Spațiu (drept)

Spațiul în drept

• Spațiu aerian - coloană de aer care este supusă suveranității unui stat determinat atunci cănd se află situată deasupra tertoriului acelui stat, sau nu este supusă dacă se află situată deasupra mării libere.

Regimul juridic al spațiului aerian al statelor este reglementat prin legislația statelor, dar în anumite privințe, și prin convenții internaționale (ex. Convenția de laChicago din 1944 cu privire la aviația civilă internațională.

• Spațiu cosmic, numit și spațiu extraatmosferic - denumire dată spațiului din afara atmosferei Pământului.

Regimul juridic al spațiului cosmic se caracterizează, în principal, prin aceea că nu este supus suveranității statelor, fiind deschis în mod egal explorării și utilizării de către toate statele în conformitate cu dreptul internațional. (vezi și Carta ONU).

• Spațiu maritim - spațiu geografic incluzând apele mărilor și oceanelor, cu solul și subsolul acestora. Marea liberă și marea teritorială constituie zone ale spațiului maritim.

• Spațiu locativ, (numit și fond locativ) - ansamblul suprafețelor din interiorul clădirilor destinate locuinței sau unor alte scopuri:
  • birouri, destinate activităților social-culturale,
  • spații comerciale, destinate activităților comerciale,
  • ateliere, destinate activităților industriale și prestări de servicii,
  • depozite,
  • garaje, etc.

Vezi și

• Spațiu (dezambiguizare)

Bibliografie

• Dicționar juridic selectiv, Editura Albatros, București, 1980.

Pagina aceasta de dezambiguizare listează articolele care au titluri identice sau susceptibile de confuzie. Dacă ați ajuns aici prin intermediul unei legături interne care trebuia să trimită direct la un articol, vă rugăm să o corectați.