Wikipedia

Scoreni, Strășeni

sat din raionul Strășeni, Republica Moldova
(Redirecționat de la Scoreni, Străşeni)
Scoreni
—  sat  —
Centrul satului în august 2015
Centrul satului în august 2015
Drapel
Drapel		Stemă
Stemă
Scoreni se află în Moldova
Scoreni
Scoreni
Scoreni (Moldova)
Poziția geografică
Coordonate: 47°04′02″N 28°36′32″E ({{PAGENAME}}) / 47.06722°N 28.60889°E
Țară Republica Moldova
RaionStrășeni
Atestare1718[1]
Subdiviziuni
5 mahalale
Guvernare
 - PrimarSvetlana Tabacari (PAS[2], 2023)
Populație (2014)[3]
 - Total3.647 locuitori
Cod poștal3730
Prefix telefonic237
Localități înfrățite
 - MioveniRomânia
 - RynPolonia
 - LieștiRomânia
 - PădureniRomânia
 - VoșlăbeniRomânia
Prezență online
http://scoreni.com/
GeoNames Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Scoreni este un sat din raionul Strășeni, Republica Moldova. Se învecinează cu satele Cojușna, Trușeni, Malcoci, Condrița, Căpriana și orașul Strășeni. Este așezat într-o vale săpată de râul Ișnovăț, între două dealuri acoperite de păduri.[4] Localitatea este cunoscută datorită practicării meșteșugului confecționării butoaielor.[4][5][6]

În 2014 populația satului număra 3.647 locuitori.[3] Principala sursă economică a lor este agricultura. Relieful deluros favorizează creșterea unor culturi ca vița-de-vie, iar la poalele dealurilor se întind livezi și terenuri de porumb. Principalul obiectiv turistic al satului este rezervația peisagistică Căpriana–Scoreni, pe teritoriul căreia se află unul din stejarii lui Ștefan cel Mare.[6]

Istorie

modificare

Conform Dicționarului statistic al Basarabiei din 1923,[1] satul a fost întemeiat în 1718, de către familiile moldovenești Stavăr și Mironescu. O altă sursă[7] datează prima atestare documentară la 22 august 1763, când „din luminata poruncă a Măriei Sale Grigore Callimachi, Grigore Clichici ot Scoreni [...] au mers la hotarul ce este în șesul Bâcului, să grijească pricina moșiei Sfintei Vineri, ce se chiamă Strășeni”. Aceeași sursă documentează că așezarea era moșia lui Scorea, nume derivat probabil de la inscripția „Decebalus per Scorilo”.[7]

În timpul recensământului ad-hoc din 1772–1773, organizat de țariști în timpul Războiului ruso-turc din 1768–1774, satul Scoreni, aflat în „ocolul Botnei”, aparținea Mănăstirii Căpriana și număra 16 case, 14 moldoveni și 2 văduve neplătitoare. Un an mai târziu, în 1774, un recensământ similar atestează Scoreni în „ocolul Cogâlnicului”, cu 24 de case, 21 dintre care birnici (plătitori de bir).[7]

La 9 noiembrie 1817 în localitate este sfințită o biserică de lemn, pe temelie de piatră, având hramul Sf. Ierarh Spiridon.[7]

 
Harta județului Lăpușna, 1938

O altă biserică cu același hram a fost construită în anul 1863 și figurează în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat.[8] Clădirea a fost ridicată din piatră, cu ajutorul Mănăstirii Căpriana,[1] în locul vechii biserici de lemn. Aici a avut loc prima școlire a sătenilor la sf. sec. al XVIII-lea – înc. sec. al XIX-lea. Către finele secolului al XIX-lea, s-a deschis școala ministerială de o singură clasă, cu studii în limba rusă de o durată de 3 ani, unde un singur învățător preda unui cerc îngust de discipoli religia, limba rusă cu caligrafie, aritmetica și cântarea bisericească.[7]

În a doua jumătate a sec. al XVIII-lea și prima jumătate a sec. al XIX-lea, populația satului a fost afectată în repetate rânduri de epidemii. De exemplu, în 1866, din cei 61 oameni decedați în Scoreni majoritatea au fost răpuși de holeră,[9] în 1872 numărul victimelor atingând 116.[10] În 1910, 175 de săteni au decedat de tifos exantematic,[11] populația satului scăzând la 2.054 de oameni[11] de la cifra de 2.090 din 1904.[12] În 1916, pentru ameliorarea sănătății localnicilor, în sat a fost deschisă o baie publică.[13]

