Vasile C. Osvadă

Date personale
Vasile Osvadă

Născut	9 septembrie 1875 Măhaciu (azi Măhăceni), Comitatul Turda-Arieș, Austro-Ungaria
Decedat	16 ianuarie 1931 Municipiul Cluj
Cetățenie	Austro-Ungaria România
Ocupație	Economist
Activitate
Alma mater	Academia Comercială din Viena
Cunoscut pentru	• Contribuțiile sale în planul managementului financiar-bancar și în cel al literaturii de specialitate • Implicarea în activitatea de organizare a Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni de la Hârlău • Calitatea de membru al Marelui Sfat Național Român
Modifică date / text

Vasile Osvadă (n. 9 septembrie 1875, Măhaciu (azi Măhăceni), Comitatul Turda-Arieș, Austro-Ungaria – d. 16 ianuarie 1931, municipiul Cluj)^[1] a fost un economist și înalt funcționar bancar român,^[2] precum și publicist în domeniul financiar-bancar,^[3] cunoscut pentru contribuțiile sale în planul managementului financiar bancar și în cel al literaturii de specialitate.^[2]

A fost un profesionist deosebit de activ în promovarea și concretizarea ideilor cooperatiste, în procesul de reformă al băncilor românești și în organizarea uniunii bancare „Solidaritatea” ^[2] și a contribuit la afirmarea și dezvoltarea publicisticii economice românești.^[4]

S-a implicat, de asemenea, în activitatea unionistă de la începutul secolului XX,^[5] precum și în aceea de organizare a unui corp al voluntarilor ardeleni și bucovineni în timpul Primului Război Mondial.^[6]^[7]

Primii ani

A fost fiului unui notar comunal. A urmat liceul la Blaj și Brașov,^[1] absolvind, ulterior, Academia Comercială din Viena.^[2]

Cariera

Economistul

A ocupat funcția de director executiv al băncii „Agricola” din Hunedoara,^[2] după ce, mai întâi, a fost funcționar la banca „Steaua” din Petrovaselo și contabil la banca hunedoreană „Corvineana”.^[3] În Orăștie a ocupat funcția de director al Reuniunii Proprietarilor de Vite.^[8]

S-a remarcat în publicistica de factură financiar-bancară datorită articolelor sale din „Revista economică”^[3] (Sibiu),^[1] activând îndeosebi în problematica extinderii și diversificării cooperației în mediul rural^[3] și a a contribuit efectiv la întemeierea cooperativelor de credit în satele Transilvaniei.^[8]

Împreună cu colaboratori, precum Gavril Todică (contabil șef la banca „Georgeana”), a editat primul periodic românesc de profil din Transilvania – numit „Tovărășia”. Acesta a apărut săptămânal în perioada 1905 și 1911, a avut un conținut predominant cooperatist și^[3] a fost un supliment economic al ziarului „Libertatea” din Orăștie. Sprijinitori – ai acestui demers, au mai fost Ștefan Erdelyi, Ioan Moța.^[8] A mai colaborat la „Tribuna” (Sibiu și Arad), „Foaia de Duminică” (Timișoara), „Lupta” (Budapesta),^[1] „Libertatea”.^[8]

A activat în cadrul secției economice a „Astrei”, editând (în calitatea de membru al acesteia, cu scopul sprijinirii evoluției mișcării cooperatiste), în anul 1907, lucrările „Legea tovarășilor” și „Băncile populare din România”, precum și, în 1912^[3], studiul comparat de analiză a mișcării cooperatiste din Ungaria, Bucovina și România „Mișcarea cooperatistă”.^[9] Tot în 1907 a conceput, în numele Astrei, un proiect care prevedea organizarea uneia sau a mai multor centrale pentru tovărășiile agricole. Deoarece Astra nu a avut fonduri pentru scopul respectiv, planul nu a fost concretizat.^[10] Tot Astra l-a trimis, în 1913, în România, pentru a studia organizarea cooperației din Regat.^[11]

