Situl urban „Fabric” (I)

Poziționare
Situl urban „Fabric” (I)
Piața Traian la începutul secolului al XX-lea
Situl urban „Fabric” (I)
Coordonate	45°45′28″N 21°15′00″E ({{PAGENAME}}) / 45.7577°N 21.25°E
Localitate	Timișoara, Timiș
Țara	România
Adresa	Mărginit de: • Str. Timocului, • Str. Dacilor (ambele fronturi), • Str. Ștefan cel Mare (ambele fronturi), • Str. Școlii, • Str. Comănești – Piața Mitropolit Alexandru Șuluțiu Sterca, • Piața Aurel Vlaicu, • Str. Constantin Titel Petrescu, • Str. Costache Negruzzi, • Str. Petre Ispirescu
Edificare
Arhitecți	László Székely, Henrik Telkes ș.a.
Stil arhitectural	Stil eclectic istoricist, Art Nouveau (Secession)
Data începerii construcției	1744
Restaurare	permanent
Stare de conservare	diversă
Înălțime	1–2 etaje
Materiale	preponderent cărămidă
Clasificare
LMI	TM-II-s-B-06096
Modifică date / text

Situl urban „Fabric” (I) este cea mai veche zonă din cartierul Fabric al Timișoarei, declarată monument istoric având codul LMI TM-II-s-B-06096.

Zona sitului în 1780

Zona sitului în 1890

Clădiri și monumente din situl urban Fabric (I)

Construit după 1744, în special în secolul al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea, majoritatea clădirilor sunt în stil eclectic istoricist.

Limite

Limitele sitului sunt: Str. Timocului – Str. Dacilor (ambele fronturi) – Str. Ștefan cel Mare (ambele fronturi) – Str. Școlii – Str. Comănești - Piața Mitropolit Alexandru Șuluțiu Sterca – Piața Aurel Vlaicu – Str. Constantin Titel Petrescu – Str. Costache Negruzzi – Str. Petre Ispirescu.^[1]^[2] Situl cuprinde ceea ce era cunoscut drept Fabricul Rascian, adică ce se afla la nord, est și sud de actuala Piață Traian.^[3]^[4]^[5] Spre sud situl cuprinde o mică parte din zona de nord a Fabricului German,^[3]^[4]^[5] cu biserica catolică (actual greco-catolică) „Nașterea Maicii Domnului”,^[6] aflată în apropiererea Străzii Școlii, în zona căreia se dezvoltase Fabricul German.^[4]^[5]

Istoric

După cucerirea în 1716 de către Habsburgi a Cetății Timișoara, aceasta a fost reconstruită. În jurul ei, pe o rază de 500 de stânjeni (948 m) s-a stabilit zona Non Aedificandi (esplanada).^[4]^[7] Limita de 500 de stânjeni a esplanadei trecea cam la 100–150 m vest de actualele străzi Dacilor și Ștefan cel Mare.^[4] Cartierul Palanca Mare, care era la nord de cetate, în zona Non Aedificandi, a ars în timpul asediului din 1716 și în anul 1738, astfel că populația lui, formată în marea sa majoritate din rascieni (ortodocși), a trebuit mutată.^[4] În acest scop, în 1744 s-au aprobat și trasat două zone la limita zonei Non Aedificandi, zone care au format nucleele din care s-au dezvoltat actualele cartiere Fabric și Mehala.^[4]^[5] În Fabric rascienii s-au așezat în jurul Pieței Traian, numită inițial Hauptplaz,^[4] ulterior Fö tér^[8] (română Piața Principală) și Kossuth tér,^[6] și de-a lungul actualele străzi Dacilor și Ștefan cel Mare, în epocă Fö utca^[8] (română Strada Principală), paralele cu limita zonei Non Aedificandi.^[4] Simultan, în zona din nordul Pieței Traian, în perimetrul actualelor străzi Ion Creangă, Timocului, Dacilor și Ecaterina Todoroiu s-au așezat evreii din Palanca Mare, care nu aveau dreptul să se stabilească în cetate.^[9] Această zonă era formată din case cu un singur nivel și avea aspectul tipic al cartierelor orașelor din estul Europei locuite de evrei (ștetl).^[9] Toate aceste zone formau Fabricul Rascian.^[3]^[4]^[6] Ulterior, spre sud, dincolo de un braț al Begăi astăzi secat, s-au așezat germani, dezvoltându-se Fabricul German.^[4]^[5]^[10]

