Surduc, Sălaj
| Surduc | |
| — sat și reședință de comună — | |
 | |
  Surduc (România) | |
| Coordonate: 47°15′17″N 23°20′55″E / 47.25472°N 23.34861°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Sălaj |
| Comună | Surduc |
| SIRUTA | 142783 |
| Atestare documentară | 1544 |
| Populație (2021) | |
| - Total | 1.285 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 457315 |
| Prefix telefonic | +40 x60 [1] |
| Prezență online | |
GeoNames  | |
Modifică date / text  | |
Surduc (în maghiară Szurduk,[2] alternativ Nagyszurduk)[3] este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sălaj, Transilvania, România.
Istorie
modificareNumele localității ne arată că locuitorii de baștină erau slovaci.[4] Prima mențiune documentară a așezării datează din anul 1554, când moșia și satul se aflau în proprietatea văduvei lui Imre Balassa, Anna Somi.[5] Satul aparținea de Gârbou și împreună cu acesta făcea parte din cetatea Almașului din județul Cluj. În 1641, satul este moșie Csáky, dar devine renumit datorită baronului Miklós Jósika, primul romancier romantic maghiar, a cărui viață este strâns legată de castelul din localitate.[6] După moartea tatălui său, survenită în 1824, se mută aici în 1834 și se dedică literaturii.[6] Starea castelului este și astăzi relativ bună.
Versiunile denumirilor localității au fost: 1554 – Naghzwrdok, 1625 – Nagi Szurdok, 1630 – Nagy-Szurduk, 1733 – Szurduk, 1850 – Szurdok, Szurduku, 1854 – Szurduk, Surduc, 1930 – Surduc, 1966 – Surduc.[7]
Numele satului este cuvânt de origine slavonă, surdec însemnând „cot”. Având în vedere că Someșul face cea mai mare cotitură în cursul său în dreptul satului Surduc, numele este justificat.
Geografie
modificareClimă
modificareÎn Surduc, clima este caldă și temperată. Aceasta se caracterizează prin precipitații semnificative chiar și în cele mai uscate luni și o temperatură medie anuală de 9,7°C. Clima de aici este clasificată ca Cfb de sistemul Köppen-Geiger.[8]
| Date climatice pentru Surduc | |||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Luna | Ian | Feb | Mar | Apr | Mai | Iun | Iul | Aug | Sep | Oct | Nov | Dec | Anual |
| Maxima medie °C (°F) | 1 (34) |
3.8 (38,8) |
10.3 (50,5) |
16.2 (61,2) |
21.4 (70,5) |
24 (75) |
25.9 (78,6) |
25.6 (78,1) |
21.8 (71,2) |
15.8 (60,4) |
8 (46) |
2.8 (37) |
14,7 (58,5) |
| Media zilnică °C (°F) | −2.5 (27,5) |
−0.1 (31,8) |
5.2 (41,4) |
10.5 (50,9) |
15.4 (59,7) |
18.2 (64,8) |
19.9 (67,8) |
19.5 (67,1) |
15.8 (60,4) |
10.2 (50,4) |
4.4 (39,9) |
−0.1 (31,8) |
9,7 (49,46) |
| Minima medie °C (°F) | −6 (21) |
−3.9 (25) |
0.1 (32,2) |
4.9 (40,8) |
9.5 (49,1) |
12.5 (54,5) |
13.9 (57) |
13.4 (56,1) |
9.8 (49,6) |
4.7 (40,5) |
0.8 (33,4) |
−3 (27) |
4,7 (40,5) |
| Precipitații mm (inches) | 41 (1.61) |
36 (1.42) |
34 (1.34) |
48 (1.89) |
72 (2.83) |
89 (3.5) |
75 (2.95) |
67 (2.64) |
40 (1.57) |
39 (1.54) |
45 (1.77) |
53 (2.09) |
639 (25,16) |
| Sursă: Climate-Data.org | |||||||||||||
Populație
modificareConform recensământului efectuat în 2011, populația satului Surduc se ridică la 1.222 de locuitori,[9] în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.437 de locuitori.
Economie
modificareÎn localitate a funcționat o mină de cărbune brun,[10][11] închisă după 1989.[12]
Educație
modificareÎn satul Surduc funcționează o grădiniță cu 36 de copii și un liceu tehnologic cu 370 de elevi.[13] În cadrul liceului operează și o bibliotecă cu un fond minim de carte, care să acopere nevoile din unitate.[14]
Sănătate
modificareSatul Surduc dispune de un cabinet de medicină de familie, un cabinet de medicină dentară și o farmacie.[15]
Transporturi
modificareSurduc este traversat de drumul național DN1H Răstoci–Aleșd.
Prin Surduc trece a patra magistrală feroviară a țării, București–Brașov–Toplița–Deda–Dej–Jibou–Baia Mare–Satu Mare. Un total de 10 trenuri tranzitează în fiecare zi gara din Surduc.[16]
Personalități
modificare- Vasile Pușcaș (n. 1952), profesor universitar, diplomat și politician
- Emanuel Petran (n. 1969), actor[17]
- Călin Ioan Bot (n. 1970), episcop al Eparhiei de Lugoj
Note
modificare- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ en World Reference Atlas. Dorling Kindersley Publishing, Inc. . p. 332. ISBN 9780756604813.
- ^ hu Szabó M. Attila (). Erdély, Bánság és Partium történeti és közigazgatási helységnévtára. Arcanum.
- ^ „Surduc”. Welcome to Romania.
- ^ Ioan Dîngă, Mădălina Rus, Ioan Petran, Mihai Zaharia, Emanuel Petran (). „Personalități ale comunei Surduc” (PDF). Liceul Tehnologic Nr. 1 Surduc. p. 4. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ a b „Surduc”. Welcome to Romania.
- ^ Coriolan Suciu (). Dicționar istoric al localităților din Transilvania. București: Editura Academiei Republicii Socialiste România.
- ^ en „CLIMATE: SURDUC”. Climate-Data.org.
- ^ „Populația stabilă (rezidentă) pe județe, categorii de localități, municipii, orașe, comune și localități componente”. Recensământul populației și al locuințelor 2011. Institutul Național de Statistică. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Adrian Lungu (). „Din șuț în puț”. Sălăjeanul.
- ^ en Aristița Avramescu, Sergiu Celac (). Romania: An Encyclopedia Survey. Editura Științifică și Enciclopedică. p. 28.
- ^ Eduard Farcaș (). „Cum a fost ruinată economia Sălajului”. România liberă.
- ^ „Plan de acțiune al școlii” (PDF). Inspectoratul Școlar al Județului Sălaj. . pp. 31–33.
- ^ „Raportul anual de evaluare internă pentru anul 2014-2015”. Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar. p. 10.[nefuncțională]
- ^ „Distribuția teritorială a furnizorilor de servicii medicale”. Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Sălaj. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „PLECĂRI / ÎNTÂRZIERI TRENURI DIN GARA SURDUC SĂLAJ HM”. Mersul trenurilor.
- ^ „Emanuel Petran”. Teatrul Național Cluj-Napoca.