Aleșd
| Aleșd | |||
| Élesd | |||
| — oraș — | |||
 Castelul Batthyány-Bethlen, astăzi Spitalul orășenesc Aleșd | |||
| |||
  Aleșd Aleșd (România) | |||
| Coordonate: 47°3′26″N 22°23′49″E / 47.05722°N 22.39694°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Regiune de dezvoltare | Regiunea de dezvoltare Nord-Vest | ||
| Județ |  Bihor | ||
| SIRUTA | 26699 | ||
| Atestare documentară | 1291 | ||
| Reședință | Aleșd[*] | ||
| Localități componente | Aleșd[*], Pădurea Neagră, Peștiș, Tinăud | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Ioan Coloman Todoca[*][3] ( PNL, ) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 71,95 km² | ||
| Altitudine | 224 m.d.m. | ||
| Populație (2011)[1][2] | |||
| - Total | ▼ 10.066 locuitori | ||
| - Densitate | 150 loc./km² | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Cod poștal | 415100 | ||
| Localități înfrățite | |||
| - Kaba | Ungaria | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  GeoNames | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Aleșd (în maghiară: Élesd) este un oraș în județul Bihor, Crișana, România, format din localitățile componente: Aleșd (reședința), Pădurea Neagră, Peștiș și Tinăud.
GeografieModificare
Se situează în depresiunea Vad-Borod, pe Crișul Repede, la o altitudine medie de 224 m, la poalele Munților Plopiș la nord-est și la poalele Munților Pădurea Craiului la sud de oraș. Distanța față de municipiul Oradea este de 38 km.
IstoricModificare
Trecutul istoric este strâns legat de Cetatea Șinteu, situată pe o stâncă la mică distanță de oraș. Cetatea a fost construită în a doua jumătate a secolului al XIII-lea și a fost atestată documentar în 1306. Prima atestare documentară a Aleșdului este din jurul anilor 1291-1294, când apare într-un registru de dijme episcopale sub numele de Villa Elusd. El a fost înființat prin colonizare de către stăpânii cetății, pe domeniul acesteia.[4] În 1332 este consemnată cu numele Sacerdos de Villa Elesd, iar în 1622 cu toponimul Elesd.
În perioada 1658-1660 cetatea Șinteu s-a aflat în posesia voievodului muntean Constantin Șerban Basarab.[5] În 1711, după Pacea de la Sătmar, cetatea a fost aruncată în aer de trupele imperiale.
În 1904 aici a avut loc o puternică mișcare țărănească, cu participarea a peste 5.000 de țărani români și maghiari, împotriva măsurilor guvernului de la Budapesta. Această puternică mișcare țărănească a fost reprimată sângeros. Evenimentul este comemorat printr-un monument situat în centrul orașului.
Aleșdul a fost declarat oraș în anul 1968.
DemografieModificare
Componența etnică a orașului Aleșd
Români (60,93%)
Maghiari (15,48%)
Rromi (12,05%)
Slovaci (6,18%)
Necunoscută (5%)
Altă etnie (0,32%)
Componența confesională a orașului Aleșd
Ortodocși (47,47%)
Romano-catolici (18,16%)
Reformați (10,05%)
Penticostali (9,25%)
Baptiști (7,76%)
Necunoscută (5,34%)
Altă religie (1,93%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Aleșd se ridică la 10.066 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 10.415 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (60,94%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (15,49%), rromi (12,05%) și slovaci (6,19%). Pentru 5,01% din populație nu este cunoscută apartenența etnică.[2] Din punct de vedere confesional, nu există o confesiune majoritară. Locuitorii sunt ortodocși (47,48%), romano-catolici (18,16%), reformați (10,05%), penticostali (9,26%) și baptiști (7,77%). Pentru 5,34% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.[6]
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Politică și administrațieModificare
Orașul Aleșd este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Ioan Coloman Todoca[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 8 | |||||||||
| Partidul Social Democrat | 3 | |||||||||
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 3 | |||||||||
| Partidul PRO România | 2 | |||||||||
| Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România | 1 | |||||||||
EconomieModificare
Industria cea mai dezvoltată în zonă este cea a materialelor de construcții, în special ciment, var și produse refractare - sector preluat de firma elvețiană Holcim. Industria a suferit un puternic șoc după 1989. În 1998 a fost declarată zonă defavorizată. Acest statut a permis atragerea de noi investiții în industria ușoară, respectiv crearea locurilor de muncă pierdute după criza din industria materialelor extractive. Între 1998-2002 au fost create peste 1.500 de locuri de muncă.[8]
TurismModificare
Zona beneficiază de un important potențial turistic și sportiv evidențiat prin:
- Existența unor resurse naturale ca: izvorul de ape minerale din localitatea Pădurea Neagra și apă termală (în Aleșd)
- Infrastructura pentru turism și agrement: un hotel și un motel, 4 restaurante; un ștrand cu apă termală; un lac de acumulare pe care se pot practica pescuitul și sporturile nautice
- Existența unor obiective de interes turistic: Biserica Ortodoxă de influență muntenească, ctitoria lui Constantin Șerban „Cârnu” din satul Tinăud (1658), Biserica Ortodoxă din lemn din Pestiș (sec. al XVIII-lea), Cetatea "Piatra Șoimului" din Pestiș (sec. al XIII-lea), Castelul "Poiana Florilor" din sec. al XIX-lea, Peștera Osoiu etc.
- Sărbători populare cîmpenești și evenimente socio-culturale din zonă: Tîrgul de vară "Aleșdana"
- Potențial sportiv exprimat prin: un stadion cu 2.000 locuri, 2 săli de sport, 2 baze sportive, un teren de fotbal și un bazin de înot.
- Posibilitatea desfășurării de activități de vînătoare și pescuit sportiv: în pădurile din zonă trăiesc o mare diversitate de animale sălbatice, iar în lacul de acumulare se poate practica pescuitul sportiv și vînatul la păsări de baltă.
PersonalitățiModificare
- Ecaterina Deliman (n. 1936), om politic comunist, deputat în Marea Adunare Națională
Orașe înfrățiteModificare
Vezi șiModificare
Galerie de imaginiModificare
Biserica reformată din Aleșd
Biserica ortodoxă din Aleșd
Biserica romano-catolică din Aleșd
Biserica greco-catolică din Aleșd
Casa de rugăciune baptistă din Aleșd
Vechiul hotel "Elizaveta" din Aleșd
Casa "Létai" din Aleșd
Gara Aleșd
Biserica de lemn din Peștiș (Aleșd)
NoteModificare
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Vlăsceanu, p. 258
- ^ Ghinea, p. 41
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Dezvoltarea învățământului dual în județul Bihor, o preocupare a Consiliului Județean Bihor - Consiliul Județean Bihor (PDF), Consiliul Județean Bihor,
- ^ „Au parafat înfrățirea cu „românii adevărați " din Băcioi”, BIHON,
BibliografieModificare
- Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, București, 2000
- Gheorghe Vlăsceanu, Orașele României, Editura Odeon, București 1998, ISBN 973-9008-69-0
Bibliografie suplimentarăModificare
- Monografia orașului Aleșd: județul Bihor, Ioan Todoca, Editura Tradiție, 2000
Legături externeModificare
| La Wikivoyage găsiți un ghid turistic despre Aleșd |
- Portal Bihorean Arhivat în , la Wayback Machine.