Deschide meniul principal
Sateliții lui Saturn
Comparație de masă: Titan are 96% din masa totală a sateliților saturnieni!

Sateliții naturali ai lui Saturn sunt numeroși și diferiți, variind de la mici sateliți cu mai puțin de 1 kilometru diametru până la enormul Titan, care este mai mare decât planeta Mercur. Saturn are 62 de sateliți cu orbite confirmate, cincizeci și trei care au nume și doar treisprezece dintre ei au diametre mai mari de 50 km.[1][2][3][4]

Principalii sateliți, comparați cu Luna
Nume Diameteru
(km)
Masă
(kg)
Raza orbitei (km) Perioada orbitală (zile)
Mimas 400
(10% Luna)
0.4×1020
(0.05% Luna)
185,000
(50% Luna)
0.9
(3% Luna)
Enceladus 500
(15% Luna)
1.1×1020
(0.2% Luna)
238,000
(60% Luna)
1.4
(5% Luna)
Tethys 1060
(30% Luna)
6.2×1020
(0.8% Luna)
295,000
(80% Luna)
1.9
(7% Luna)
Dione 1120
(30% Luna)
11×1020
(1.5% Luna)
377,000
(100% Luna)
2.7
(10% Luna)
Rhea 1530
(45% Luna)
23×1020
(3% Luna)
527,000
(140% Luna)
4.5
(20% Luna)
Titan 5150
(150% Luna)
1350×1020
(180% Luna)
1,222,000
(320% Luna)
16
(60% Luna)
Iapetus 1440
(40% Luna)
20×1020
(3% Luna)
3,560,000
(930% Luna)
79
(290% Luna)

Tabel cu satelițiModificare

Sateliți confirmațiModificare

Sateliții lui Saturn sunt enumerați mai jos după perioada orbitală, de la cea mai scurt la cea mai lungă. Sateliții suficient de masivi pentru suprafețele lor de a avea colaps gravitațional într-un sferoid sunt evidențiate cu caractere aldine, în timp ce sateliții neregulați sunt enumerați pe fundal roșu, portocaliu și gri.
Cheie

