Provincia otomană Kosovo

(Redirecționat de la Vilaietul Kosovo)
Kosova Vilayeti
Vilajeti i Kosovës
Покраина на Косово, Pokraina na Kosovo
Косовски вилајет, Kosovski vilajet
Vilaietul Kosovo
O provincie otomană (vilaiet)
a Imperiului Otoman
1877 – 1912
Localizarea provinciei Kosovo
Localizarea provinciei Kosovo
Provincia Kosovo, în 1900
Capitală Skopje
Limbă/limbi sârbă, albaneză, turcă
Formă de guvernământ Vilaiet
Guvernator
 - 1877-1878 Halil Rıfat Pașa
 - 1912-1912 Müstedami Ali Galib Pașa
Istorie
 - Formare 1877
 - Dezmembrare 1912
Monedă Akçe
Istoria provinciei Kosovo
Kosovo
Acest articol este parte a unei serii
Început de istorie
Preistoria Balcanilor
Imperiul Roman
Imperiul Bizantin
Evul Mediu
Imperiul Bulgar
Serbia Medievală
Bătălia de la Kosovo
Istoria pașalâcului Kosovo
Rumelia
Vilaietul Kosovo
Naționalismul albanez
Secolul XX
Primul război balcanic
Regatul Serbiei
Regatul Iugoslaviei
P.A. Kosovo și Metohia
P.S.A. Kosovo
P.A. Kosovo și Metohia
Istorie recentă
Războiul din Kosovo
Administrația ONU
Declarația de independență din 2008
Actualul Kosovo
Vezi și Cronologia istoriei

Portal Kosovo
 v  d  m 


Regiunea Kosovo (Vilaietul Kosovo) (în turcă Kosova Vilayeti; în albaneză Vilajeti i Kosovës; în macedoneană Покраина на Косово, Pokraina na Kosovo; în sârbă Косовски вилајет, cu alfabetul latin: Kosovski vilajet) a fost un vilaiet din Imperiul Otoman în Peninsula Balcanică, corespunzătorul actualei provincii Kosovo și părții de vest a Republicii Macedonene în care locuiau etnicii albanezi. Acesta a fost creat din fosta provincie Rumelia, ca parte a reformei administrative otomane din 1864. Ca urmare a războaielor balcanice din 1912-1913, provincia a fost împărțită între Muntenegru, Serbia și Albania.

 
Vilaietul Kosovo, 1875-1878.
 
Vilaietul Kosovo, 1881-1912.
 
Harta etnografică a Balcanilor şi Asia Mică, 1898

Provincia Kosovo a avut o suprafață mult mai mare decât actualul Kosovo; ea a inclus nu numai provincia actuală, ci și părți din nord-vestul Macedoniei, inclusiv capitala provinciei, Skopje (pe atunci Üsküb). Deși Skopje era mai mare decât actuala Priștina (centru administrativ al provinciei), a fost de asemenea și mult mai semnificativă cu toate că populația din ambele orașe a fost de mai multe ori mai mici. Skopje a fost capitala vilaietului Kosovo. De asemenea, Kosovo cuprindea secțiuni din regiunea Sandžak, din actuala Serbie Centrală, și din Muntenegru împreună cu regiunea Kukës din jurul municipiului în actualul nord din Albania.

Granițele provinciei au fost schimbat pe măsură ce Imperiul Otoman a pierdut din suprafața teritoriilor controlate către statele vecine, după Tratatul de la Berlin, în urma războiului ruso-turc din 1877-1878, iar câteva părți au fost date Provinciei Monasti de la Provincia Salonika. În 1878, Sanjakul Novi Pazar, o subdiviziune a provinciei Kosovo, a căzut sub ocupația armatei Imperiului Austro-Ungar, în conformitate cu Tratatul de la Berlin.Tratatul avea să dureze până în 1908.

Populația

modificare

Populația din provincie a avut un amestec de etnie sârbă și albaneză, cu acesta din urmă devenind majoritatea cea mai mare în etapa de existență [necesită citare]. Cea mai mare parte a populației aparțineau religiei islamice, cu prezențe semnificative de creștini ortodocși, și câțiva aparținând Bisericii catolice.

Subdiviziuni

modificare

Regiunea a fost împărțită în următoarele sangeacuri (Orașele scrise înclinat sunt în albaneză):

Guvernatori

modificare

Lista guvernatorilor din provincie:

  • până în 1893 : Ibrahim Edem Pasha
  • 1894-1899 : Hafiz Mehmed Pasha
  • 1900-1902 : Reshad Bey Pasha
  • 1903-1904 : Shakir Pasha Numan
  • 1905-1907 : Mehmed Shefket Pasha
  • .. . . . 1908 : Hadi Pasha
  • 1909-1910 : Mazhar Bey Pasha
  • .. . . . 1911 : Halil Bey Pasha
  • .. . . . 1912 : Ghalib Pasha

Referințe

modificare

Bibliografie

modificare
  • Sûreti defter-i sancak-i Arvanid, Halil İnalcık, Ankara 1954. tr
  • Sûreti defter-i esami vilayeti Dibra, f. 124-176, Bașbakanlık Arșivi, maliyeden müdever, nr.508. tr
  • Regjistri turk i vitit 1485* - Prof. As. Dr. David Luka tr
  • A.F. Gilferding, Putovanje po Hercegovini, Bosni i Staroj Srbiji, Sarajevo, 1972, 241-245 sr

Legături externe

modificare