Cu excepția Pieței Traian, care de la început a fost concepută ca spațiu urban mărginit de case cu etaj în front continuu, inițial aspectul cartierului era unul rural, cu case vagon, amplasate perpendicular pe frontul stradal.^[4] Ulterior clădirile au fost construite astfel încât să formeze fronturi stradale închise.^[4] În prima jumătate a secolului al XIX-lea clădirile aveau doar parter sau și un etaj.^[4] Abia spre sfârșitul secolului al XIX-lea au apărut clădiri cu două etaje.^[4]

Comerțul interbelic

În zona sitului, mai ales în jurul Pieții Traian, erau numeroase prăvălii. În Palatul Ștefania erau magazine de textile, încălțăminte și parfumerie.^[11] În apropiere, pe strada Ștefan cel Mare erau magazine de rechizite, băcănie, vopsele.^[11] În Piața Traian erau magazine de haine, pielărie, mărunțișuri, alimentară, coloniale, cafenea.^[11] Pe strada Dacilor erau un studio foto, o ceasornicărie, magazine de sticlărie, fierărie, sfori, vopsele.^[11] În Palatul Nägele era farmacia Kovács.^[11] O altă farmacie era vizavi de Fabrica de Bere.^[11]

Clădiri și monumente care fac parte din sit

Clădiri din situl urban „Fabric” (I)
Poz.	Descriere	Adresă, Coordonate	Data autorizării, data terminării, Arhitect	Note
1	Palatul Antal Nägele (Palatul farmaciei Aladár Kovács). Stil Secession cu decorațiuni geometrice.	Str. Dacilor, nr. 10 45°45′34″N 21°14′59″E / 45.7594°N 21.2496°E ({{PAGENAME}})	23 aug 1910 18 iul 1911 Henrik Telkes	^[2]^[12]^[13]^[14]^[15]^[16]
2	Biserica Baptistă Numărul 2.	Str. Zăvoi, nr. 12 45°45′32″N 21°15′04″E / 45.7589°N 21.2511°E ({{PAGENAME}})	1950 ?
3	Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea (Fosta Sinagogă Sefardă).	Str. Ecaterina Teodoroiu, nr. 6 45°45′31″N 21°15′07″E / 45.7587°N 21.2519°E ({{PAGENAME}})	sec. al XIX-lea	^[17]
4	Casa Zlatko. Aici a locuit Virgil Birou. Are cod LMI propriu: TM-II-m-B-06130	Str. Dacilor, nr. 13 45°45′32″N 21°14′57″E / 45.7590°N 21.2493°E ({{PAGENAME}})	1840	^[18]
5	Casă.	Str. Dacilor, nr. 9 45°45′32″N 21°14′57″E / 45.7588°N 21.2493°E ({{PAGENAME}})	sec. al XIX-lea
6	Casă.	Str. Dacilor, nr. 7 45°45′31″N 21°14′57″E / 45.7587°N 21.2493°E ({{PAGENAME}})	sec. al XIX-lea
7	Casă.	Str. Dacilor, nr. 6 45°45′31″N 21°14′59″E / 45.75855°N 21.2497°E ({{PAGENAME}})	sec. al XIX-lea
8	Casă. Are cod LMI propriu: TM-II-m-B-06129	Str. Dacilor, nr. 4 45°45′30″N 21°14′59″E / 45.75845°N 21.2497°E ({{PAGENAME}})	sec. al XVIII-lea	^[18]
9	Hanul „Marocanul”. Stil eclectic istoricist.	Str. Dacilor, nr. 1 45°45′29″N 21°14′57″E / 45.7581°N 21.2492°E ({{PAGENAME}})	sec. al XIX-lea	^[19]^[20]^[21]
10	Palatul Mercur (Palatul Béla Fiatska). Stil Secession.	P-ța Traian, nr. 2 45°45′29″N 21°14′59″E / 45.7581°N 21.2497°E ({{PAGENAME}})	13 iun 1908 1 apr 1909 Lipót Baumhorn (atribuit^†)	^[2]^[20]^[22]^[23]^[24]^[25]
11	Casa baronului Mihály Nikolits de Rudna. Aspectul actual din 1901.	P-ța Traian, nr. 3 45°45′29″N 21°15′00″E / 45.7581°N 21.2501°E ({{PAGENAME}})	sec. al XIX-lea	^[22]^[25]
12	Hanul „Cerbul de Aur” („Grand Kafe”). Stil eclectic istoricist.	Str. Zăvoi, nr. 1 45°45′29″N 21°15′02″E / 45.7580°N 21.2505°E ({{PAGENAME}})	sec. al XIX-lea	^[20]^[25]^[26]^[27]
