Wikipedia:WMROMD/Ateliere/Atelier de editare „Monumente istorice din România” (22 octombrie 2018)

Atelierul de editare de conținut cu tema „Monumente istorice din România” este organizat de Wikimedians of Romania and Moldova (WMROMD) și Institutul Național al Patrimoniului (INP), la data de 22 octombrie 2018. Evenimentul se circumscrie proiectului Wiki Loves Monuments, 2018, derulat de WMROMD.

Activitatea își propune să contribuie la încurajarea și atragerea de potențiali editori pentru a participa la proiectele Wikimedia, precum și crearea și dezvoltarea de articole despre monumentele istorice din România.

Programul activității

Activitatea se va desfășura la data de 22 octombrie 2018, la sediul INP din București, între orele 16.30-19.00 și va fi structurată astfel:

prezentare generală a proiectelor Wikimedia – 10 min.
prezentarea proiectelor similare ale WMROMD, pentru anul 2018 – 10 min.
atelier de instruire tehnică – 20 min.
ateliere de editare (editathon) – 100 min.
sesiune de discuții libere și feed-back – 10 min.

Participanți

personal din cadrul Institutului Național al Patrimoniului și alte instituții culturale

Atelierul de editare

În cadrul atelierului de editare participanții vor învăța să creeze/dezvolte articole despre monumentele istorice din România, pe baza unei liste de articole care va fi furnizată de către WMROMD. Împreună cu lista, WMROMD va mai asigura participanților:

acces la lucrări bibliografice relevante, în format electronic
asistență tehnică specifică

Concluzii după desfășurarea activității

Aspect de la activitate

Atelierul de instruire s-a desfășurat la 22 octombrie 2018, la sediul Institutul Național al Patrimoniului din București.

Programul activității a început cu un set de scurte prezentări referitoare la proiectele Wikimedia și proiectele WMROMD, pentru anul 2018, susținute de reprezentanții WMROMD, urmate de atelierul de instruire tehnică propriu-zis, pe durata a 80 de minute. La final s-a desfășurat o sesiune de discuții libere și feed-back

Au fost prezenți un număr total de 18 participanți (cercetători și personal de conducere din cadrul institutului), din care 16 nu mai editaseră pe Wikipedia.

Având în vedere caracteristicile grupului de editori prezenți și timpul la dispoziție, instruirea s-a focalizat preponderent pe aspectele practice de primă necesitate. Un spațiu mare a necesitat prezentarea generală a ceea ce sunt și cum funcționează proiectele Wikimedia (Wikipedia și Commons), precum și modalitățile prin care participarea la acestea pot contribui la o mai bună cunoaștere și promovare a problematicii referitoare la monumentele istorice.

În partea de instruire tehnică propriu-zisă s-au prezentat un număr de formate standardizate de articole precum și aspecte practice privind:

crearea structurii articolului
căutarea de informații în bibliografie și introducerea de conținut în articol
referențierea informațiilor

Ca o concluzie cu caracter general am remarcat interesul manifestat de participanți pentru crearea de articole referitoare la monumentele istorice, dar și persistența încă a unor dificultăți privind înțelegerea unora dintre aspectele tehnice ale editării. De aceea am convenit cu conducerea institutului să desfășurăm încă o activitate în perioada următoare, la care participanții să vină cu un număr de fișe pregătire, pe baza cărora să înceapă editarea unor articole pe Wikipedia.

Materiale utile

Pentru participanții la proiect, recomandăm parcurgerea următoarelor materiale, care sunt menite să îi ajute în procesul de editare:

Politica oficială a Wikipedia
Ghidul wikipedia (elementele de bază pentru înregistrare, editare și formatare articole etc.)
Ghid online pentru scrierea de articole

Ajutor și discuții

Dacă doriți să discutați sau să clarificați aspecte referitoare la acest proiect, vă rugăm să folosiți una din modalitățile următoare:

Pagina de discuții a proiectului
Paginile de discuții ale coordonatorilor din partea WMROMD: Macreanu Iulian și CEllen
Cafenea - pagina generală de discuții a Wikipedia România

Lista articolelor de creat

Următoarele articole sunt propuse pentru a fi create/modificate de către participanții la activitate:

Formate standardizate

Pentru ușurință, puteți folosiți modelul de mai jos pentru începerea editării articolelor, astfel:

- se face click pe unul din articolele de culoare roșie din listă

- se comută în editorul vizual, făcând click pe tab-ul Creare din partea de dreapta-sus a paginii

- se copiază integral textul din caseta de mai jos în articolul nou creat (copy-paste)

- se înlocuiesc datele din model cu informațiile despre monumentul respectiv preluate din bibliografie

- se salvează modificările apăsând pe tab-ul Publică pagina (dreapta-sus)

Biserica Clopotești este o biserică de confesiune ortodoxă, aflată în subordonarea canonică a Episcopiei Sloboziei și Călărașilor, ctitorită de domnul Țării Românești Matei Basarab, în anul 1632 și sfințită la 3 aprilie 1646. Biserica este situată în partea de sud a localității Clopotești din județul Călărași, la circa 20 de kilometri sud-est de București și 15 kilometri de Mănăstirea Cernica.

