Wikipedia:Lăcașuri de cult

Edificiile religioase au o semnificație specială pentru oameni, tendința firească fiind aceea de a scrie despre fiecare dintre ele cîte o pagină. La fel ca notabilitatea oamenilor, poeziilor, picturilor etc., și notabilitatea edificiilor de cult e greu de stabilit printr-un criteriu simplu care să se poată aplica mecanic peste tot.

Din păcate articolele despre lăcașurile de cult generează discuții interminabile, deoarece stabilirea notabilității acestora poate întâmpina reale dificultăți, iar controversele care au legătură cu religia capătă rapid caracter irațional. Se poate ajunge astfel la exagerări de o parte și de alta, fie populându-se Wikipedia cu nenumărate articole despre edificii fără relevanță, fie propunându-se ștergerea automată a unor articole cu real potențial de a fi ulterior dezvoltate. Ca atare, această pagină își propune să conțină o serie de îndrumări pentru stabilirea relevanței subiectelor despre lăcașurile de cult.^[A]

Principii

Valoarea enciclopedică a unui lăcaș de cult nu trebuie analizată doar prin cantitatea de articole care apar on line (internet), în media sau publicistică, ci trebuie analizată și prin prisma comunității enoriașilor (care sunt fundamentul oricărei instituții de cult), precum și a istoriei acestuia, prin prisma făruitorilor lui (arhitecți, preoți, călugări etc)^[B] . Dacă suma acestor elemente este lipsită de orice urmă de valoare (culturală, istorică, geografică, artistică, religioasă, științifică, arhitecturală etc), subiectul e lipsit de valoare.

Datele statistice (gen câți călugări viețuiesc în acel lăcaș, cînd s-a construit, cine e stareț, la ce altitudine e, în ce localitate este, etc...) nu sînt semne de caracter enciclopedic al subiectului. Astfel de date statistice sunt nerelevante, fiind formal comune oricărei locații mai mult sau mai puțin importante.

Un așezământ de cult deține implicit o importanță și o semnificație cu care este investit încă de la construire sa, fiind destinat unei misiuni însemnate. În acest sens asimilarea cu alte clădiri funcționale este inoportună, dar rămâne de văzut în ce fel și în ce măsură această misiune reușește să o îndeplinească. Dacă în felul în care își deservește multiplele scopuri, lăcașul de cult ajunge să se facă remarcat, este aproape imposibil să nu dobândească și „notabilitate”, în sensul acceptat pe Wikipedia, care este cu totul altceva decât „semnificația” sau „importanța” sa implicite.

În raport cu scopul Wikipediei românești de a promova valorile naționale autentice (culturale, științifice, religioase, arhitecturale, morale, etc...), lăcașurile de cult importante pentru istoria, cultura și civilizația noastră națională precum și mai ales pentru cea universală^[1], sunt investite cu o semnificație suplimentară.

Lăcașe de cult în mod particular notabile

Workflow pentru stabilirea notabilității lăcaşurilor de cult și scriere a articolelor. Pentru notabilitate intrinsecă este necesară prezența a cel puțin unui criteriu; pentru referințe bibliografice, cel puțin două separate de cel puțin doi ani (pentru a evita notabilitatea legată de un singur eveniment) → Reanaliză după trecerea unei perioade definite de timp x.

Clasificarea ca monument (fie de către UNESCO, fie de către un organism național sau regional) constituie un semn important al relevanței culturale a edificiului.
Un centru de pelerinaj important al religiei este relevant
Cele care au un articol distinct în una din lucrările cu caracter enciclopedic publicate (Enciclopedia României, Marele Dicționar Geografic, Enciclopedia Geografică a României, Enciclopedia de Istorie a României, Enciclopedia Universală Britanica, etc.)

Alte condiții

Pentru lăcașurile de cult care nu se încadrează în nici unul din criteriile de mai sus, pot exista două situații:

Sunt notabile în înțelesul definiției Wikipedia, din alte motive care pot fi documentate și susținute de surse de încredere^[C]. Pentru a avea o bagină dedicată trebuie să existe însă, cel puțin două surse secundare separate de un interval de minim 2 ani (pentru a evita notabilitatea asociată unui singur eveniment).
Nu sunt suficient de notabile, în înțelesul definiției Wikipedia, caz în care ele pot avea o secțiune dedicată sau o mențiune – de preferat pe pagina localității, ori pe pagina eparhiei de care aparțin, după caz (în măsura în care aceste informații sunt verificabile).

Vezi și

Note

^A Lăcașurile de cult sunt simboluri importante ale expresiei spirituale și a implicării comunității, contribuind la definirea identității spațiale și culturale ale acesteia^[2]. În afară de rolul lor primordial, au servit, servesc și se pot constitui în centre administrative sau de întâlnire pentru populația zonelor respective, precum și ca sedii ale unor școli ecleziastice^[3] sau biblioteci, ori locuri de întâlnire și de celebrare ale unor evenimente sociale^[2].