13	Biserica ortodoxă sârbească „Sfântul Gheorghe”. Stil clasicist. Turnul supraînălțat în 1890–1891 în stil eclectic istoricist neobaroc. Are cod LMI propriu: TM-II-m-B-06169	P-ța Traian, nr. 1 45°45′28″N 21°15′03″E / 45.7577°N 21.2509°E ({{PAGENAME}})	1745–1755	^[18]^[26]^[28]
14	Palatul Comunității Sârbe din Fabric (Casa fundațională Minerva). Stil eclectic clasicist cu elemente neobaroce (stil Second Empire).	Str. Ion Mihalache, nr. 1 45°45′27″N 21°15′03″E / 45.7575°N 21.2508°E ({{PAGENAME}})	1894 29 iul 1895	^[2]^[25]^[26]^[29]^[30]^[31]
15	Casa Duschnitz. Stil eclectic istoricist.	Str. Anton Pan, nr. 1 45°45′26″N 21°15′02″E / 45.7572°N 21.2505°E ({{PAGENAME}})	1860	^[20]^[32]^[33]
16	Palatul Baron Mihály Nikolits de Rudna (Hotelul „Păunul de Aur”, Palatul Szobovics). Stil eclectic istoricist, pilaștri corintici. Aspectul actual datează din 1901.	P-ța Traian, nr. 6 45°45′26″N 21°15′00″E / 45.7573°N 21.2501°E ({{PAGENAME}})	sec. al XIX-lea	^[20]^[25]^[34]
17	Casa Nenadovits. Stil eclectic. Are cod LMI propriu: TM-II-m-B-06170	P-ța Traian, nr. 7 45°45′26″N 21°14′58″E / 45.7573°N 21.2495°E ({{PAGENAME}})	sec. al XVIII-lea	^[20]^[25]^[18]^[35]
18	Palatul Ștefania (Palatul Totisz, Casa cu maimuțe), aripa de est. Stil Art Nouveau, curentul Secession. Sub cornișă sunt decorațiuni reprezentând urși și gorile.	Str. Ștefan cel Mare, nr. 2 45°45′27″N 21°14′56″E / 45.7574°N 21.2488°E ({{PAGENAME}})	1909/ 1910 László Székely	^[2]^[25]^[30]^[36]^[37]^[38]^[39]^[40]
19	Palatul Miksa Róna (Palatul Arthur Kincs), frontul de est. Stil Art Nouveau, curentul Secession.	Str. Ștefan cel Mare, nr. 4 45°45′26″N 21°14′55″E / 45.7571°N 21.2487°E ({{PAGENAME}})	26 sep 1911 1912 Henrik Telkes	^[41]^[42]^[43]
20	Casă. Stil eclectic istoricist.	Str. Ștefan cel Mare, nr. 3 45°45′25″N 21°14′58″E / 45.7570°N 21.2494°E ({{PAGENAME}})	sec. al XIX-lea	^[44]
21	Casă.	Str. Ștefan cel Mare, nr. 5 45°45′25″N 21°14′57″E / 45.7569°N 21.2493°E ({{PAGENAME}})	sec. al XIX-lea
22	Casă.	Str. Ștefan cel Mare, nr. 7 45°45′24″N 21°14′57″E / 45.7568°N 21.2493°E ({{PAGENAME}})	sec. al XIX-lea
23	Casa Mária Till (Casa Rödig). Stil Secession.	Str. Ștefan cel Mare, nr. 12 45°45′23″N 21°14′56″E / 45.7565°N 21.2489°E ({{PAGENAME}})
24	Casă.	Str. Ștefan cel Mare, nr. 17 45°45′22″N 21°14′57″E / 45.7561°N 21.2492°E ({{PAGENAME}})	sec. al XIX-lea
25	Fosta berărie „La Ursul Negru” (fostul depozit de bere A. Dreher). Stil eclectic istoricist.	Str. Ștefan cel Mare, nr. 20 45°45′21″N 21°14′56″E / 45.7557°N 21.2488°E ({{PAGENAME}})	sec. al XIX-lea	^[45]^[46]
26	Casă.	Str. Ștefan cel Mare, nr. 25 45°45′17″N 21°14′59″E / 45.7546°N 21.2496°E ({{PAGENAME}})	sec. al XIX-lea
27	Casă.	Str. Ștefan cel Mare, nr. 27 45°45′15″N 21°14′59″E / 45.7543°N 21.2497°E ({{PAGENAME}})	sec. al XIX-lea
28	Casă.	P-ța Mitropolit Alexandru Sterca-Șuluțiu, nr. 45°45′16″N 21°15′01″E / 45.7545°N 21.2502°E ({{PAGENAME}})	sec. al XIX-lea
29	Biserica greco-catolică „Nașterea Maicii Domnului”. Stil baroc. Are cod LMI propriu: TM-II-m-A-06165.	P-ța Mitropolit Alexandru Sterca Suluțiu, nr. 1 45°45′16″N 21°15′02″E / 45.7545°N 21.2506°E ({{PAGENAME}})	13 martie 1763/ 1765 Johann Theodor Kostka	^[6]^[18]^[47]
30	Casa Primăriei Sârbe din Fabric.	Str. Constantin Titel Petrescu, nr. 3 45°45′25″N 21°15′05″E / 45.7569°N 21.2513°E ({{PAGENAME}})	sec. al XIX-lea

