Există două teoreme van Aubel :
Teorema lui van Aubel referitoare la un patrulater
modificare
Tetragonul lui van Aubel
Pe laturile unui patrulater
A
B
C
D
{\displaystyle ABCD}
se construiesc în exterior pătratele de centre
P
,
Q
,
R
,
S
.
{\displaystyle P,Q,R,S.}
Atunci segmentele
[
P
R
]
,
[
Q
S
]
{\displaystyle [PR],[QS]}
sunt ortogonale și au aceeași lungime.
Există mai multe demonstrații:
o demonstrație bazată pe utilizarea numerelor complexe și scrierea afixelor punctelor
A
,
B
,
C
,
D
{\displaystyle A,B,C,D}
și
P
,
Q
,
R
,
S
;
{\displaystyle P,Q,R,S;}
o demonstrație bazată pe rotații ale vectorilor ;
o demonstrație bazată pe teorema lui Neuberg și pe faptul că punctele Q și S sunt imaginile punctelor Q și R printr-o rotație de centru situat în mijlocul segmentului [BD] și de unghi drept.
Ca o completare, teorema lui Thébault susține că
A
B
C
D
{\displaystyle ABCD}
este paralelogram dacă și numai dacă
P
Q
R
S
{\displaystyle PQRS}
este pătrat .
Ceviene concurente într-un triunghi
Într-un triunghi
A
B
C
{\displaystyle ABC}
se consideră cevienele
A
A
′
,
B
B
′
,
C
C
′
{\displaystyle AA',BB',CC'}
concurente în P , cu
A
′
∈
B
C
,
B
′
∈
C
A
,
C
′
∈
A
B
.
{\displaystyle A'\in BC,\;B'\in CA,\;C'\in AB.}
Atunci:
P
A
P
A
′
=
B
′
A
B
′
C
+
C
′
A
C
′
B
.
{\displaystyle {\frac {PA}{PA'}}={\frac {B'A}{B'C}}+{\frac {C'A}{C'B}}.}
Se scriu raporturi de arii :
P
A
P
A
′
=
A
P
A
B
A
P
A
′
B
=
A
P
A
C
A
P
A
′
C
=
A
P
A
B
+
A
P
A
C
A
P
A
′
B
+
A
P
A
′
C
=
A
P
A
B
A
P
B
C
+
A
P
A
C
A
P
B
C
{\displaystyle {\frac {PA}{PA'}}={\frac {{\mathcal {A}}_{PAB}}{{\mathcal {A}}_{PA'B}}}={\frac {{\mathcal {A}}_{PAC}}{{\mathcal {A}}_{PA'C}}}={\frac {{\mathcal {A}}_{PAB}+{\mathcal {A}}_{PAC}}{{\mathcal {A}}_{PA'B}+{\mathcal {A}}_{PA'C}}}={\frac {{\mathcal {A}}_{PAB}}{{\mathcal {A}}_{PBC}}}+{\frac {{\mathcal {A}}_{PAC}}{{\mathcal {A}}_{PBC}}}}
B
′
A
B
′
C
=
A
B
′
A
B
A
B
′
C
B
=
A
B
′
A
P
A
B
′
C
P
=
A
B
′
A
B
−
A
B
′
A
P
A
B
′
C
B
−
A
B
′
C
P
=
A
P
A
B
A
P
B
C
{\displaystyle {\frac {B'A}{B'C}}={\frac {{\mathcal {A}}_{B'AB}}{{\mathcal {A}}_{B'CB}}}={\frac {{\mathcal {A}}_{B'AP}}{{\mathcal {A}}_{B'CP}}}={\frac {{\mathcal {A}}_{B'AB}-{\mathcal {A}}_{B'AP}}{{\mathcal {A}}_{B'CB}-{\mathcal {A}}_{B'CP}}}={\frac {{\mathcal {A}}_{PAB}}{{\mathcal {A}}_{PBC}}}}
C
′
A
C
′
B
=
A
C
′
A
C
A
C
′
B
C
=
A
C
′
A
P
A
C
′
B
P
=
A
C
′
A
C
−
A
C
′
A
P
A
C
′
B
C
−
A
C
′
B
P
=
A
P
A
C
A
P
C
B
{\displaystyle {\frac {C'A}{C'B}}={\frac {{\mathcal {A}}_{C'AC}}{{\mathcal {A}}_{C'BC}}}={\frac {{\mathcal {A}}_{C'AP}}{{\mathcal {A}}_{C'BP}}}={\frac {{\mathcal {A}}_{C'AC}-{\mathcal {A}}_{C'AP}}{{\mathcal {A}}_{C'BC}-{\mathcal {A}}_{C'BP}}}={\frac {{\mathcal {A}}_{PAC}}{{\mathcal {A}}_{PCB}}}}
O altă demonstrație se bazează pe utilizarea coordonatelor baricentrice :
P
A
¯
P
A
′
¯
=
−
b
+
c
a
B
′
A
¯
B
′
C
¯
=
−
c
a
C
′
A
¯
C
′
B
¯
=
−
b
a
,
{\displaystyle {\frac {\overline {PA}}{\overline {PA'}}}=-{\frac {b+c}{a}}\quad {\frac {\overline {B'A}}{\overline {B'C}}}=-{\frac {c}{a}}\quad {\frac {\overline {C'A}}{\overline {C'B}}}=-{\frac {b}{a}},}
ceea ce conduce la egalitatea :
P
A
¯
P
A
′
¯
=
C
′
A
¯
C
′
B
¯
+
B
′
A
¯
B
′
C
¯
{\displaystyle {\frac {\overline {PA}}{\overline {PA'}}}={\frac {\overline {C'A}}{\overline {C'B}}}+{\frac {\overline {B'A}}{\overline {B'C}}}}