.870 2 1.796 56 15 1
1930 1.639 9 1.589 8 7 26
1977 1.127 123 958 9 6 31
1992 968 342 605 4 9 8
2002 997 481 457 1 12 43 (15 țigani, 31 ucraineni)

Personalități locale

modificare
  1. ^ Crețan, p.118
  2. ^ Lotreanu, p.364
  3. ^ „Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, jud. Timiș 1880 - 2002” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 

Bibliografie

modificare
  • Ioan Lotreanu, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Țara”, Timișoara, 1935
  • Remus Crețan, Dicționar toponimic și geografico-istoric al localităților din județul Timiș, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8

Legături externe

modificare