^† De arh. Gabriel Székely, prin comparație cu stilul Palatului Apelor și a sediului Comunității Evreilor din Cetate.^[48]

Monumente din situl urban „Fabric” (I)
Poz.	Descriere	Adresă, Coordonate	Data instalării, Artist	Note
A	Mercur, copie a statuii Mercur zburând al lui Giambologna^⁠(d), pe un glob, deaupra Palatului Mercur.	P-ța Traian, nr. 2 45°45′29″N 21°14′58″E / 45.75808°N 21.24949°E ({{PAGENAME}})	1909	^[49]^[50]
B	Obeliscul Cruce. Monument ortodox sârb din marmură trandafirie, ridicat de Stojša Spasoević. Restaurat în 1833, 1857, 1893 și 1910.	P-ța Traian 45°45′28″N 21°14′58″E / 45.75784°N 21.24958°E ({{PAGENAME}})	1774	^[50]^[51]
C	Clopotul Libertății. Travertin.	P-ța Traian 45°45′28″N 21°15′01″E / 45.75775°N 21.25031°E ({{PAGENAME}})	1992 Ștefan Călărășanu	^[52]

Note

^ Lista monumentelor istorice pe patrimoniu.gov.ro
^ ^a ^b ^c ^d ^e Adina Bocicai, PUG Timișoara 2012: Studiu de fundamentare pentru determinarea zonelor construite protejate cu materializare specifică a valorii culturale. Fișă istorică a municipiului Timișoara – atașată PUG Arhivat în 5 martie 2016, la Wayback Machine., primariatm.ro, accesat 2017-11-10
^ ^a ^b ^c Opriș, Timișoara…, p. 79
^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g ^h ⁱ ^j ^k ^l ^m ⁿ ^o Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 200–204
^ ^a ^b ^c ^d ^e Cartierul Fabric Arhivat în 14 aprilie 2020, la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2020-02-16
^ ^a ^b ^c ^d Delesega, Temesvári…, p. 36
^ Ciprian Glăvan, Defortificarea cetății Timișoarei, Analele Banatului, s.n., Arheologie – Istorie, XXI, Timișoara: 2013, p. 422, citând pe József Geml, Temesvár újkora, în Borovszky Samu, Magyarország vármegyéi és városai, Budapest: 1913, p. 121
^ ^a ^b v. harta din 1890 din articol
^ ^a ^b Getta Neumann, Pe urmele…, pp. 158–159
^ Opriș, Timișoara…, pp. 96–97
^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f Getta Neumann, Pe urmele…, hartă inserată între pp. 176–177
^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 230–231
^ Getta Neumann, Pe urmele…, p. 164
^ Palatul Nagele Arhivat în 20 februarie 2020, la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2019-05-18
^ Palatul Kovács, heritageoftimisoara.ro, accesat 2020-02-15
^ Liana Păun, Timișoara uitată: Fabric, cartierul breslelor și al meșteșugurilor (IV) Cum au apărut farmacia Kovacs, „gara mică” și „șase case”, pressalert.ro, 8 iunie 2014, accesat 2020-02-14
^ Getta Neumann, Pe urmele…, pp. 44–46
^ ^a ^b ^c ^d ^e Planul Urbanistic General: Anexa 5 Arhivat în 19 septembrie 2016, la Wayback Machine., primariatm.ro, accesat 2020-02-20
^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 214–215, 224–225
^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f Mihai Botescu, Mihai Opriș, Liubomir Stepanov, IX "Casele contesei și ale baronului" - actuala Piață Traian în secolele al XIX-lea și al XX-lea Arhivat în 20 februarie 2020, la Wayback Machine., primariatm.ro, 31 mai 2011, accesat 2020-02-15
^ Fostul han Marocanul, heritageoftimisoara.ro, accesat 2020-02-15
^ ^a ^b Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 224–225
^ Getta Neumann, Pe urmele…, p. 163
^ Palatul Mercur, heritageoftimisoara.ro, accesat 2020-02-20