S-a numărat printre cei care au inițiat și au susținut asociația funcționarilor români de bancă. A susținut, de asemenea, reforma instituțiilor de credit,^[9] modernizarea și rentabilizarea acestora,^[12] precum și existența unei bănci naționale de asigurare.^[9]

Omul politic

În perioada Primului Război Mondial a servit în Armata Austro-Ungară cu gradul de sublocotenent, fiind făcut prizonier de război pe frontul din Rusia (1916-1917). Înrolat ca voluntar în Primul Corp al Voluntarilor Români din Rusia, a ajuns în Regatul României. S-a aflat printre cei care au participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.^[1] și a fost membru ales al Marelui Sfat Național Român.^[13] Datorită activității sale anterioare în domeniile financiar și cel agrar, a ocupat, după 1 decembrie 1918, postul de secretar al resortului de agricultură al Consiliului Dirigent . Din această poziție a fost unul dintre artizanii proiectului de reformă agrară din Transilvania și Banat.^[9]

În perioada 21 octombrie 1926 – 23 iunie 1927 a fost primar al municipiului Cluj^[1] (interimar).^[14]

A fost membru în consiliul de administrație al Institutului de Arte Grafice „Ardealul” din Cluj.^[1]

Este înmormântat în Cimitirul Central din Cluj.^[1]

Referințe

^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g ^h Memorie și cunoaștere locală: Osvadă, Vasile Arhivat în 2 februarie 2017, la Wayback Machine.; Biblioteca Județeană Octavian Goga, Cluj
^ ^a ^b ^c ^d ^e Pregătirea intelectuală a funcționarilor..., Dobrescu, 2015, p. 628
^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f Pregătirea intelectuală a funcționarilor..., Dobrescu, 2015, p. 633
^ Petcu, Marian (coord.); Istoria jurnalismului din România în date: enciclopedie cronologică; Ed. Polirom; Iași; 2012; septembrie, 9
^ Dobrescu, Dumitru; Elita românească în lumea satului transilvan 1867-1918; Editura Universității „Petru Maior”; Tîrgu-Mureș; 1996
^ Stan, Constantin I.; Octavian C. Tăslăoanu și Corpul voluntarilor români din Rusia Arhivat în 16 august 2016, la Wayback Machine.; Angvstia, 1/1996, p. 223
^ Șerban, Ioan I.;Din activitatea desfășurată în Vechiul Regat de voluntarii și refugiații ardeleni și bucovineni în slujba idealului național (iunie 1917 - ianuarie 1918); Annales Universitatis Apulensis, Series Historica, Nr. 1, 1997; p. 102
^ ^a ^b ^c ^d ***; Județul Hunedoara – monografie, Volumul V (Personalități hunedorene)^{[nefuncțională]}; Casa de Editură EMIA; Deva; 2015; ISBN 978-973-753-313-5; p. 24
^ ^a ^b ^c ^d Pregătirea intelectuală a funcționarilor..., Dobrescu, 2015, p. 634
^ Cooperația românească de credit..., Șandru, 2007, p. 445
^ Cooperația românească de credit..., Șandru, 2007, p. 448
^ Drecin, Mihai D.; Presa economică românească din Transilvania și elita bancară națională (1873-1918) în Elita culturală și presa Arhivat în 17 mai 2017, la Wayback Machine. – Lucrările Congresului Național de Istorie a Presei, Ed. a VI-a, București, 18-20 aprilie 2013; Ed. Militară; Bucureștiș 2013; ISBN 978-973-32-0922-5; p. 290; accesat la 27 ianuarie 2017
^ Membrii Marelui Sfat Național Român aleși în Adunarea de la Alba lulia, la 1 decembrie 1918; Dacoromania, Nr. 19/2004
^ Marian, Lazăr; Drept la replică, la articolul: Lazăr Marian – un arhitect care a scris o carte „inginerește” despre primarii Clujului, semnat de Ionuț Țene, publicat în napocanews (ref. la Marian, Lazăr; Primarii Clujului : 1919-2012, Vol I + II; Cluj-Napoca; 2013; ISBN 978-973-0-14577-9 și ISBN 978-973-0-14578-6)