Sateliți mari de gheață

Titan

Grupul Inuit

Grupul Gallic

Grupul Norse


Ordin
[note 1]
Etichetă
[note 2]
Nume Imagine Diametru (km)[note 3] Masa
(×1015 kg)[note 4]
Axa semi-majoră (km)[note 5] Perioada orbitală (zi)[note 6] Înclinare [note 7] Excentricitate Poziție Anul
descoperirii
[5]
Descoperitor
[5]
0 S/2009 S 1   ≈ 0.3 <0.0001 ≈ 117,000 ≈ 0.47 ≈ 0° ≈ 0 în exteriorul Inelului B 2009 Cassini–Huygens[4]
0   0.04 to 0.4 (Pământ) <0.0001 ≈ 130,000 ≈ 0.55 ≈ 0° ≈ 0 Trei 1000 km benzi în Inelul A 2006 Cassini–Huygens
1 XVIII Pan   28.2 ± 2.6
(34×31×20)
4.95±0.75 133,584 +0.57505 0.001° 0.000035 în Diviziunea Encke 1990 M. Showalter
2 XXXV Daphnis   7.6 ± 1.6
(9×8×6)
0.084±0.012 136,505 +0.59408 ≈ 0° ≈ 0 în Keeler Gap 2005 Cassini–Huygens
3 XV Atlas   30.2 ± 1.8
(41×35×19)
6.6 ± 0.045 137,670 +0.60169 0.003° 0.0012 în exteriorul inelului A cioban 1980 Voyager 2
4 XVI Prometheus   86.2 ± 5.4
(136×79×59)
159.5 ± 1.5 139,380 +0.61299 0.008° 0.0022 în interiorul inelului F cioban 1980 Voyager 2
5 XVII Pandora   81.4 ± 3.0
(104×81×64)
137.1 ± 1.9 141,720 +0.62850 0.050° 0.0042 în exteriorul inelului F cioban 1980 Voyager 2
6a XI Epimetheus   116.2 ± 3.6
(130×114×106)
526.6±0.6 151,422 +0.69433 0.335° 0.0098 co-orbital cu Janus 1977 J. Fountain, and S. Larson
6b X Janus   179.0 ± 2.8
(203×185×153)
1,897.5 ± 0.6 151,472 +0.69466 0.165° 0.0068 co-orbital cu Epimetheus 1966 A. Dollfus
8 LIII Aegaeon   ≈ 0.5 ~0.0001 167,500 +0.80812 0.001° 0.0002 G Ring moonlet 2008 Cassini–Huygens
9 I Mimas   396.4 ± 0.8
(416×393×381)
37,493 ± 31 185,404 +0.942422 1.566° 0.0202   1789 W. Herschel
10 XXXII Methone   3.2 ± 1.2 ~0.02 194,440 +1.00957 0.007° 0.0001 Alkyonide 2004 Cassini–Huygens
11 XLIX Anthe   ≈ 1 ~0.007 197,700 +1.03650 0.1° 0.001 Alkyonide 2007 Cassini–Huygens
12 XXXIII Pallene   5.0 ± 1.2
(6×6×4)
~0.05 212,280 +1.15375 0.181° 0.0040 Alkyonide 2004 Cassini–Huygens
13 II Enceladus   504.2 ± 0.4
(513×503×497)
108,022 ± 101 237,950 +1.370218 0.010° 0.0047 Generează inelul E 1789 W. Herschel
14 III Tethys   1,062 ± 1.2
(1077×1057×1053)
617,049 ± 132 294,619 +1.887802 0.168° 0.0001   1684 G. Cassini
14a XIII Telesto   24.8 ± 0.8
(33×24×20)
~9.41 294,619 +1.887802 1.158° 0.000 leading Tethys Trojan 1980 B. Smith, H. Reitsema, S. Larson, and J. Fountain
14b XIV Calypso   21.4 ± 1.4
(30×23×14)
~6.3 294,619 +1.887802 1.473° 0.000 trailing Tethys Trojan 1980 D. Pascu, P. Seidelmann, W. Baum, and D. Currie
17 IV Dione   1,122.8 ± 0.8
(1128×1123×1119)
1,095,452 ± 168 377,396 +2.736915 0.002° 0.0022   1684 G. Cassini
17a XII Helene   35.2 ± 0.8
(43×38×26)
~24.46 377,396 +2.736915 0.212° 0.0022 leading Dione Trojan 1980 P. Laques and J. Lecacheux
17b XXXIV Polydeuces   2.6 ± 0.8
(3×2×1)
~0.03 377,396 +2.736915 0.177° 0.0192 trailing Dione Trojan 2004 Cassini–Huygens
20 V Rhea   1,527.0 ± 1.2
(1530×1526×1525)
2,306,518 ± 353 527,108 +4.518212 0.327° 0.001258   1672 G. Cassini
21 VI Titan   5,151 134,520,000
± 20,000
1,221,930 +15.94542 0.3485° 0.0288   1655 C. Huygens
22 VII Hyperion   270 ± 8
(360×266×205)
5,620 ± 50 1,481,010 +21.27661 0.568° 0.123006 în 4:3 rezonanță cu Titan 1848 W. Bond
G. Bond
W. Lassell
23 VIII Iapetus   1,468.6 ± 5.6
(1491×1491×1424)
1,805,635 ± 375 3,560,820 +79.3215 7.570° 0.028613   1671 G. Cassini
24 XXIV Kiviuq ≈ 16 ~2.79 11,294,800 +448.16 49.087° 0.3288 Grupul Inuit 2000 B. Gladman, J. Kavelaars, et al.
25 XXII Ijiraq ≈ 12 ~1.18 11,355,316 +451.77 50.212° 0.3161 Grupul Inuit 2000 B. Gladman, J. Kavelaars, et al.
26 IX ♣†Phoebe   213.0 ± 1.4
(219×217×204)
8,292 ± 10 12,869,700 −545.09 173.047° 0.156242 Grupul Norse 1899 W. Pickering
27 XX Paaliaq ≈ 22 ~7.25 15,103,400 +692.98 46.151° 0.3631 Grupul Inuit 2000 B. Gladman, J. Kavelaars, et al.
28 XXVII Skathi ≈ 8 ~0.35 15,672,500 −732.52 149.084° 0.246 Grupul Norse (Skathi) 2000 B. Gladman, J. Kavelaars, et al.