^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g Liana Păun, Timișoara uitată: Fabric, cartierul breslelor și al meșteșugurilor (III) Cine erau baronii și contesele care și-au pus amprenta asupra istoriei orașului, 1 iunie 2014, accesat 2020-02-15
^ ^a ^b ^c Delesega, Temesvári…, p. 132
^ Ilustrate: Timișoara în anul 1899 – Fabric, bjt2006.org, accesat 2020-02-15
^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 222–223
^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 223–224
^ ^a ^b Székely, Enciclopedia…, pp. 192–193
^ Casa comunității sârbe din Fabric, heritageoftimisoara.ro, accesat 2020-02-15
^ Getta Neumann, Pe urmele…, pp. 162–163
^ Casa Duschnitz, heritageoftimisoara.ro, accesat 2020-02-20
^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 220–221, 224
^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 220–221
^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 214–215
^ Delesega, Temesvári…, p. 133
^ Getta Neumann, Pe urmele…, pp. 160–161
^ Palatul Stefania Arhivat în 20 februarie 2020, la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2019-05-18
^ Palatul Ștefania, heritageoftimisoara.ro, accesat 2020-02-20
^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 215
^ Getta Neumann, Pe urmele…, pp. 166–167
^ Palatul Miksa Róna, heritageoftimisoara.ro, accesat 2019-05-19
^ Ștefan cel Mare nr. 3, heritageoftimisoara.ro, accesat 2020-02-15
^ Fosta Berărie 'La Ursul Negru', heritageoftimisoara.ro, accesat 2020-02-15
^ Delesega, Temesvári…, p. 140
^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 228–229
^ Székely, Enciclopedia…, p. 151
^ DCPCNJT Monumente…, p. 18
^ ^a ^b Delesega, Temesvári…, p. 91
^ DCPCNJT Monumente…, p. 15
^ DCPCNJT Monumente…, p. 49

Bibliografie

Mihai Opriș, Timișoara: Mică monografie urbanistică, București: Ed. Tehnică, 1987
Direcția pentru Cultură și Patrimoniul Cultural Național a Județului Timiș Județul Timiș: Monumente de For Public Arhivat în 7 aprilie 2016, la Wayback Machine., Timișoara: Ed. Graphite, 2010, ISBN: 978-973-88664-5-4
Mihai Opriș, Mihai Botescu, Arhitectura istorică din Timișoara, Timișoara: Ed. Tempus, 2014, ISBN: 978-973-1958-28-6
Gabriel Székely, Enciclopedia arhitecților din Banat 1700 - 1990, Timișoara: Ed. Eurostampa, 2018, ISBN: 978-606-32-0558-3
hu Gyula Delesega, Temesvári kalauz téridőben, Timișoara: Editura Marineasa, 2003, ISBN: 973-631-047-7
Getta Neumann, Pe urmele Timișoarei evreiești, Timișoara: Ed. BrumaR, 2019, ISBN: 978-606-726-145-5

Legături externe

Materiale media legate de Situl urban „Fabric” (I) la Wikimedia Commons

[lmi-1] Lista monumentelor istorice pe patrimoniu.gov.ro

[PUG2012-2] Adina Bocicai, PUG Timișoara 2012: Studiu de fundamentare pentru determinarea zonelor construite protejate cu materializare specifică a valorii culturale. Fișă istorică a municipiului Timișoara – atașată PUG Arhivat în 5 martie 2016, la Wayback Machine., primariatm.ro, accesat 2017-11-10

[O79-3] Opriș, Timișoara…, p. 79

[A200-4] ^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g ^h ⁱ ^j ^k ^l ^m ⁿ ^o Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 200–204

[info-5] Cartierul Fabric Arhivat în 14 aprilie 2020, la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2020-02-16

