Sîngerei

oraș în Republica Moldova
Nu confundați cu Sîngereii Noi.
Sîngerei
Sângerei
—  Oraș  —
Muzeul de Istorie și Etnografie din Sîngerei
Muzeul de Istorie și Etnografie din Sîngerei
Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Sîngerei se află în Moldova
Sîngerei
Sîngerei
Sîngerei (Moldova)
Poziția geografică
Coordonate: 47°40′N 28°10′E ({{PAGENAME}}) / 47.667°N 28.167°E

ȚarăRepublica Moldova Republica Moldova
RaionSîngerei
Atestare20 martie 1584[2]

Guvernare
 - PrimarArcadie Covaliov (PUN[1], 2019)

Populație (2014)[3]
 - Total12.465 locuitori

Cod poștalMD-6200
Prefix telefonic262

Localități înfrățite
 - HârlăuRomânia

Prezență online
primariasingerei.md
GeoNames Modificați la Wikidata

Sîngerei este un oraș situat în nordul Republicii Moldova, reședința raionului Sîngerei, la aproximativ 25 km sud-est de municipiul Bălți.

GeografieModificare

Sîngerei este situat pe malul stîng al rîului Ciulucul-Mare și pe automagistrala ChișinăuCernăuți, la 114 km de capitala republicii și la 26 km de stația de cale ferată Bălți.

Orașul Sîngerei are o suprafață de 83,37 km², cea mai mare parte fiind constituită din terenuri cu destinație agricolă, care ocupă în jur de 5.700 ha sau circa 70%.

Resursele acvatice ale orașului sînt formate de rîul Ciulucul Mare, care intersectează orașul, și de 8 iazuri și heleșteie cu o suprafață totală de peste 50 ha, cel mai mare iaz are o suprafață de 21,6 ha.

IstorieModificare

Istoria apartenenței statale  
  Republica Moldova 1991–
  URSS 1944–1991
  România 1941–1944
  URSS 1940–1941
  România 1918–1940
  Republica Democratică Moldovenească 1917–1918
  Republica Rusă 1917
  Imperiul Rus 1812–1917
  Moldova –1812

Pentru prima dată, Sîngerei este menționat într-un document din 1584. În anul 1675, ultimul deținător de moșii din Sîngerei, Ioan Kalmuțki, s-a refugiat în Polonia împreună cu Ștefan Vodă Petriceico și acolo a fost recunoscut nobil polonez de regele Ioan al III-lea al Poloniei. După anexarea Basarabiei la Rusia, proprietara moșiei Sîngerei devine familia Keșco, care a deținut această proprietate pînă la mijlocul sec. XIX. Ultimii proprietari ai moșiei Sîngerei, au fost din familia Kalmuțki, care au deținut-o pînă la reforma agrară din 1919. Prima școală primară s-a deschis în localitate în anul 1903.

În secolul XIX făcea parte din volostea Chișcăreni. În 1902 în Sîngerei erau 402 case, cu o populație de 2006 persoane; o biserică, cu hramul sf. Nicolae, școală elementară rusească; 86 vite mari. Țăranii posedă pămînt de împroprietărire 2304 des. Proprietarul, V. Calmutski, avea aici un domeniu de 7655 desetine, împrejurul satului erau vii și grădini cu pomi.[4]

La 28 martie 1944 trupele sovietice au intrat în oraș.

La 7 aprilie 1965 capătă denumirea de Lazovsk, în numele revoluționarului Serghei Lazo. În 1973 populația localității a constituit 10,6 mii locuitori. În perioada sovietică la Sîngerei funcționa o fabrică de vinuri, o fabrică de pîine, o secției a fabricii de covoare din Orhei, o secție a asociației „Lapte” din Bălți, combinatul de întreprinderi comunale, combinatul de deservire socială, tipografie, direcția intercolhoznică de construcții, o filială a coloanei motorizate nr. 81, sector de reparații și construcții, stație de incubație, baza de transporturi auto ATB-35. În Sîngerei se afla sediul colhozului „Bagrin”. În 1972 producția globală a constituit 5,8 milioane de lei, producție realizată - 4,56 mln. lei, inclusiv viticultura și pomicultura - 1114,0 mii lei, creșterea animalelor - 1348 mii lei, culturi tehnice - 1292 mii lei, cereale - 376 mii lei. Venitul net obținut în 1972 a fost de 1,51 mln. lei. La începutul anilor 1970 gospodăria locală dispunea de 116 tractoare, 34 combine și 32 autocamioane.[5]