În 1923, comuna Scoreni avea 740 de gospodării în care locuiau 4.200 de oameni. În economia locului era antrenată o cooperativă de consum, înființată în 1917, cât și o tovărășie de credit și păstrare. Pe deal funcționau 17 mori de vânt. Satul mai avea o primărie, două școli primare mixte, un post de jandarmă, o agenție de percepere, o poștă rurală și două cârciumi.[1]

În Enciclopedia României, editată în 1938, satul este amintit sub denumirea Scoreni, deși pe hartă apare ca „Scorțeni”. În timpul României Mari, satul era amplasat în județul Lăpușna, plasa Vorniceni, avea un cămin cultural, iar Mănăstirea Condrița intra în componența lui.[14]

Populația satului a fost pe larg afectată de mobilizările din 1944 în timpul celui de-al doilea război mondial, cât și de foametea și deportările care au urmat.[7]

  • Imagini de arhivă
  •  
    Casă țărănească, anii 1950
  •  
    Magazin, anii 1960
  •  
    Oficiul poștal, construit în 1963
  •  
    Brigada de tractoare nr. 1, construită în 1965

Patrimoniu protejat

modificare

În sat sunt înregistrate opt situri arheologice care beneficiază de regim special de protecție a statului[15] și două monumente ocrotite de stat, ambele de importanță națională:[8]

  • Așezare Scoreni I (prima epocă a fierului / sec. al XII-lea–al X-lea î.Hr.)
  • Așezare Scoreni II – „La Brigada a Treia” (prima epocă a fierului / sec. al XII-lea–al X-lea î.Hr.; epoca romană târzie / sec. al III-lea–al IV-lea; epoca medievală / sec. al XVI-lea–al XVIII-lea)
  • Așezare Scoreni III (eneolitic / mil. al V-lea–al IV-lea î.Hr.)
  • Așezare Scoreni IV – „La Nord de Iaz” (perioada târzie a epocii bronzului / sec. al XV-lea/al XIV-lea–al XIII-lea î.Hr.)
  • Așezare Scoreni V (neolitic / mil. al VI-lea î.Hr.)
  • Așezare Scoreni VI – „La Iezătură” (epoca medievală / sec. al XVII-lea–al XVIII-lea)
  • Așezare Scoreni VII (a doua epocă a fierului / sec. al V-lea–al III-lea î.Hr.)
  • Așezare Scoreni VIII – „La Livadă” (a doua epocă a fierului / sec. al V-lea–al III-lea î.Hr.)
  • Biserica „Sf. Spiridon” – monument de arhitectură, construit în 1863
  • Monument în memoria consătenilor căzuți în 1941-1945 – monument istoric, distrus în 2011[16]
  • Monumente ocrotite de stat
  •  
    Biserica Sf. Spiridon
  •  
    Scările fostului monument în memoria consătenilor căzuți în 1941-1945

Stemă și drapel

modificare

Simbolurile heraldice actuale ale satului au fost înregistrate în Armorialul General al Republicii Moldova în 2016. Stema este reprezentată de un scut roșu-vișiniu, deasupra căruia este amplasat un cerb elansat, de aur, și un butoi văzut dinspre fund, de argint. Scutul este timbrat de o coroană sătească de aur. Drapelul reprezintă o pânză pătrată roșu-vișinie, purtând un cerb elansat, galben, deasupra unui butoi văzut dinspre fund, alb.[17]

Demografie

modificare




 

Structură etnică

     moldoveni (82,45%)

     români (17,11%)

     ruși (0,22%)

     alte etnii / nedeclarată (0,22%)

Conform datelor recensământului din 2014,[3] populația satului este de 3.647 de locuitori, dintre care 1.768 (48,48%) bărbați și 1.879 (51,52%) femei.[18] Structura etnică a populației arată astfel:[19]

  • moldoveni — 3.007;
  • români — 624;
  • ruși — 8;
  • altele / nedeclarată — 8.