[D36-6] Delesega, Temesvári…, p. 36

[7] Ciprian Glăvan, Defortificarea cetății Timișoarei, Analele Banatului, s.n., Arheologie – Istorie, XXI, Timișoara: 2013, p. 422, citând pe József Geml, Temesvár újkora, în Borovszky Samu, Magyarország vármegyéi és városai, Budapest: 1913, p. 121

[harta-8] v. harta din 1890 din articol

[GN158-9] Getta Neumann, Pe urmele…, pp. 158–159

[10] Opriș, Timișoara…, pp. 96–97

[GN176-11] ^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f Getta Neumann, Pe urmele…, hartă inserată între pp. 176–177

[A230-12] Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 230–231

[GN164-13] Getta Neumann, Pe urmele…, p. 164

[14] Palatul Nagele Arhivat în 20 februarie 2020, la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2019-05-18

[15] Palatul Kovács, heritageoftimisoara.ro, accesat 2020-02-15

[4-16] Liana Păun, Timișoara uitată: Fabric, cartierul breslelor și al meșteșugurilor (IV) Cum au apărut farmacia Kovacs, „gara mică” și „șase case”, pressalert.ro, 8 iunie 2014, accesat 2020-02-14

[17] Getta Neumann, Pe urmele…, pp. 44–46

[primaria-18] Planul Urbanistic General: Anexa 5 Arhivat în 19 septembrie 2016, la Wayback Machine., primariatm.ro, accesat 2020-02-20

[19] Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 214–215, 224–225

[MPMT-20] ^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f Mihai Botescu, Mihai Opriș, Liubomir Stepanov, IX "Casele contesei și ale baronului" - actuala Piață Traian în secolele al XIX-lea și al XX-lea Arhivat în 20 februarie 2020, la Wayback Machine., primariatm.ro, 31 mai 2011, accesat 2020-02-15

[21] Fostul han Marocanul, heritageoftimisoara.ro, accesat 2020-02-15

[A224-22] Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 224–225

[23] Getta Neumann, Pe urmele…, p. 163

[24] Palatul Mercur, heritageoftimisoara.ro, accesat 2020-02-20

[LPb3-25] ^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g Liana Păun, Timișoara uitată: Fabric, cartierul breslelor și al meșteșugurilor (III) Cine erau baronii și contesele care și-au pus amprenta asupra istoriei orașului, 1 iunie 2014, accesat 2020-02-15

[D132-26] Delesega, Temesvári…, p. 132

[27] Ilustrate: Timișoara în anul 1899 – Fabric, bjt2006.org, accesat 2020-02-15

[A222-28] Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 222–223

[A223-29] Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 223–224

[GS192-30] Székely, Enciclopedia…, pp. 192–193

[31] Casa comunității sârbe din Fabric, heritageoftimisoara.ro, accesat 2020-02-15

[32] Getta Neumann, Pe urmele…, pp. 162–163

[33] Casa Duschnitz, heritageoftimisoara.ro, accesat 2020-02-20

[34] Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 220–221, 224

[A220-35] Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 220–221

[A214-36] Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 214–215

[37] Delesega, Temesvári…, p. 133

[38] Getta Neumann, Pe urmele…, pp. 160–161

[39] Palatul Stefania Arhivat în 20 februarie 2020, la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2019-05-18

[40] Palatul Ștefania, heritageoftimisoara.ro, accesat 2020-02-20

[A215-41] Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 215

[42] Getta Neumann, Pe urmele…, pp. 166–167

[43] Palatul Miksa Róna, heritageoftimisoara.ro, accesat 2019-05-19

[44] Ștefan cel Mare nr. 3, heritageoftimisoara.ro, accesat 2020-02-15

[45] Fosta Berărie 'La Ursul Negru', heritageoftimisoara.ro, accesat 2020-02-15

[46] Delesega, Temesvári…, p. 140

[A228-47] Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 228–229

[48] Székely, Enciclopedia…, p. 151

[25-49] DCPCNJT Monumente…, p. 18

[D91-50] Delesega, Temesvári…, p. 91

[26-51] DCPCNJT Monumente…, p. 15

[27-52] DCPCNJT Monumente…, p. 49

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]

[16]

[17]

[18]

[19]

[20]

[21]

[22]

[23]

[24]

[25]

[26]

[27]

[28]

[29]

[30]

[31]

[32]

[33]

[34]

[35]

[36]

[37]

[38]

[39]

[40]

[41]

[42]

[43]

[44]

[45]

[46]

[47]

[48]

[50]