Wikipedia

Situl urban „Fabric” (I)

monument istoric, sit urban în cartierul Fabric din Timișoara, România
Situl urban „Fabric” (I)
Piața Traian la începutul secolului al XX-lea
Piața Traian la începutul secolului al XX-lea
Poziționare
Situl urban „Fabric” (I) se află în România Timișoara
Situl urban „Fabric” (I)
Situl urban „Fabric” (I)
Coordonate45°45′28″N 21°15′00″E ({{PAGENAME}}) / 45.7577°N 21.25°E
LocalitateTimișoara, Timiș Modificați la Wikidata
Țara România
AdresaMărginit de:
 • Str. Timocului,
 • Str. Dacilor (ambele fronturi),
 • Str. Ștefan cel Mare (ambele fronturi),
 • Str. Școlii,
 • Str. Comănești – Piața Mitropolit Alexandru Șuluțiu Sterca,
 • Piața Aurel Vlaicu,
 • Str. Constantin Titel Petrescu,
 • Str. Costache Negruzzi,
 • Str. Petre Ispirescu
Edificare
ArhitecțiLászló Székely,
Henrik Telkes ș.a.
Stil arhitecturalStil eclectic istoricist,
Art Nouveau (Secession)
Data începerii construcției1744
Restaurarepermanent
Stare de conservarediversă
Înălțime1–2 etaje
Materialepreponderent cărămidă
Clasificare
LMITM-II-s-B-06096
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Situl urban „Fabric” (I) este cea mai veche zonă din cartierul Fabric al Timișoarei, declarată monument istoric având codul LMI TM-II-s-B-06096.

Localizarea și limitele sitului
Zona sitului în 1780
Zona sitului în 1890
Map
Clădiri și monumente din situl urban Fabric (I)

Construit după 1744, în special în secolul al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea, majoritatea clădirilor sunt în stil eclectic istoricist.

Limite modificare

Limitele sitului sunt: Str. Timocului – Str. Dacilor (ambele fronturi) – Str. Ștefan cel Mare (ambele fronturi) – Str. Școlii – Str. Comănești - Piața Mitropolit Alexandru Șuluțiu Sterca – Piața Aurel Vlaicu – Str. Constantin Titel Petrescu – Str. Costache Negruzzi – Str. Petre Ispirescu.[1][2] Situl cuprinde ceea ce era cunoscut drept Fabricul Rascian, adică ce se afla la nord, est și sud de actuala Piață Traian.[3][4][5] Spre sud situl cuprinde o mică parte din zona de nord a Fabricului German,[3][4][5] cu biserica catolică (actual greco-catolică) „Nașterea Maicii Domnului”,[6] aflată în apropiererea Străzii Școlii, în zona căreia se dezvoltase Fabricul German.[4][5]

Istoric modificare

După cucerirea în 1716 de către Habsburgi a Cetății Timișoara, aceasta a fost reconstruită. În jurul ei, pe o rază de 500 de stânjeni (948 m) s-a stabilit zona Non Aedificandi (esplanada).[4][7] Limita de 500 de stânjeni a esplanadei trecea cam la 100–150 m vest de actualele străzi Dacilor și Ștefan cel Mare.[4] Cartierul Palanca Mare, care era la nord de cetate, în zona Non Aedificandi, a ars în timpul asediului din 1716 și în anul 1738, astfel că populația lui, formată în marea sa majoritate din rascieni (ortodocși), a trebuit mutată.[4] În acest scop, în 1744 s-au aprobat și trasat două zone la limita zonei Non Aedificandi, zone care au format nucleele din care s-au dezvoltat actualele cartiere Fabric și Mehala.[4][5] În Fabric rascienii s-au așezat în jurul Pieței Traian, numită inițial Hauptplaz,[4] ulterior Fö tér[8] (română Piața Principală) și Kossuth tér,[6] și de-a lungul actualele străzi Dacilor și Ștefan cel Mare, în epocă Fö utca[8] (română Strada Principală), paralele cu limita zonei Non Aedificandi.[4] Simultan, în zona din nordul Pieței Traian, în perimetrul actualelor străzi Ion Creangă, Timocului, Dacilor și Ecaterina Todoroiu s-au așezat evreii din Palanca Mare, care nu aveau dreptul să se stabilească în cetate.[9] Această zonă era formată din case cu un singur nivel și avea aspectul tipic al cartierelor orașelor din estul Europei locuite de evrei (ștetl).[9] Toate aceste zone formau Fabricul Rascian.[3][4][6] Ulterior, spre sud, dincolo de un braț al Begăi astăzi secat, s-au așezat germani, dezvoltându-se Fabricul German.[4][5][10]