16,9% din populație sunt copii cu vârsta de până la 14 ani, iar 8,5% sunt bătrâni trecuți de 65 de ani. Vârsta medie a locuitorilor este 37,1 ani. Satul numără 1.125 de gospodării, dintre care 467 (41,5%) cu copii. 197 de gospodării sunt formate dintr-un singur om.[3]

Scoreni - evoluția demografică

  Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Toate cele 1.386[20] de locuințe sunt case individuale. 18,5% din ele nu sunt locuite.[3] Oficial, 3.600 de persoane sunt înregistrate cu locul de trai în Republica Moldova, restul locuind în Italia, Ucraina, Rusia și alte țări.[21] 3.553 (97,42%) din locuitori s-au declarat de religie creștin ortodoxă, un număr neglijabil de persoane sunt înscriși ca martori ai lui Iehova, agnostici și atei, iar 89 de persoane nu și-au declarat religia.[22]

Doar 6,2% din gospodării sunt conectate la rețeaua centralizată de distribuire a apei. Un sistem centralizat de canalizare nu există în sat.[3] În ce privește accesul la mijloacele de informare și comunicare, 475 (42,22%) de gospodării au aparate de radio, 1.032 (91,73%) au televizoare, 811 (72,09%) sunt conectate la rețeaua de telefonie fixă, 330 (29,33%) au calculatoare și 318 (28,27%) sunt conectate la rețeaua internet. 65 de gospodării (5,78%) nu au nimic din cele enumerate.[23] Procentual, cele mai multe locuințe (aprox. 25%) au fost construite în perioada 1971-1980.[24] Doar în 160 de case (11,54%) este instalat WC cu apă,[20] iar camere de baie sau duș sunt amenajate în 247 locuințe (17,82%).[25]

La recensământul din 2004 au fost atestați 3.946 de locuitori.[26] Conform unei estimări din noiembrie 2022, în sat locuiesc aproximativ 3.000 de oameni, restul fiind stabiliți în afara localității.[4]

Politică și administrație

modificare
   
Svetlana Tabacari
Clădirea primăriei

Satul Scoreni este administrat de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri.[27] Svetlana Tabacari îndeplinește funcția de primar din 2011.[28] Ea reprezintă Partidul Acțiune și Solidaritate și a fost aleasă pentru al patrulea mandat în 2023.[2] În primul său mandat a reprezentat Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM),[28] în cel de-al doilea Blocul electoral „Platforma Populară Europeană din Moldova — Iurie Leancă”,[29] iar în cel de-al treilea din nou PLDM.[30]

De la validarea rezultatelor alegerilor locale din 2023, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[27]

  Partid Consilieri Componență
  Partidul Acțiune și Solidaritate 10                    
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 2                    
  Partidul Liberal Democrat din Moldova 1                    

Geografie

modificare

Scoreni este cea mai sudică localitate din raionul Strășeni. Satul este înconjurat de păduri și este amplasat într-o văgăună, străbătută de râul Ișnovăț.

Pădurea de la nord-vest, din perimetrul Scoreni–Căpriana–magistrala M1, este o arie protejată, cunoscută ca rezervația peisagistică Căpriana–Scoreni. La extremitatea estică a rezervației, în preajma intrării în sat dinspre Strășeni, sunt localizate șase amplasamente de arbori seculari, cuprinzând un total de 20 de arbori: 19 stejari pedunculați (Quercus robur) și un păr pădureț (Pyrus pyraster). Spre sud, între Condrița și Malcoci, se află o rezervație naturală silvică, înregistrată ca „sector-etalon de pădure”, care aparține administrativ de ocolul silvic Scoreni.[31]

Climă

modificare
Date climatice pentru Scoreni
Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual
Maxima medie °C (°F) 0
(32) 		2
(36) 		8
(46) 		15
(59) 		21
(70) 		25
(77) 		27
(81) 		27
(81) 		21
(70) 		14
(57) 		7
(45) 		2
(36) 		14,1
(57,3)
Minima medie °C (°F) −6
(21) 		−4
(25) 		0
(32) 		5
(41) 		11
(52) 		15
(59) 		16
(61) 		16
(61) 		11
(52) 		6
(43) 		1
(34) 		−3
(27) 		5,7
(42,2)
Precipitații mm (inches) 38.2
(1.504) 		34.5
(1.358) 		34.1
(1.343) 		40.6
(1.598) 		52.1
(2.051) 		70.2
(2.764) 		75.3
(2.965) 		49.9
(1.965) 		51
(2.01) 		33.8
(1.331) 		39.1
(1.539) 		43.5
(1.713) 		562,3
(22,138)
Nr. de zile cu precipitații 7 5 5 6 7 7 8 5 5 4 5 6 70
Ore însorite 279 296 372 405 465 480 480.5 449.5 375 330 285 263.5 4.480,5
Sursă: NOAA

