Vășcăuți, Secureni

Coordonate: 48°24′36″N 27°07′48″E ({{PAGENAME}}) / 48.41000°N 27.13000°E
Vășcăuți
Вашківці
— Sat —
Vășcăuți Vășcăuți (Regiunea Cernăuți) Poziția geografică
Vășcăuți Vășcăuți (Ucraina) Poziția geografică

Țară	Ucraina
Raion	Raionul Secureni
Regiune	Cernăuți
Raion	Raionul Nistru

KOATUU	7324082001
Atestare	1651

Populație (2007)
- Total	3.587 locuitori

Fus orar	UTC+2
Cod poștal	60222

Prezență online

Modifică date / text

Vășcăuți (în ucraineană Вашківці, transliterat Vașkivți) este un sat reședință de comună în raionul Secureni din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are 3,587 locuitori, preponderent ucraineni.

Satul este situat la o altitudine de 252 metri, în partea de sud-vest a raionului Secureni, în apropiere de frontiera cu Republica Moldova. De această comună depinde administrativ satul Slobozia Nouă.

În această localitate funcționează punct interstatal de trecere auto Vășcăuți - Grimăncăuți, numai pentru persoane și mijloace de transport care aparțin Republicii Moldova și Ucrainei.

Istorie modificare

Localitatea Vășcăuți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Văscăuți. Prima atestare documentară a satului are loc în anul 1651. După 1711, a fost ocupată de turci, devenind parte din raiaua Hotinului a Imperiului Otoman.

Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 – 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul Basarabia (în 1813) și transformându-l într-o gubernie împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău^[1]).

La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Vășcăuți făcea parte din Ocolul Ciuhurului a Ținutului Hotin ^[2]. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost construită aici o biserică de lemn ^[3].

În Dicționarul geografic al Basarabiei publicat în 1904 satul era menționat astfel:^[4]

„VĂSCĂUȚI*, sat, înjud. Hotin, volostea Roman-căuți, așezat pe un afluent al pîrîului Lopatnic, la 5 km. de satul Gromăncăuți. Prin sat trece șoseaua ce merge la Briceni spre satul Neporotova. Lângă sat este un heleșteu. Are 267 case, cu o populație de 2800 suflete; biserică; școală elem. rusă, cu 47 elevi din 284 copii în vârstă de școală (1902)”
—Dicționarul geografic al Basarabiei, 1904

.

După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Vășcăuți a făcut parte din componența României, în Plasa Briceni a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia ^[5].

În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți.

Începând din anul 1991, satul Vășcăuți face parte din raionul Secureni al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 106 (20+86), reprezentând 2.86% din populație ^[6]. În prezent, satul are 3.587 locuitori, preponderent ucraineni.

Demografie modificare

Componența lingvistică a localității Vășcăuți

Ucraineană (97,18%)

Română (1,65%)

Rusă (1,12%)

Alte limbi (0,06%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Vășcăuți era vorbitoare de ucraineană (97,18%), existând în minoritate și vorbitori de română (1,65%) și rusă (1,12%).^[7]

1930: 3.911 (recensământ)^[8]

1989: 3.704 (recensământ)

2007: 3.587 (estimare)

Obiective turistice modificare

Biserica de lemn cu hramul „Sf. Mihail”, construită în 1888, pe cheltuiala boierului Constantin Cazimir.^[9]
Muzeul de istorie „Maia Tănase”, conține exponate despre istoria satului.

Vezi și modificare

Constantin Cazimir (1860–1910), latifundiar, pedolog, pedagog, doctor în științe și politician țarist, deputat în Duma de Stat din partea Basarabiei. A deținut întinse terenuri pe moșia satului.

Note modificare

^ Lucian Predescu - Enciclopedia României (Ed. Cugetarea – Georgescu Delafras, București, 1940), p. 563
^ „Viața Basarabiei nr. 3/martie 1933 - Regiunile naturale dintre Prut și Nistru (articol de T. Porucic)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 13 decembrie 2007. Accesat în 16 mai 2009.
^ „Viața Basarabiei nr. 3/martie 1933 - Biserici de lemn (articol de Petre Constantinescu-Iași)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 13 decembrie 2007. Accesat în 16 mai 2009.
^ http://dictionar.casata.md/index.php?l=ro&action=viewdictionar&id=2391
^ Florin Constantiniu - O istorie sinceră a poporului român (Ed. Univers Enciclopedic, București, 2002), p.340-353
^ Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)
^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la 6 octombrie 2015. Accesat în 25 august 2014.
^ „Land: Territorium der heutigen Republik Moldau, 1930 Teil Rumäniens - Bezeichnung: Die registrierte Wohnbevölkerung nach Nationalität und Muttersprache 1930 - Bezirk Hotin” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 20 iulie 2011. Accesat în 23 mai 2009.
^ „Biserica de lemn din Vășcăuți”. Arhivat din original la 23 ianuarie 2021. Accesat în 12 iunie 2009.

Legături externe modificare

Datele generale ale recensământului din 2001 Arhivat în 13 noiembrie 2007, la Wayback Machine.
Date detaliate privitoare la numărul românilor Arhivat în 22 martie 2008, la Wayback Machine.
Românii din Cernăuți

[1] Lucian Predescu - Enciclopedia României (Ed. Cugetarea – Georgescu Delafras, București, 1940), p. 563

[2] „Viața Basarabiei nr. 3/martie 1933 - Regiunile naturale dintre Prut și Nistru (articol de T. Porucic)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 13 decembrie 2007. Accesat în 16 mai 2009.

[3] „Viața Basarabiei nr. 3/martie 1933 - Biserici de lemn (articol de Petre Constantinescu-Iași)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 13 decembrie 2007. Accesat în 16 mai 2009.

[4] ttp://dictionar.casata.md/index.php?l=ro&action=viewdictionar&id=2391

[5] Florin Constantiniu - O istorie sinceră a poporului român (Ed. Univers Enciclopedic, București, 2002), p.340-353

[6] Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)

[populatie_ucraina_2001-7] „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la 6 octombrie 2015. Accesat în 25 august 2014.

[8] „Land: Territorium der heutigen Republik Moldau, 1930 Teil Rumäniens - Bezeichnung: Die registrierte Wohnbevölkerung nach Nationalität und Muttersprache 1930 - Bezirk Hotin” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 20 iulie 2011. Accesat în 23 mai 2009.

[9] „Biserica de lemn din Vășcăuți”. Arhivat din original la 23 ianuarie 2021. Accesat în 12 iunie 2009.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]