Cu excepția Pieței Traian, care de la început a fost concepută ca spațiu urban mărginit de case cu etaj în front continuu, inițial aspectul cartierului era unul rural, cu case vagon, amplasate perpendicular pe frontul stradal.[4] Ulterior clădirile au fost construite astfel încât să formeze fronturi stradale închise.[4] În prima jumătate a secolului al XIX-lea clădirile aveau doar parter sau și un etaj.[4] Abia spre sfârșitul secolului al XIX-lea au apărut clădiri cu două etaje.[4]

Comerțul interbelic modificare

În zona sitului, mai ales în jurul Pieții Traian, erau numeroase prăvălii. În Palatul Ștefania erau magazine de textile, încălțăminte și parfumerie.[11] În apropiere, pe strada Ștefan cel Mare erau magazine de rechizite, băcănie, vopsele.[11] În Piața Traian erau magazine de haine, pielărie, mărunțișuri, alimentară, coloniale, cafenea.[11] Pe strada Dacilor erau un studio foto, o ceasornicărie, magazine de sticlărie, fierărie, sfori, vopsele.[11] În Palatul Nägele era farmacia Kovács.[11] O altă farmacie era vizavi de Fabrica de Bere.[11]

Clădiri și monumente care fac parte din sit modificare

Clădiri din situl urban „Fabric” (I)
Poz. Descriere Adresă,
Coordonate 		Data autorizării,
data terminării,
Arhitect 		Imagine Note
1 Palatul Antal Nägele (Palatul farmaciei Aladár Kovács). Stil Secession cu decorațiuni geometrice. Str. Dacilor, nr. 10
45°45′34″N 21°14′59″E / 45.7594°N 21.2496°E ({{PAGENAME}}) 		23 aug 1910
18 iul 1911
Henrik Telkes 		  [2][12][13][14][15][16]
2 Biserica Baptistă Numărul 2. Str. Zăvoi, nr. 12
45°45′32″N 21°15′04″E / 45.7589°N 21.2511°E ({{PAGENAME}}) 		1950 ?  
3 Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea (Fosta Sinagogă Sefardă). Str. Ecaterina Teodoroiu, nr. 6
45°45′31″N 21°15′07″E / 45.7587°N 21.2519°E ({{PAGENAME}}) 		sec. al XIX-lea [17]
4 Casa Zlatko. Aici a locuit Virgil Birou.
Are cod LMI propriu: TM-II-m-B-06130 		Str. Dacilor, nr. 13
45°45′32″N 21°14′57″E / 45.7590°N 21.2493°E ({{PAGENAME}}) 		1840   [18]
5 Casă. Str. Dacilor, nr. 9
45°45′32″N 21°14′57″E / 45.7588°N 21.2493°E ({{PAGENAME}}) 		sec. al XIX-lea  
6 Casă. Str. Dacilor, nr. 7
45°45′31″N 21°14′57″E / 45.7587°N 21.2493°E ({{PAGENAME}}) 		sec. al XIX-lea  
7 Casă. Str. Dacilor, nr. 6
45°45′31″N 21°14′59″E / 45.75855°N 21.2497°E ({{PAGENAME}}) 		sec. al XIX-lea  
8 Casă.
Are cod LMI propriu: TM-II-m-B-06129 		Str. Dacilor, nr. 4
45°45′30″N 21°14′59″E / 45.75845°N 21.2497°E ({{PAGENAME}}) 		sec. al XVIII-lea   [18]
9 Hanul „Marocanul”. Stil eclectic istoricist. Str. Dacilor, nr. 1
45°45′29″N 21°14′57″E / 45.7581°N 21.2492°E ({{PAGENAME}}) 		sec. al XIX-lea   [19][20][21]
10 Palatul Mercur (Palatul Béla Fiatska). Stil Secession. P-ța Traian, nr. 2
45°45′29″N 21°14′59″E / 45.7581°N 21.2497°E ({{PAGENAME}}) 		13 iun 1908
1 apr 1909
Lipót Baumhorn (atribuit†) 		  [2][20][22][23][24][25]
11 Casa baronului Mihály Nikolits de Rudna. Aspectul actual din 1901. P-ța Traian, nr. 3
45°45′29″N 21°15′00″E / 45.7581°N 21.2501°E ({{PAGENAME}}) 		sec. al XIX-lea   [22][25]
12 Hanul „Cerbul de Aur” („Grand Kafe”). Stil eclectic istoricist. Str. Zăvoi, nr. 1
45°45′29″N 21°15′02″E / 45.7580°N 21.2505°E ({{PAGENAME}}) 		sec. al XIX-lea   [20][25][26][27]
13 Biserica ortodoxă sârbească „Sfântul Gheorghe”. Stil clasicist. Turnul supraînălțat în 1890–1891 în stil eclectic istoricist neobaroc.
Are cod LMI propriu: TM-II-m-B-06169 		P-ța Traian, nr. 1
45°45′28″N 21°15′03″E / 45.7577°N 21.2509°E ({{PAGENAME}}) 		1745–1755   [18][26][28]
14 Palatul Comunității Sârbe din Fabric (Casa fundațională Minerva). Stil eclectic clasicist cu elemente neobaroce (stil Second Empire). Str. Ion Mihalache, nr. 1
45°45′27″N 21°15′03″E / 45.7575°N 21.2508°E ({{PAGENAME}}) 		1894
29 iul 1895