Societate

modificare

Satul are o rețea de magazine, o farmacie și un dispensar medical, cel din urmă fiind construit la începutul anilor 1990. De asemenea, în sat activează două biblioteci, un cămin cultural, o grădiniță, un oficiu poștal și o sală de ceremonii. Apa potabilă este asigurată de o rețea alcătuită din 348 de fântâni. În 2016, funcționa un atelier de accesorii croșetate.[32]

În Scoreni activează liceul teoretic „Universul” cu predare în limba română, unde își fac studiile 342 de elevi (2019)[33] și predau 28 de profesori (2017).[34] În 1999, în cadrul școlii a fost inaugurat Centrul pentru copiii cu dizabilități „Cris”, finanțat de Asociația de Caritate „Acasă” și o fundație din Țările de Jos.[35]

  •  
    Căminul cultural
  •  
    Grădinița
  •  
    Liceul teoretic „Universul”
  •  
    Oficiul medicilor de familie
  •  
    Oficiul poștal

Economie

modificare

În octombrie 2019, în sat erau înregistrați 94 de agenți economici, dintre care 71 activi.[36]

În 2014, a fost dat în exploatare un drum care leagă satul de localitatea vecină Malcoci. Traseul reprezintă o alternativă mai rapidă de a ajunge la Chișinău,[37] față de drumul de ocolire prin Strășeni, care este neasfaltat (până la Strășeni) și are o lungime mai mare.[38] În perspectivă, Agenția de Dezvoltare Regională Centru are pregătit un proiect de modernizare a întregului drum L452, de la Strășeni până la Malcoci, dar nu a fost oferit un termen de implementare.[39]

În 2017, datorită unui grant oferit de guvernul Elveției,[40] a fost implementat un proiect de iluminare a străzilor din sat.[41]

Peste jumătate din populația adultă a satului deține și întreține plantații de viță-de-vie, în special soiul „Moldova”. Fiecare al patrulea bărbat din localitate este antrenat în meșteșugul butoaielor de lemn. Peste 150 de persoane sunt angajate la spitalele din orașele învecinate Strășeni și Chișinău. Printre alte activități se numără creșterea vițeilor și cultivarea de legume în sere.[4]

 
Panorama satului Scoreni: malul stâng al Ișnovățului. În partea stângă – Biserica Sf. Spiridon.

Turism

modificare
 
Construcția „celui mai mare butoi din lume”, iunie 2021

În masivele de pădure din vestul și sudul localității sunt amplasate câteva arii protejate, cea mai apropiată fiind rezervația peisagistică Căpriana–Scoreni, pe teritoriul căreia se află unul din stejarii lui Ștefan cel Mare.[6] În extravilan sunt organizate activități de drumeție.[42]

La jumătate de cale între Scoreni și Strășeni se ridică antena TV din Strășeni, care la ai săi 355 m este cea mai înaltă structură din Republica Moldova.[43] Antena transmite unde FM și TV. Nu departe de ea, într-o poiană numită colocvial „km. 6”, în fiecare an se desfășoară Festivalului Internațional de Poezie și Muzică „Eminesciana”,[44] care întrunește participanți din mai multe țări.[45]

În sat există un Muzeu al satului, amenajat în „casa mare” a unei localnice.[5] În 2021 a început construcția unui muzeu în formă de butoi, care ar urma să devină nucleul turistic al satului.[46][47] Datorită dimensiunilor mari ale construcției – acoperind o suprafață de 80 m2[46] și având o înălțime de 6,5 m[47] – autoritățile locale intenționează să introducă butoiul în Cartea Recordurilor ca „cel mai mare butoi din lume”.[48] Structura a fost inaugurată în iulie 2024.[49] În preajma butoiului, din 2022 se desfășoară anual „Festivalul columbofililor”, la care participă crescători de porumbei.[50]

Localități înfrățite

modificare
 
Autospecială de pompieri donată de primăria orașului Ryn

Către noiembrie 2022, Scoreni era înfrățit cu cinci localități:[4]

În septembrie 2021, primăria orașului polonez Ryn a donat satului Scoreni o autospecială de pompieri.[51] Primăria comunei Liești din județul Galați a finanțat instalarea plăcuțelor stradale.[4] Conducerea orașului Mioveni a contribuit și ea cu mai multe proiecte, printre care finanțarea parțială a construcției butoiului-muzeu.[4]