Bibliografie

Dobrescu, Vasile; Pregătirea intelectuală a funcționarilor instituțiilor de credit românești din Transilvania până la 1918 Arhivat în 2 februarie 2017, la Wayback Machine.; The Proceedings of the „European Integration - between Tradition and Modernity” Congress; Editura Universității „Petru Maior”, Volume Number 1, 2005; ISSN 1844-2048; pp. 626–642.
Șandru, Dumitru; Cooperația românească de credit până la Marea Unire; Buletin științific, Nr. 16/2007, Universitatea Mihail Kogălniceanu; Iași; pp. 441–448.

Literatură suplimentară

Dobrescu, Vasile; Funcții și funcționalități in sistemul de credit românesc din Transilvania până la Primul Război Mondial; Editura Universității „Petru Maior” Târgu-Mureș; Târgu Mureș; 2006; ISBN 978-973-7794-46-8

Vezi și

Lista primarilor Clujului

Legături extrne

Daniel Lăcătuș, Presa din Hunedoara. Contribuții privind jurnalismul de investigație; Ed. Stef, Iasi, 2016.

[bblcluj-1] ^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g ^h Memorie și cunoaștere locală: Osvadă, Vasile Arhivat în 2 februarie 2017, la Wayback Machine.; Biblioteca Județeană Octavian Goga, Cluj

[dobrescupreg629-2] Pregătirea intelectuală a funcționarilor..., Dobrescu, 2015, p. 628

[dobrescupreg633-3] ^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f Pregătirea intelectuală a funcționarilor..., Dobrescu, 2015, p. 633

[4] Petcu, Marian (coord.); Istoria jurnalismului din România în date: enciclopedie cronologică; Ed. Polirom; Iași; 2012; septembrie, 9

[5] Dobrescu, Dumitru; Elita românească în lumea satului transilvan 1867-1918; Editura Universității „Petru Maior”; Tîrgu-Mureș; 1996

[6] Stan, Constantin I.; Octavian C. Tăslăoanu și Corpul voluntarilor români din Rusia Arhivat în 16 august 2016, la Wayback Machine.; Angvstia, 1/1996, p. 223

[7] Șerban, Ioan I.;Din activitatea desfășurată în Vechiul Regat de voluntarii și refugiații ardeleni și bucovineni în slujba idealului național (iunie 1917 - ianuarie 1918); Annales Universitatis Apulensis, Series Historica, Nr. 1, 1997; p. 102

[judhun24-8] ***; Județul Hunedoara – monografie, Volumul V (Personalități hunedorene)^{[nefuncțională]}; Casa de Editură EMIA; Deva; 2015; ISBN 978-973-753-313-5; p. 24

[dobrescupreg634-9] Pregătirea intelectuală a funcționarilor..., Dobrescu, 2015, p. 634

[10] Cooperația românească de credit..., Șandru, 2007, p. 445

[11] Cooperația românească de credit..., Șandru, 2007, p. 448

[12] Drecin, Mihai D.; Presa economică românească din Transilvania și elita bancară națională (1873-1918) în Elita culturală și presa Arhivat în 17 mai 2017, la Wayback Machine. – Lucrările Congresului Național de Istorie a Presei, Ed. a VI-a, București, 18-20 aprilie 2013; Ed. Militară; Bucureștiș 2013; ISBN 978-973-32-0922-5; p. 290; accesat la 27 ianuarie 2017

[13] Membrii Marelui Sfat Național Român aleși în Adunarea de la Alba lulia, la 1 decembrie 1918; Dacoromania, Nr. 19/2004

[14] Marian, Lazăr; Drept la replică, la articolul: Lazăr Marian – un arhitect care a scris o carte „inginerește” despre primarii Clujului, semnat de Ionuț Țene, publicat în napocanews (ref. la Marian, Lazăr; Primarii Clujului : 1919-2012, Vol I + II; Cluj-Napoca; 2013; ISBN 978-973-0-14577-9 și ISBN 978-973-0-14578-6)

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]