Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitate/Biserica rotundă din Preslav/Arhiva 1
Articol tradus de pe en.wp, unde este considerat de calitate.--VolohD 25 septembrie 2017 21:27 (EEST)
- La prima vedere articolul mi se pare mai degrabă potrivit pentru o nominalizare la AB.
- Traducerea trebuie perfecționată. Există în text expresii care nu se potrivesc uneori prea bine tipicului limbii române (e.g. "aromă protobulgară").
- Nu prea rezultă explicit din text de ce este considerată "unul dintre cele mai impresionante exemple ale arhitecturii medievale bulgare".
- Ar ai fi de căutat informații despre subiect (asta nu înseamnă că și există), deoarece:
- În caz că există date, nu rezultă din text o relație precisă dintre monument și anumite evenimente din istoria Bulgariei (în principiu se înțelege totuși din text că lucrurile deocamdată nu sunt clare, în ce o privește).
- Infocaseta ar mai trebuii completată
- Nu sunt menționate date despre constructori/ construire, în caz că se cunosc
- Am pus la Lectură suplimentară 2 surse, care cred că pot aduce date utile pentru câteva dintre probleme.--Accipiter Q. Gentilis(D) 28 septembrie 2017 20:26 (EEST)
- Refs./Bibliografie necesită periere:
- Rezolvat --Accipiter Q. Gentilis(D) 27 septembrie 2017 21:38 (EEST)
- Kazhdan, Alexander (1991). „Bulgarian art and architecture”
- Mango, Maria Mundell (2009). Byzantine Trade, 4th–12th Centuries: The Archaeology of Local, Regional and International Exchange
- Stavreva, Kirilka; Quek, Lynette (2007). Cultures of the World: Bulgaria
- Delev, Petar; Valeri Katsunov; Plamen Mitev; Evgenia Kalinova; Iskra Baeva; Boyan Dobrev (2006). „10. Zlatniyat vek na balgarskata kultura ”
- Koeva, Margarita (2003). „Arhitektura na Parvoto balgarsko tsarstvo
- „Kraglata tsarkva [Biserica rotundă]”. Balgarska entsiklopedia A–Ya [Enciclopedia Bulgară A–Ya]
- Rashev, Rasho (1995). „Korabat kato simvol v Preslav prez X vek [Nava ca simbol al Preslavului în secolul 10]
- sunt preluate cu o singură pagină --> trebuie mutate numai la refs.
- Schwartz, Ellen C. (2002). Reconsidering the Round Church of Symeon
- nu este folosită la refs.
--Accipiter Q. Gentilis(D) 25 septembrie 2017 21:42 (EEST)
- Iată și versiunea articolului pe de pe en.wp, în ziua în care a primit statutul de calitate. Vedem că i s-a acordat acest statut, cu toate că avea bibliografia care nu este folosită la referințe. Acea versiune are, de asemenea, secțiunea despre contextul istoric, care descrie niște evenimente politice din acele timpuri. Nu cred că acesta e un lucru rău. În fond, crearea bisericii n-ar fi avut loc fără creștinarea Buglariei. Văd că Wikipedia anglofonă are tradiția, - care nu există pe ro.wp - de a pune la început o secțiune numită „Background”, în care se vorbește despre contextul și perioada anterioară evenimentului pe care se axează articolul.--VolohD 25 septembrie 2017 23:07 (EEST)
- @Voloh28: Vin cu o remarcă scurtă: e OK aceleași articole să aibă statut diferit în diferite limbi, chiar dacă sunt similare. Mi s-a întâmplat și mie să propun un articol care era AC în rusă, numai ca să fie acceptat ca AB. M-am conformat, deoarece AC-urile sunt evaluate la rowp cu mai multă scrutinitate față de alte Wikipedii, lucru pe care personal îl salut. // Gikü vorbe fapte 25 septembrie 2017 23:38 (EEST)
- Iată și versiunea articolului pe de pe en.wp, în ziua în care a primit statutul de calitate. Vedem că i s-a acordat acest statut, cu toate că avea bibliografia care nu este folosită la referințe. Acea versiune are, de asemenea, secțiunea despre contextul istoric, care descrie niște evenimente politice din acele timpuri. Nu cred că acesta e un lucru rău. În fond, crearea bisericii n-ar fi avut loc fără creștinarea Buglariei. Văd că Wikipedia anglofonă are tradiția, - care nu există pe ro.wp - de a pune la început o secțiune numită „Background”, în care se vorbește despre contextul și perioada anterioară evenimentului pe care se axează articolul.--VolohD 25 septembrie 2017 23:07 (EEST)
[Conflict de editare]
- Voloh28 vedeți criterile 1 c (cu referire la citarea surselor) și 2b (cu referire la manualul de stil) de la Wikipedia:Criteriile articolelor de_calitate. În subsidiar revedeți Wikipedia:Note și Ajutor:Note.