Note

modificare
  1. ^ a b c d Dicționarul statistic al Basarabiei. Ministerul Industriei și al Comerțului, Direcțiunea generală a statisticii. Chișinău: Tipografia societății anonime „Glasul Poporului”. . p. 296-297. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ a b „Alegerea Primarului Local. 05.11.2023. Circumscripția electorală sătească Scoreni”. Comisia Electorală Centrală. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ a b c d e f „Satul Scoreni, Raionul Strășeni”. Recensământul populației și al locuințelor 2014. Biroul Național de Statistică. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ a b c d e f g „Primara de Scoreni, Strășeni, Svetlana Tabacari: „Mă mândresc că sunt alături de colegii mei din țară în cadrul CALM"”. Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM). . Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  5. ^ a b Ana Marchitan (). „Scoreni - satul oamenilor cu spirit civic”. Timpul de dimineață. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ a b c „Pașaportul raionului”. Consiliul Raional Strășeni. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ a b c d e f Ciubucciu 2014.
  8. ^ a b „Registrul Monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat” (XLS). Portalul Guvernamental al Datelor Deschise. Guvernul Republicii Moldova. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  9. ^ Egunov, A. (). „Перечень населённых мест Бессарабии”. Chișinău. p. 59. 
  10. ^ „Таблицы смертности Бессарабской губернии”. Chișinău. . p. 26. 
  11. ^ a b „Отчёт Кишинёвского уездного земского управления за 1910 год”. p. 10. 
  12. ^ Arbore, Zamfir (). Dicționarul geografic al Basarabiei. 
  13. ^ «Бессарабская жизнь», 25 septembrie 1916
  14. ^ Gusti, Dimitrie; Orghidan, Constantin; Vulcănescu, Mircea; Leonte, Virgiliu (). Enciclopedia României, vol. II (PDF). p. 263-268. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  15. ^ „LEGE Nr. 144 din 13-06-2024 pentru aprobarea Registrului arheologic național și modificarea unor acte normative”. Parlamentul Republicii Moldova. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  16. ^ „Soldatul sovietic din Scoreni a rămas fără o mână și un picior, dar și fără armă”. adevarul.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ „DECRET Nr. 2232 din 27-07-2016 privind înregistrarea stemei și drapelului satului Scoreni, raionul Strășeni”. Monitorul Oficial. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  18. ^ „Sexe. S. Scoreni, R-ul Strășeni”. Recensământul populației și al locuințelor 2014. Biroul Național de Statistică. Accesat în . 
  19. ^ „Etnii. S. Scoreni, R-ul Strășeni”. Recensământul populației și al locuințelor 2014. Biroul Național de Statistică. Accesat în . 
  20. ^ a b „Disponibilitatea WC cu apă. S. Scoreni, R-ul Strășeni”. Recensământul populației și al locuințelor 2014. Biroul Național de Statistică. Accesat în . 
  21. ^ „Localitatea. S. Scoreni, R-ul Strășeni”. Recensământul populației și al locuințelor 2014. Biroul Național de Statistică. Accesat în . 
  22. ^ „Religia. S. Scoreni, R-ul Strășeni”. Recensământul populației și al locuințelor 2014. Biroul Național de Statistică. Accesat în . 
  23. ^ „Facilități de informare și comunicare. S. Scoreni, R-ul Strășeni”. Recensământul populației și al locuințelor 2014. Biroul Național de Statistică. Accesat în . 
  24. ^ „Perioada construirii clădirii. S. Scoreni, R-ul Strășeni”. Recensământul populației și al locuințelor 2014. Biroul Național de Statistică. Accesat în . 
  25. ^ „Disponibilitatea baie/duș. S. Scoreni, R-ul Strășeni”. Recensământul populației și al locuințelor 2014. Biroul Național de Statistică. Accesat în . 
  26. ^ „Populația pe naționalități și localități, în profil teritorial” (XLS). Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova. . Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  27. ^ a b „Alegerea Primarului Local. 05.11.2023. Circumscripția electorală sătească Scoreni”. Comisia Electorală Centrală. Arhivat din original la . Accesat în . 
  28. ^ a b „Lista primarilor aleși în cadrul alegerilor locale generale din 5 iunie 2011” (XLS). Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. . Accesat în . 