   [2][25][26][29][30][31]
15 Casa Duschnitz. Stil eclectic istoricist. Str. Anton Pan, nr. 1
45°45′26″N 21°15′02″E / 45.7572°N 21.2505°E ({{PAGENAME}}) 		1860   [20][32][33]
16 Palatul Baron Mihály Nikolits de Rudna (Hotelul „Păunul de Aur”, Palatul Szobovics). Stil eclectic istoricist, pilaștri corintici. Aspectul actual datează din 1901. P-ța Traian, nr. 6
45°45′26″N 21°15′00″E / 45.7573°N 21.2501°E ({{PAGENAME}}) 		sec. al XIX-lea   [20][25][34]
17 Casa Nenadovits. Stil eclectic.
Are cod LMI propriu: TM-II-m-B-06170 		P-ța Traian, nr. 7
45°45′26″N 21°14′58″E / 45.7573°N 21.2495°E ({{PAGENAME}}) 		sec. al XVIII-lea
   [20][25][18][35]
18 Palatul Ștefania (Palatul Totisz, Casa cu maimuțe), aripa de est. Stil Art Nouveau, curentul Secession. Sub cornișă sunt decorațiuni reprezentând urși și gorile. Str. Ștefan cel Mare, nr. 2
45°45′27″N 21°14′56″E / 45.7574°N 21.2488°E ({{PAGENAME}}) 		1909/
1910
László Székely 		  [2][25][30][36][37][38][39][40]
19 Palatul Miksa Róna (Palatul Arthur Kincs), frontul de est. Stil Art Nouveau, curentul Secession. Str. Ștefan cel Mare, nr. 4
45°45′26″N 21°14′55″E / 45.7571°N 21.2487°E ({{PAGENAME}}) 		26 sep 1911
1912
Henrik Telkes 		  [41][42][43]
20 Casă. Stil eclectic istoricist. Str. Ștefan cel Mare, nr. 3
45°45′25″N 21°14′58″E / 45.7570°N 21.2494°E ({{PAGENAME}}) 		sec. al XIX-lea   [44]
21 Casă. Str. Ștefan cel Mare, nr. 5
45°45′25″N 21°14′57″E / 45.7569°N 21.2493°E ({{PAGENAME}}) 		sec. al XIX-lea  
22 Casă. Str. Ștefan cel Mare, nr. 7
45°45′24″N 21°14′57″E / 45.7568°N 21.2493°E ({{PAGENAME}}) 		sec. al XIX-lea  
23 Casa Mária Till (Casa Rödig). Stil Secession. Str. Ștefan cel Mare, nr. 12
45°45′23″N 21°14′56″E / 45.7565°N 21.2489°E ({{PAGENAME}}) 		 
24 Casă. Str. Ștefan cel Mare, nr. 17
45°45′22″N 21°14′57″E / 45.7561°N 21.2492°E ({{PAGENAME}}) 		sec. al XIX-lea  
25 Fosta berărie „La Ursul Negru” (fostul depozit de bere A. Dreher). Stil eclectic istoricist. Str. Ștefan cel Mare, nr. 20
45°45′21″N 21°14′56″E / 45.7557°N 21.2488°E ({{PAGENAME}}) 		sec. al XIX-lea