Instituții de învățămînt în anii 1970: 2 școli medii, școală sportivă, școală de muzică, 4grădinițe. De asemenea, în Sîngerei activau: casă de cultură, cinematograf, 2 cluburi, casă de creație, 4 biblioteci, librărie, restaurant, 3 cafenele, hotel, nod de telecomunicații, magazin universal. Ocrotirea sănătății populației era asigurată de un spital raional cu 120 de paturi, policlinică, 3 puncte medicale, farmacii.[5]

Din anul 2001, Sîngerei are legături de înfrățire cu orașul Hîrlău din România.

DemografieModificare



 
Structura etnică în 2004

     Moldoveni/români (90,83%)

     Ucraineni (5,5%)

     Ruși (3,02%)

     Polonezi (0,09%)

     Bulgari (0,09%)

     Alte etnii (0,47%)

Sângerei - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Structura etnicăModificare

Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004[6]:

Grup etnic Populație % Procentaj
Moldoveni / Români 11.505 90,83%
Ucraineni 697 5,50%
Ruși 382 3,02%
Alții 83
Total 12.667 100%


Conform datelor recensământului din 2014[7], orașul Sîngerei avea 12.465 locuitori, 48,17% bărbați și 51,83% femei.

Grup etnic Populație % Procentaj
Moldoveni / Români 11.367 91.19%
Ucraineni 536 4.3%
Ruși 235 1.89%
Bulgari 7 0,06%
Găgăuzi 6 0,05%
Alții 309 2,48%
Total 12.465 100%

Limba vorbită de obicei (2014):

  • limba română - 11.392 (91,39%)
  • limba rusă - 685 (5,5%)
  • limba ucraineană - 53 (0,43%)
  • altele/nedeclarat - 333 (2,67%)

Administrație și politicăModificare

Primarul orașului Sîngerei este Arcadie Covaliov (PUN),[1] ales la 3 noiembrie 2019.

Componența Consiliului Local Sîngerei (23 de consilieri), ales la 20 octombrie 2019, este următoarea:[8]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Democrat din Moldova 6            
Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS” 5            
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 4            
Partidul Unității Naționale 3            
Partidul „ȘOR” 2            
Partidul Liberal Democrat din Moldova 1            
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 1            
(candidat independent) Tudor Mocanu 1            

EconomieModificare

Orașul Sîngerei este o localitate urbană cu un potențial economic ridicat, datorită numărului destul de mare de agenți economici puternici din teritoriu. În prezent, în oraș activează circa 800 agenți economici. Numărul lor s-a mărit în ultimii trei ani considerabil în mare măsură datorită creșterii numărului întreprinderilor individuale și cel mai mult datorită creșterii numărului agenților economici care activează în bază de patentă. Agenții economici mari sunt principalii actori ai economiei locale, care asigură în primul rând locuri de muncă, iar în al doilea rând contribuie la formarea bugetului local. Unul din principalii agenți economici este societatea pe acțiuni „Fabrica de vinuri Sângerei” care funcționează din anul 1956. Principalul gen de activitate este prelucrarea strugurilor și a merelor. În prezent, fabrica prelucrează de la 2,5 la 5 mii tone struguri pe an. În ultimii 5 ani pe teritoriul fabricii s-au deschis secții de îmbuteliere a uleiului de floarea soarelui, câteva întreprinderi printre care Î.M. „Bel-Alco”, „Vinagroprofit” S.R.L.

Recent și-a început activitatea întreprinderea „Gelibert” S.R.L., unul din cei mai importanți producători și distribuitori de sucuri din republică. În prezent producția întreprinderii este de peste 15 mln. lei anual și a crescut față de anul 2001 mai mult de 7 ori. Deservirea socială a populației este efectuată de mai mulți agenți economici printre care societatea pe acțiuni „Buna dispoziție”, care are o cifră de afaceri de 260 mii lei anual.