- „Dacă furnizați și alte surse de documentare, pe care nu le-ați folosit, puteți să le includeți și pe acestea într-o secțiune de „Lectură suplimentară” sau „Legături externe”, astfel încât un alt contribuitor să poată urmări sursa și să completeze informațiile dvs.”
- „Dacă o lucrare nu este citată deloc, ea nu poate figura la bibliografie, indiferent cât de prestigioasă este. ”
- "La note se citează și toate lucrările folosite ocazional sau care pot fi identificate complet printr-o singură citare."--Accipiter Q. Gentilis(D) 25 septembrie 2017 23:47 (EEST) P.S. Nu pre cred că se mai promovează a ro.wiki vreun AB sau vreun AC fără includerea contextului.
- Voloh28 vedeți criterile 1 c (cu referire la citarea surselor) și 2b (cu referire la manualul de stil) de la Wikipedia:Criteriile articolelor de_calitate. În subsidiar revedeți Wikipedia:Note și Ajutor:Note.
- @Gikü, față de en.wp, nu cred că suntem mai catolici. În ce privește conținutul, cred că este suficient și pentru un AC. Diferența între ele constă în primul rând din cât de detaliată este tratarea și cât de diverse sunt sursele (dacă se baza masiv pe una sau două surse, atunci poate că mergea mai degrabă la AB). Cred că subiectul e bine acoperit, și nici nu e plictisitor pierzându-se în detalii inutile. Mi se pare un candidat foarte bun așa cum e. Am trecut prin el cu un cap limpede și am mai corectat niște exprimări. Cred că acum e mai lin la lectură, dar tot cred că ar fi bine să-l vadă și cineva care se pricepe la arhitectură bisericească, sau la arhitectură în general. De exemplu, în loc de nartex, îmi vine să pun pronaos, dar nu sunt sigur dacă e corect sau nu, sau dacă e tot una.
- @Voloh28, traducerea e un bun punct de început, dar îmi permit să-ți dau câteva sugestii (scuze pentru referirile la gramatică, dar numai în termenii ăștia pot exprima mai bine regulile generale):
- Lecția Vanghelie: când ne vine să scriem care este, mai bine ne întrebăm de două ori dacă chiar așa vrem să ne exprimăm; de multe ori, exprimarea e mai îngrijită dacă pliem toată acea propoziție atributivă într-un atribut simplu format din numele predicativ al propoziției (adică să ne uităm dacă arată mai bine fraza fără care este).
- Trecutul simplu din engleză este tradus reflex în română ca perfect compus. Dar engleza nu are un timp verbal care să se mapeze pe imperfectul nostru, care e un timp foarte uzual. Invers, din română în engleză, atât perfectul compus cât și imperfectul devin trecut simplu (de fapt, uneori perfectul compus românesc devine prezent perfect în engleză, dar asta e o subtilitate a traducerilor inverse) și informația asta se pierde. Un articol întreg în română fără imperfect lasă o impresie aridă, așa că e de pus problema la fiecare traducere de verb la trecutul simplu dacă el exprimă un imperfect sau un perfect compus. Experiența mea arată că raportul între imperfect și perfectul compus ajunge să fie aproape de 50-50 și să rezulte o exprimare mai limpede și ușor de lecturat. —Andreidiscuție 26 septembrie 2017 12:46 (EEST)
- Poate ajută exemplele din partea de jos.--Accipiter Q. Gentilis(D) 28 septembrie 2017 20:23 (EEST)
- Cuvântul „nartex” există în limba română, iar potrivit DEX-ului, este același lucru cu pronaosul, în arhitectura bizantină.--VolohD 30 septembrie 2017 03:50 (EEST)
- Textul trebuie corectat. Am facut-o eu ptr textul de heder si ptr primul capitol. Asybaris aport 8 decembrie 2017 10:27 (EET)
- Discuție încheiată. Nu s-a ajuns la un consens pentru acordarea statutului de AC, însă articolul respectă criteriile AB (mai puțin strict în legătură cu citarea surselor și cu criteriul legat de stil), astfel că primește statutul de articol bun.— Ionutzmovie discută 22 aprilie 2018 01:14 (EEST)