  29. ^ „Lista primarilor aleși în cadrul Alegerilor Locale Generale din 14 iunie 2015”. Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. . Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  30. ^ „Proces-verbal privind totalizarea rezultatelor votării la alegerea primarului s. Scoreni, r. Strășeni întocmit de Consiliul electoral al circumscripției electorale s. Scoreni nr. 30/21” (PDF). Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. . Accesat în . 
  31. ^ „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Arhivat din original la . Accesat în . 
  32. ^ „Cum schimbă femeile fața businessului din R. Moldova”. Ziarul de Gardă. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  33. ^ „SIME - Sistemul Informational de Management in Educatie”. Centrul Tehnologii Informaționale și Comunicaționale în Educație. . Accesat în . 
  34. ^ „Instituția Publică Liceul Teoretic „Universul"”. Centrul Tehnologii Informaționale și Comunicaționale în Educație. . Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  35. ^ „S-au făcut gospodari cu microbuzul cumpărat din investiții străine”. Jurnal de Chișinău. Arhivat din original la . Accesat în . 
  36. ^ „Lista agenților economici din satul Scoreni”. casata.md. Arhivat din original la . Accesat în . 
  37. ^ „Construcția drumului local Scoreni-Malcoci a avut un impact benefic în regiune”. Moldpres. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  38. ^ „Locuitorii satului Scoreni au un drum nou, care le asigură conexiunea cu capitala”. Guvernul Republicii Moldova. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  39. ^ „Reabilitarea și modernizarea drumului regional L-452 (G-452) or. Strășeni - s. Scoreni (r-nul Strășeni) - s. Malcoci (r-nul Ialoveni)”. Agenția de Dezvoltare Regională Centru. Arhivat din original la . Accesat în . 
  40. ^ „Din banii migrantilor si granturi de la elvetieni, 25 de sate isi rezolva problemele. Ciorestiul lichideaza gunoistile neautorizate, iar Scoreniul se lumineaza”. Pro TV Chișinău. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  41. ^ „4,000 inhabitants from Scoreni benefit from street lighting” [4.000 de locuitori ai Scoreniului vor beneficia de iluminare stradală] (în engleză). UNDP Moldova. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  42. ^ „Пешком в Кишинёв из Скорен: сезон походов открыт” [Pe jos la Chișinău de la Scoreni: sezonul de drumeție e deschis]. allfun.md (în rusă). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  43. ^ „Straseni TV Mast” [Antena TV din Strășeni] (în engleză). SkyscraperPage.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  44. ^ „„Eminesciana – 2018": Programul festivalului”. InfoStrășeni. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  45. ^ „На фестиваль — к молдавским побратимам. Волковычане приняли участие в Международном фестивале "Eminesciana"” [La festival în orașul înfrățit. Volkovîcenii au participat la Festivalul internațional „Eminesciana”] (în rusă). НашЧас / NașCeas. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  46. ^ a b „Într-o localitate din R. Moldova se construiește cel mai mare butoi din lume”. Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM). . Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  47. ^ a b „Cel mai MARE BUTOI din lume, construit într-un sat din R. Moldova”. Ziarul Național. . Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  48. ^ Gherciu, Ana (). „Un sat din Republica Moldova ar putea intra în Cartea Recordurilor Guinness”. Moldova.org. Arhivat din original la . Accesat în . 
  49. ^ „Muzeul neobișnuit: În satul Scoreni a fost finalizată construcția celui mai mare butoi din Moldova”. esp.md. . Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  50. ^ Negară, Marina (). „Specii de porumbei, dar și alte păsări, au fost prezentate în cadrul Festivalului Columbofililor”. Moldova 1. Arhivat din original la . Accesat în . 
  51. ^ „O primărie din Polonia a donat satului Scoreni o autospecială pentru pompieri”. Jurnalist.md. . Arhivat din original la . Accesat în . 

Bibliografie

modificare
  • Ciubucciu, Vlad (). Localitățile Republicii Moldova. Itinerar documentar-publicistic ilustrat. Vol. 12 Să - Sv. Chișinău: Fundația „Draghiștea”. p. 139-148. ISBN 978-9975-9700-3-7. 
  • Poștarencu, Dinu (). O istorie a Basarabiei în date și documente (1812-1940). Chișinău: Cartier istoric. ISBN 9975949185. 

Legături externe

modificare
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Scoreni,_Strășeni&oldid=16473945