Wikipedia:Pagini de șters/Ioan Botha

Ioan Botha

Pagină • Modifică • Discuție • Istoric • Trimiteri • Urmărește • Jurnale

Ștergerea a fost propusă la 2 octombrie 2018. Discuția s-a încheiat la 8 octombrie 2018 și rezultatul a fost: Păstrare. Aceasta este o arhivă; vă rugăm să nu mai adăugați mesaje în ea.

---

Justificare: Marcat cu {{notabilitate}} din iunie 2018. Strainu (دسستي‎)  2 octombrie 2018 18:28 (EEST)

Păstrează rapid: delegat MAN 1918. Articolul trebuie și cosmetizat, un pic --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 2 octombrie 2018 20:00 (EEST)

Am  Rezolvat cu cosmetica.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 5 octombrie 2018 21:13 (EEST)

Comentariu: Pentru articolele care interferează cu proiectul „Romania 100”, cred că ar trebui consultată și opinia inițiatorilor Macreanu Iulian și Vlad Popovici. --Pafsanias (discuție) 5 octombrie 2018 21:23 (EEST)

Am intervenit cu cosmetica, pentru că anul universitar trecut s-a încheiat :). Să sperăm ca proiectul va fi reluat din toamna asta, pentru a fi finalizat.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 5 octombrie 2018 21:47 (EEST)

Păstrază.

1. Notabilitaea rezultă explicit din fraza din introducere, persoana încadrându-se în prevederile punctului 2 de la criteriilor de notabilitae pentru politicieni - „membrii legislaturilor naționale”. Articolul are probabil alte probleme, în sensul că nu e încă dezvoltat - dar și în acest sens e marcat corespunzător ca fiind un ciot.
2. Despre notabilitatea Marii Adunări Naționale a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească am tot scris la fiecare propunere de ștergere. Această Mare Adunare a Românilor din Inperiul Austro-ungar (ca și cele ale ungurilor, cehilor, slovacilor, sârbilor, croaților etc.) s-au constituit, cu acordul Antantei, pentru umple vidul de putere rezultat în urma prăbușirii și desființării fostului imperiu la sfârșitul Primului Război Mondial. Ele au fost organisme legislative de tip parlamentar și de nivel constituant, formate baza și pentru a permite transpunerea în practică a punctului 9 din cele 14 puncte ale președintelui Wilson, care prevedea materializarea dreptului de autodeterminare a popoarelor din fostul imperiu.
3. Aceste foruri legislative naționale au fost reprezentanțele legitime ale voinței politice a popoarelor respective, hotărârile lor având caracter constituțional, care au fost recunoscute prin tratatele de pace. Hotărârea Mariii Adunări de la Alba Iulia a constituit temeiul constituțional pentru toate legile care s-au referit la Transilvania, până la intrarea în vigoare a Constituției din 1923, fiind menționată ca atare în corpul acestor legi.
4. Membrii Mariii Adunări de la Alba Iulia au avut calitatea de deputat, având în vedere că îndeplineau elementele cerute de un astfel de statut:
   • erau reprezentanții legitimi voinței politice ale unei comunități sau organizații reprezentative
   • au fost aleși democratic în conformitate cu metodologia unei legi electorale (legea electorală ungară din 1910)
   • au avut un mandat de 2 ani (1918-1919) și nu unul punctual - „susnumilii delegați sunt prin aceasta autorizați a lua parte cu vot decisiv la Marca Adunare Naționala Română ce se va convoca prin Consiliul Central National Roman, in numele tuturor Românilor și la alte Mari Adunării Naționale Romane, cari eventual o să mai fie convocate in decursul anului acestuia ori in anul urmator” Faptul că au rezolvat chestiunea de la prima convocare a adunării e meritul lor.
   • nu au avut voința îngrădită de un vot imperativ într-o direcție sau alta - având un mandat genral care le permitea să voteze liberi „a contribui cu votul lor la deciderea asupra sorții viitoare a neamului românesc din Transilvania, Ungaria și Banatul Timișan.
5. Articolele scrise până acum, sunt într-un proces de revizuire de către câțiva editori (se poate observa). Probabil îi va veni rândul și acestuia. --Macreanu Iulian (discuție) 8 octombrie 2018 13:54 (EEST)

Discuție încheiată. Conform argumentelor de mai sus. Pafsanias (discuție) 8 octombrie 2018 13:58 (EEST)