   [45][46]
26 Casă. Str. Ștefan cel Mare, nr. 25
45°45′17″N 21°14′59″E / 45.7546°N 21.2496°E ({{PAGENAME}}) 		sec. al XIX-lea  
27 Casă. Str. Ștefan cel Mare, nr. 27
45°45′15″N 21°14′59″E / 45.7543°N 21.2497°E ({{PAGENAME}}) 		sec. al XIX-lea  
28 Casă. P-ța Mitropolit Alexandru Sterca-Șuluțiu, nr. 
45°45′16″N 21°15′01″E / 45.7545°N 21.2502°E ({{PAGENAME}}) 		sec. al XIX-lea  
29 Biserica greco-catolică „Nașterea Maicii Domnului”. Stil baroc.
Are cod LMI propriu: TM-II-m-A-06165. 		P-ța Mitropolit Alexandru Sterca Suluțiu, nr. 1
45°45′16″N 21°15′02″E / 45.7545°N 21.2506°E ({{PAGENAME}}) 		13 martie 1763/
1765
Johann Theodor Kostka 		  [6][18][47]
30 Casa Primăriei Sârbe din Fabric. Str. Constantin Titel Petrescu, nr. 3
45°45′25″N 21°15′05″E / 45.7569°N 21.2513°E ({{PAGENAME}}) 		sec. al XIX-lea
† De arh. Gabriel Székely, prin comparație cu stilul Palatului Apelor și a sediului Comunității Evreilor din Cetate.[48]
Monumente din situl urban „Fabric” (I)
Poz. Descriere Adresă,
Coordonate 		Data instalării,
Artist 		Imagine Note
A Mercur, copie a statuii Mercur zburând al lui Giambologna⁠(d), pe un glob, deaupra Palatului Mercur. P-ța Traian, nr. 2
45°45′29″N 21°14′58″E / 45.75808°N 21.24949°E ({{PAGENAME}}) 		1909   [49][50]
B Obeliscul Cruce. Monument ortodox sârb din marmură trandafirie, ridicat de Stojša Spasoević.
Restaurat în 1833, 1857, 1893 și 1910. 		P-ța Traian
45°45′28″N 21°14′58″E / 45.75784°N 21.24958°E ({{PAGENAME}}) 		1774   [50][51]
C Clopotul Libertății. Travertin. P-ța Traian
45°45′28″N 21°15′01″E / 45.75775°N 21.25031°E ({{PAGENAME}}) 		1992
Ștefan Călărășanu 		  [52]