29 XXVI Albiorix ≈ 32 ~22.3 16,266,700 +774.58 38.042° 0.477 Grupul Gallic 2000 M. Holman
30   S/2007 S 2 ≈ 6 ~0.15 16,560,000 −792.96 176.68° 0.2418 Grupul Norse 2007 S. Sheppard, D. Jewitt, J. Kleyna, B. Marsden
31 XXXVII Bebhionn ≈ 6 ~0.15 17,153,520 +838.77 40.484° 0.333 Grupul Gallic 2004 S. Sheppard, D. Jewitt, J. Kleyna
32 XXVIII Erriapus ≈ 10 ~0.68 17,236,900 +844.89 38.109° 0.4724 Grupul Gallic 2000 B. Gladman, J. Kavelaars, et al.
33 XLVII Skoll ≈ 6 ~0.15 17,473,800 −862.37 155.624° 0.418 Grupul Norse (Skathi) 2006 S. Sheppard, D. Jewitt, J. Kleyna
34 XXIX Siarnaq ≈ 40 ~43.5 17,776,600 +884.88 45.798° 0.24961 Grupul Inuit 2000 B. Gladman, J. Kavelaars, et al.
35 LII Tarqeq ≈ 7 ~0.23 17,910,600 +894.86 49.904° 0.1081 Grupul Inuit 2007 S. Sheppard, D. Jewitt, J. Kleyna
36   S/2004 S 13 ≈ 6 ~0.15 18,056,300 −905.85 167.379° 0.261 Grupul Norse 2004 S. Sheppard, D. Jewitt, J. Kleyna
37 LI Greip ≈ 6 ~0.15 18,065,700 −906.56 172.666° 0.3735 Grupul Norse 2006 S. Sheppard, D. Jewitt, J. Kleyna
38 XLIV Hyrrokkin ≈ 8 ~0.35 18,168,300 −914.29 153.272° 0.3604 Grupul Norse (Skathi) 2006 S. Sheppard, D. Jewitt, J. Kleyna
39 L Jarnsaxa ≈ 6 ~0.15 18,556,900 −943.78 162.861° 0.1918 Grupul Norse 2006 S. Sheppard, D. Jewitt, J. Kleyna
40 XXI Tarvos ≈ 15 ~2.3 18,562,800 +944.23 34.679° 0.5305 Grupul Gallic 2000 B. Gladman, J. Kavelaars, et al.
41 XXV Mundilfari ≈ 7 ~0.23 18,725,800 −956.70 169.378° 0.198 Grupul Norse 2000 B. Gladman, J. Kavelaars, et al.
42   S/2006 S 1 ≈ 6 ~0.15 18,930,200 −972.41 154.232° 0.1303 Grupul Norse (Skathi) 2006 S. Sheppard, D.C. Jewitt, J. Kleyna
43   S/2004 S 17 ≈ 4 ~0.05 19,099,200 −985.45 166.881° 0.226 Grupul Norse 2004 S. Sheppard, D. Jewitt, J. Kleyna
44 XXXVIII Bergelmir ≈ 6 ~0.15 19,104,000 −985.83 157.384° 0.152 Grupul Norse (Skathi) 2004 S. Sheppard, D. Jewitt, J. Kleyna
45 XXXI Narvi ≈ 7 ~0.23 19,395,200 −1,008.45 137.292° 0.320 Grupul Norse (Narvi) 2003 S. Sheppard, D. Jewitt, J. Kleyna
46 XXIII Suttungr ≈ 7 ~0.23 19,579,000 −1,022.82 174.321° 0.131 Grupul Norse 2000 B. Gladman, J. Kavelaars, et al.
47 XLIII Hati ≈ 6 ~0.15 19,709,300 −1,033.05 163.131° 0.291 Grupul Norse 2004 S. Sheppard, D. Jewitt, J. Kleyna
48   S/2004 S 12 ≈ 5 ~0.09 19,905,900 −1,048.54 164.042° 0.396 Grupul Norse 2004 S. Sheppard, D. Jewitt, J. Kleyna
49 XL Farbauti ≈ 5 ~0.09 19,984,800 −1,054.78 158.361° 0.209 Grupul Norse (Skathi) 2004 S. Sheppard, D. Jewitt, J. Kleyna
50 XXX Thrymr ≈ 7 ~0.23 20,278,100 −1,078.09 174.524° 0.453 Grupul Norse 2000 B. Gladman, J. Kavelaars, et al.
51 XXXVI Aegir ≈ 6 ~0.15 20,482,900 −1,094.46 167.425° 0.237 Grupul Norse 2004 S. Sheppard, D. Jewitt, J. Kleyna
52   S/2007 S 3 ≈ 5 ~0.09 20,518,500 ≈ −1,100 177.22° 0.130 Grupul Norse 2007 S. Sheppard, D. Jewitt, J. Kleyna
53 XXXIX Bestla ≈ 7 ~0.23 20,570,000 −1,101.45 147.395° 0.77 Grupul Norse (Narvi) 2004 S. Sheppard, D. Jewitt, J. Kleyna
54   S/2004 S 7 ≈ 6 ~0.15 20,576,700 −1,101.99 165.596° 0.5299 Grupul Norse 2004 S. Sheppard, D. Jewitt, J. Kleyna
55   S/2006 S 3 ≈ 6 ~0.15 21,076,300 −1,142.37 150.817° 0.4710 Grupul Norse (Skathi) 2006 S. Sheppard, D. Jewitt, J. Kleyna
56 XLI Fenrir ≈ 4 ~0.05 21,930,644 −1,212.53 162.832° 0.131 Grupul Norse 2004 S. Sheppard, D. Jewitt, J. Kleyna
57 XLVIII Surtur ≈ 6 ~0.15 22,288,916 −1,242.36 166.918° 0.3680 Grupul Norse 2006 S. Sheppard, D. Jewitt, J. Kleyna
58 XLV Kari ≈ 7 ~0.23 22,321,200 −1,245.06 148.384° 0.3405 Grupul Norse (Skathi) 2006 S. Sheppard, D. Jewitt, J. Kleyna
59 XIX Ymir ≈ 18 ~3.97 22,429,673 −1,254.15 172.143° 0.3349 Grupul Norse 2000 B. Gladman, J. Kavelaars, et al.
60 XLVI Loge ≈ 6 ~0.15 22,984,322 −1,300.95 166.539° 0.1390 Grupul Norse 2006 S. Sheppard, D. Jewitt, J. Kleyna
61 XLII Fornjot ≈ 6 ~0.15 24,504,879 −1,432.16 167.886° 0.186 Grupul Norse 2004 S. Sheppard, D. Jewitt, J. Kleyna