În agricultură în prezent activează 43 de gospodării agricole și mai mulți agenți economici. Unul dintre cei mai importanți agenți economici este societatea cu răspundere limitată „Agro-Sângerei”, care are o cifră de afaceri de peste 10 mln. lei. Achiziționarea producției agricole este efectuată de întreprinderea cooperatistă de colectare a producției și comerț „Colprodcoop” care are o cifră de afaceri de circa 10 mln. lei anual. Pe teritoriul orașului funcționează 7 unități de alimentație publică, 1 piață și o rețea vastă de unități de comerț cu amănuntul. De asemenea în oraș sunt filiale a 3 bănci comerciale și a unei companii de asigurări. Serviciile de consultanță juridică sunt prestate de 3 centre de profesie.

Finanțele publice localeModificare

Veniturile bugetului local au înregistrat creșteri continui în ultimii ani. Este notoriu faptul că această creștere în mare măsură se datorează creșterii volumului de defalcări, ceea ce indică o înviorare a economiei locale. Totodată veniturile publice locale s-au caracterizat și prin modificări calitative. Astfel în ultimii ani a crescut ponderea defalcărilor, în mod special în anul 2001 și s-a diminuat considerabil cota transferurilor în structura veniturilor publice locale. Analiza structurii cheltuielilor relevă o pondere foarte mare a cheltuielilor pentru educație în structura cheltuielilor publice locale. Această stare de lucruri denotă posibilitățile foarte restrânse ale autorităților publice locale de a soluționa probleme de interes local și în mod special de a aloca resurse pentru dezvoltarea infrastructurii și a gospodăriei comunale.

SocialModificare

Sistemul de învățământ este format din 4 instituții preșcolare, un gimnaziu(„Anton Crihan”, fosta școală medie nr. 2) și 3 licee: Liceul Teoretic „Olimp”(fosta școală medie nr. 3), Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, Liceul Teoretic „Dimitrie Cantemir”(fosta școală medie nr. 1, școala rusă), Casa de creație și Agrement, Casa raională de Cultură „Nicolae Iorga”.

Sistemul de ocrotire a sănătății este format din 7 instituții medicale: un spital, un centru al medicilor de familie și altele. Pe teritoriul orașului funcționează 5 farmacii. În sistemul de ocrotire a sănătății lucrează 100 de medici și 230 personal mediu medical. Instituțiile culturale ale orașului sunt reprezentate de Muzeul de Istorie si Etnografie, de o bibliotecă publică și o casă de cultură. Din anul 1955 în oraș funcționează orchestra populară de fanfară – din 1980 Colectiv Artistic Emerit din republică. Ansamblul model „Busuioc moldovenesc” a fost înființat în anul 1964, iar în anul 1989 ocupă locul I la concursul republican. Orașul dispune de 4 construcții sportive. Echipa de copii de fotbal participă în campionatele naționale și în diverse turnee internaționale.

PersonalitățiModificare

Născuți în SîngereiModificare

ReferințeModificare

  1. ^ a b „Lista primarilor aleși în cadrul alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019” (PDF). Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. . Arhivat (PDF) din originalul de la . Accesat în . 
  2. ^ Roller, M (red.). Documente privind istoria României. Veacul XVI. A, Moldova. Vol. III, 1571-1590. București: Editura Academiei Republicii Populare Române, 1951, pp. 238—240.
  3. ^ Rezultatele Recensămîntului Populației și al Locuințelor din 2014: „Caracteristici - Populație (populația pe comune, religie, cetățenie)” (XLS). Biroul Național de Statistică. . Accesat în . 
  4. ^ Zamfir Ralli-Arbore. Dicționarul geografic al Basarabaiei. Reeditare după ediția: București 1904. Editura Museum Chișinău, Fundația Culturală Română. 2001. 235 p.
  5. ^ a b V. Cocieru. „Lazovsc”. Enciclopedia Sovietică Moldovenească, , Chișinău, pp. 13-14.
  6. ^ Recensământul populației din 2004. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale statistica.md
  7. ^ Recensamântul Populației si al Locuințelor 2014, recensamint.statistica.md 
  8. ^ „Proces-verbal privind totalizarea rezultatelor votării la alegerea consilierilor în Consiliul local or. Sîngerei” (PDF). Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. . Accesat în . 

Legături externeModificare

BibliografieModificare

  • Sângerei: in "Localitatile Republicii Moldova", vol.11,Ed. Draghiste, Chisinau
  • Veaceslav Ioniță: Ghidul orașelor din Republica Moldova – Veaceslav Ioniță. Igor Munteanu, Irina Beregoi. - Chișinău,: TISH, 2004 (F.E.-P. Tipografia Centrală). 248 p. ISBN 9975-947-39-5