Ansamblul arhitectonic al bisericii Clopotești a fost declarat monument istoric în anul 1915, în prezent fiind inclus pe lista monumentelor istorice din județul Călărași din anii 2004 și 2010, ca monument arhitectonic de importanță națională, având codul de clasificare CL-II-a-A-14710. Ansamblul este format din: Biserica cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, Casa Domnească, chilii, construcții anexă și zid de incintă, toate incluse pe lista monumentelor istorice.

Biserica Clopotești are o importantă valoare istorică și de patrimoniu, prin pictura din pronaos și icoanele împărătești, păstrate în forma lor originală din timpul lui Matei Basarab.

Localizare și acces

Localitatea Clopotești este situată pe drumul județean DJ-301 Râmnicu Vâlcea-Olănești, la 20 de kilometri de Râmnicu Vâlcea. La Biserica Clopotești se ajunge pe un drum lateral care se desprinde din DJ-301 în în centru localității Clopotești.

Istoric

Biserica a fost ctitorită de domnul Țării Românești Matei Basarab, în anul 1632 ....^[1]^{:p. 84}

Arhitectura

Elemente de arhitectură specifice

Biserica Clopotești se încadrează în liniile generale ale arhitecturii bisericești din timpul lui Matei Basarab. Specifice pentru această epocă au fost: folosirea în egală măsură a planurilor dreptunghiular și trilobat; turn-clopotniță pe pronaos; despărțirea naosului de pronaos printr-un zid cu deschidere; împărțirea fațadelor în două registre printr-un brâu, registrele fiind decorate cu panouri și arcaturi realizate din ciubuce.

Ansamblul arhitectonic al Bisericii Clopotești este alcătuit dintr-o incintă de formă dreptunghiulară, având în mijloc biserica de plan triconc, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”. Biserica este realizată pe un plan cu influență sârbească, care urmează, prin proporții și compoziția volumelor, tradiția bizantină. Are naosul construit după un plan treflat și cu o turlă deasupra sa. Pronaosul bisericii este de formă dreptunghiulară, având la intrare un pridvor, adăugat într-o etapă ulterioară construcției bisericii (cel mai probabil în timpul lucrărilor de refacere din 1684, în perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu.

Biserica a fost construită temeinic, cu ziduri din cărămidă cu o grosime medie de circa un metru iar astfel lăcașul a supraviețuit devastărilor și cutremurelor suferite de-a lungul vremii. Dimensiunile generale ale bisericii sunt 19,7 metri lungime și 10,2 metri lățime la nivelul absidelor naosului.

Cercetare arheologică și restaurare

În anul 1985, Ministerul Culturii a inițiat demersurile pentru întocmirea primului studiul istoric și primului proiect științific de restaurare a bisericii, desemnând pentru executarea acestor lucrări un colectiv de istorici și arhitecți condus de arhitectul Ioan Mincu. Punerea în practică a proiectului de restaurare s-a efectuat în perioada 1991-1997. Cu această ocazie au fost executate lucrări de consolidare și au fost îndepărtate straturile de tencuială exterioară, biserica revenind la aspectul exterior inițial, cu ziduri având decorații de cărămidă aparentă. Tot acum, a fost restaurată pictura din pronaos și catapeteasma, pictura din naos, altar și pridvor provenind din epoci mai recente și neavând o valoare istorică deosebită.

Pictura și iconografia

Pictura interioară a Bisericii Clopotești a fost executată între anii 1646-1649 de o echipă de pictori-zugravi români. Pictura originală s-a păstrat până în prezent numai în pronaos, fiind, executată în tehnica „frescă” utilizând pigmenți vegetali solubili în apă. Pictura din pronaos este compusă din două ansambluri principale:

tabloul votiv cu imaginile ctitorilor lăcașului, dispus în registrul inferior;
un ansamblu de scene descriind viața și martiriul patronului spiritual, Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, dispus în registrul superior. Pictura a fost restaurată în anul 1972 în cadrul unui program finanțat de Direcția Monumentelor Istorice, de pictorița Olga Greceanu.

Note

^ Vasile Drăguț, Dicționar enciclopedic de artă medievală românească, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1975

Bibliografie

Drăguț, Vasile, Dicționar enciclopedic de artă medievală românească, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1975

Legături externe

Lista monumentelor istorice 2015 - județul Călărași

Vezi și

“

”

Vezi și

Wiki Loves Monuments, 2018

Legături externe

Evenimentul pe pagina WMROMD

[Encic-1] Vasile Drăguț, Dicționar enciclopedic de artă medievală românească, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1975

[1]