Deseori, semnificația lor se extinde dincolo de congregațile căror le aparțin. Unele dintre acestea, sunt recunoscute ca parte a patrimoniului cultural, arhitectural și religios^[4].

Lăcașurile de cult sunt considerate sacre de către credincioși. Ele sunt recunoscute și apreciate de către congregații și comunități - în general - ca simboluri sociale ale credinței precum și simboluri fizice ale spiritualității^[5].

^B Evident, avem totuși acces la enoriași, istorie, arhitecți etc. prin intermediul surselor, prin prisma cărora putem evalua notabilitatea.
^C Un articol despre un lăcaș de cult într-o publicație aflată în directă relație cu persoana juridică de drept public^[6] asociată acesteia este considerat ca nefiind o sursă independentă. Deși există o relație ierarhică între persoanele juridice de drept public direct asociate lăcașurilor de cult (mănăstiri, eparhii) și instituțiile de rang superior, mecanismul editorial al publicațiilor ultimelor este destul de independent de subiectul « lăcașul X » (bineînțeles există un interes – de exemplu pentru BOR, de a scrie despre mănăstiri, dar la fel există un interes pentru Science sau Nature de a scrie despre subiecte științifice. Nu trebuie așadar să ne așteptăm – de exemplu, la multe articole despre istoricul sau importanța socială a bisericilor/mănăstirilor în revistele științifice...).

Literatură

Ghid tehnic - Linii directoare pentru modificarea și dezvoltarea Lăcașurilor de cult cu caracter de patrimoniu; Comisia de patrimoniu a Consiliului Statului Victoria, Melbourne; Technical guide - Guidelines for Change and Development of Heritage Places of Worship; Heritage Council of Victoria, Melbourne; November 2008 - Revised June 2010; ISBN 978-0-9805126-2-5 accesat 2013.01.01

Referințe

^ Extrase din reglementările privind protejarea monumentelor istorice, Directia Județeană pentru Cultura și Patrimoniul Național Timiș, accesat 2013.10.14
^ ^a ^b Op. cit. Literatură: „Ghid tehnic - Linii directoare pentru modificarea și dezvoltarea Lăcașurilor de cult cu caracter de patrimoniu”
^ p. 110 - Secolul catedralelor - Evul Mediu - Marea carte despre progres; Caselli Giovanni; Litera Internațional-DeAgostini; 2008; ISBN 978-973-675-462-3
^ Op. cit. Literatură: Prefață (Daryl Jackson); „Ghid tehnic - Linii directoare pentru modificarea și dezvoltarea Lăcașurilor de cult cu caracter de patrimoniu”
^ Op. cit. Literatură: 2.2 La ce se referă semnificația ?; 2. Definirea semnificației; „Ghid tehnic - Linii directoare pentru modificarea și dezvoltarea Lăcașurilor de cult cu caracter de patrimoniu”
^ Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, [1] Art. 41 - (1) Patriarhia, mitropolia, arhiepiscopia, episcopia, vicariatul, protopopiatul (protoieria), mânăstirea și parohia sunt persoane juridice de drept privat și utilitate publică, cu drepturile și obligațiile prevăzute de prezentul statut.

Vezi și

</noinclude>

[mist-1] Extrase din reglementările privind protejarea monumentelor istorice, Directia Județeană pentru Cultura și Patrimoniul Național Timiș, accesat 2013.10.14

[intro-2] Op. cit. Literatură: „Ghid tehnic - Linii directoare pentru modificarea și dezvoltarea Lăcașurilor de cult cu caracter de patrimoniu”

[3] . 110 - Secolul catedralelor - Evul Mediu - Marea carte despre progres; Caselli Giovanni; Litera Internațional-DeAgostini; 2008; ISBN 978-973-675-462-3

[4] Op. cit. Literatură: Prefață (Daryl Jackson); „Ghid tehnic - Linii directoare pentru modificarea și dezvoltarea Lăcașurilor de cult cu caracter de patrimoniu”

[semnif-5] Op. cit. Literatură: 2.2 La ce se referă semnificația ?; 2. Definirea semnificației; „Ghid tehnic - Linii directoare pentru modificarea și dezvoltarea Lăcașurilor de cult cu caracter de patrimoniu”

[6] Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, [1] Art. 41 - (1) Patriarhia, mitropolia, arhiepiscopia, episcopia, vicariatul, protopopiatul (protoieria), mânăstirea și parohia sunt persoane juridice de drept privat și utilitate publică, cu drepturile și obligațiile prevăzute de prezentul statut.

[A]

[B]

[1]

[C]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]