Note modificare

  1. ^ Lista monumentelor istorice pe patrimoniu.gov.ro
  2. ^ a b c d e Adina Bocicai, PUG Timișoara 2012: Studiu de fundamentare pentru determinarea zonelor construite protejate cu materializare specifică a valorii culturale. Fișă istorică a municipiului Timișoara – atașată PUG Arhivat în , la Wayback Machine., primariatm.ro, accesat 2017-11-10
  3. ^ a b c Opriș, Timișoara…, p. 79
  4. ^ a b c d e f g h i j k l m n o Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 200–204
  5. ^ a b c d e Cartierul Fabric Arhivat în , la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2020-02-16
  6. ^ a b c d Delesega, Temesvári…, p. 36
  7. ^ Ciprian Glăvan, Defortificarea cetății Timișoarei, Analele Banatului, s.n., Arheologie – Istorie, XXI, Timișoara: 2013, p. 422, citând pe József Geml, Temesvár újkora, în Borovszky Samu, Magyarország vármegyéi és városai, Budapest: 1913, p. 121
  8. ^ a b v. harta din 1890 din articol
  9. ^ a b Getta Neumann, Pe urmele…, pp. 158–159
  10. ^ Opriș, Timișoara…, pp. 96–97
  11. ^ a b c d e f Getta Neumann, Pe urmele…, hartă inserată între pp. 176–177
  12. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 230–231
  13. ^ Getta Neumann, Pe urmele…, p. 164
  14. ^ Palatul Nagele Arhivat în , la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2019-05-18
  15. ^ Palatul Kovács, heritageoftimisoara.ro, accesat 2020-02-15
  16. ^ Liana Păun, Timișoara uitată: Fabric, cartierul breslelor și al meșteșugurilor (IV) Cum au apărut farmacia Kovacs, „gara mică” și „șase case”, pressalert.ro, 8 iunie 2014, accesat 2020-02-14
  17. ^ Getta Neumann, Pe urmele…, pp. 44–46
  18. ^ a b c d e Planul Urbanistic General: Anexa 5 Arhivat în , la Wayback Machine., primariatm.ro, accesat 2020-02-20
  19. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 214–215, 224–225
  20. ^ a b c d e f Mihai Botescu, Mihai Opriș, Liubomir Stepanov, IX "Casele contesei și ale baronului" - actuala Piață Traian în secolele al XIX-lea și al XX-lea Arhivat în , la Wayback Machine., primariatm.ro, 31 mai 2011, accesat 2020-02-15
  21. ^ Fostul han Marocanul, heritageoftimisoara.ro, accesat 2020-02-15
  22. ^ a b Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 224–225
  23. ^ Getta Neumann, Pe urmele…, p. 163
  24. ^ Palatul Mercur, heritageoftimisoara.ro, accesat 2020-02-20
  25. ^ a b c d e f g Liana Păun, Timișoara uitată: Fabric, cartierul breslelor și al meșteșugurilor (III) Cine erau baronii și contesele care și-au pus amprenta asupra istoriei orașului, 1 iunie 2014, accesat 2020-02-15
  26. ^ a b c Delesega, Temesvári…, p. 132
  27. ^ Ilustrate: Timișoara în anul 1899 – Fabric, bjt2006.org, accesat 2020-02-15
  28. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 222–223
  29. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 223–224
  30. ^ a b Székely, Enciclopedia…, pp. 192–193
  31. ^ Casa comunității sârbe din Fabric, heritageoftimisoara.ro, accesat 2020-02-15
  32. ^ Getta Neumann, Pe urmele…, pp. 162–163
  33. ^ Casa Duschnitz, heritageoftimisoara.ro, accesat 2020-02-20
  34. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 220–221, 224
  35. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 220–221
  36. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 214–215
  37. ^ Delesega, Temesvári…, p. 133
  38. ^ Getta Neumann, Pe urmele…, pp. 160–161
  39. ^ Palatul Stefania Arhivat în , la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2019-05-18
  40. ^ Palatul Ștefania, heritageoftimisoara.ro, accesat 2020-02-20
  41. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 215
  42. ^ Getta Neumann, Pe urmele…, pp. 166–167
  43. ^ Palatul Miksa Róna, heritageoftimisoara.ro, accesat 2019-05-19
  44. ^ Ștefan cel Mare nr. 3, heritageoftimisoara.ro, accesat 2020-02-15
  45. ^ Fosta Berărie 'La Ursul Negru', heritageoftimisoara.ro, accesat 2020-02-15
  46. ^ Delesega, Temesvári…, p. 140
  47. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 228–229
  48. ^ Székely, Enciclopedia…, p. 151
  49. ^ DCPCNJT Monumente…, p. 18
  50. ^ a b Delesega, Temesvári…, p. 91
  51. ^ DCPCNJT Monumente…, p. 15
  52. ^ DCPCNJT Monumente…, p. 49

Bibliografie modificare

Legături externe modificare

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Situl_urban_„Fabric”_(I)&oldid=15763280