Sateliți neconfirmațiModificare

Următoarele obiecte (observate de sonda spațială Cassini–Huygens) nu au fost confirmate ca corpurile solide. Nu este încă clar dacă acestea sunt sateliți reali sau smocuri persistente din cadrul Inelului F.[6]

Nume Imagine Diametru (km) Axa
semi-majoră (km)[7]
Perioada
orbidală (zi)[7]
Poziție Anul descoperirii
S/2004 S 6   ≈ 3–5 ≈ 140,130 +0.61801 obiecte incerte în jurul inelului F 2004
S/2004 S 3/S 4[note 8]   ≈ 3−5 ≈ 140,300 ≈ +0.619 2004

Sateliți ipoteticiModificare

Doi sateliți au fost pretinși ca descoperiți de astronomi diferiți, dar nu au fost văzuți din nou. Ambii sateliți au fost observați orbitând între Titan și Hyperion.[8]

  • Chiron - se presupune că a fost văzut de către Hermann Goldschmidt în 1861, dar niciodată observate de oricine altcineva.[8]
  • Themis - se pretinde că a fost descoperit în 1905 de către astronomul William Pickering, dar niciodată nu a fost revăzut. Cu toate acestea, el a fost inclus în numeroase almanahuri și cărți de astronomie până în 1960.[8]
  • Peggy - la 14 aprilie 2014, NASA [9] a anunțat că imaginile transmise de Cassini ar putea releva formarea unui nou satelit natural al planetei Saturn. Obiectul ar putea să măsoare cca. 1Km în diametru[10] și se află la marginea inelului A.

NoteModificare

  1. ^ Ordinul se referă la poziția sateliților în raport cu distanța medie a acestora față de Jupiter.
  2. ^ Un satelit confirmat primește o denumire permanentă de la UAI format dintr-un nume și o cifră romană. Cei nouă sateliți care au fost cunoscuți înainte de 1900 (dintre care numai Phoebe este neregulat) sunt numerotați în ordinea distanței lor față de Saturn; restul sunt numerotați în ordinea după care au primit denumirea lor permanente. Nouă luni mici ale Grupul Norse și S/2009 S 1 nu au primit încă o denumire permanentă.
  3. ^ Diametrele și dimensiunile ale sateliților interioari de la Pan prin Janus, Methone, Pallene, Telepso, Calypso, Helene, Hyperion și Phoebe sunt preluate de la Thomas 2010, Tabelul 3. Diametre și dimensiunile lui Mimas, Enceladus, Tethys, Dione, Rhea și Iapetus sunt din Thomas 2010, Tabelul 1. Dimensiunele aproximative a altor sateliți sunt preluate de pe websitul lui Scott Sheppard.
  4. ^ Masa celor mai mari sateliți a fost preliuate din Jacobson, 2006. Masa lui Pan, Daphnis, Atlas, Prometheus, Pandora, Epimethius, Janus, Hyperion și Phoebe au fost preluate de la Thomas, 2010, Tabelul 3. Masa celor mai mici sateliți a fost calculată presupunând o densitate de 1.3 g/cm3.
  5. ^ Parametrii orbitali au fost preluați de la Spitale, et al. 2006, IAU-MPC Natural Satellites Ephemeris Service, și NASA/NSSDC.
  6. ^ Perioadele cu valori negative sunt cu traiectorie retrogradă în jurul lui Saturn (opusă rotației planetei).
  7. ^ La ecuatorul lui Saturn
  8. ^ S/2004 S4 a fost cel mai probabil un mănunchi tranzitoriu, aceasta nu a fost recuperat de la prima ochire.

NoteModificare

  1. ^ „Solar System Exploration Planets Saturn: Moons: S/2009 S1”. NASA. Accesat în . 
  2. ^ Nemiroff, Robert and Bonnell, Jerry (). „Huygens Discovers Luna Saturni”. Astronomy Picture of the Day. Accesat în . 
  3. ^ Sheppard, Scott S. „The Giant Planet Satellite and Moon Page”. Departament of Terrestrial Magnetism at Carniege Institution for science. Accesat în . 
  4. ^ a b Porco, C. and the Cassini Imaging Team (). „S/2009 S1”. IAU Circular. 9091. 
  5. ^ a b „Planet and Satellite Names and Discoverers”. Gazetteer of Planetary Nomenclature. USGS Astrogeology. . Accesat în . 
  6. ^ Porco, C.C. (). „Cassini Imaging Science: Initial Results on Saturn's Rings and Small Satellites” (PDF). Science. 307 (5713): 1226–36. Bibcode:2005Sci...307.1226P. doi:10.1126/science.1108056. PMID 15731439.  Citare cu parametru depășit |coauthors= (ajutor)
  7. ^ a b doi:10.1086/505206 10.1086/505206
    Această referință va fi completată automat în următoarele minute. Puteți sări peste perioada de așteptare sau puteți extinde citarea manual
  8. ^ a b c Schlyter, Paul (). „Saturn's Ninth and Tenth Moons”. Views of the Solar System (Calvin J. Hamilton). Accesat în . 
  9. ^ en NASA Cassini Images May Reveal Birth of a Saturn Moon
  10. ^ en The discovery and dynamical evolution of an object at the outer edge of Saturn’s A ring

Legături externeModificare