Șemlacu Mic, Timiș

sat al orașului Gătaia, județul Timiș, România
(Redirecționat de la Șemlacu Mic)
Șemlacu Mic
—  sat  —

Șemlacu Mic se află în România
Șemlacu Mic
Șemlacu Mic
Șemlacu Mic (România)
Poziția geografică
Coordonate: 45°21′3″N 21°24′43″E ({{PAGENAME}}) / 45.35083°N 21.41194°E

Țară România
Județ Timiș
Oraș Gătaia

SIRUTA157184
Prima atestare1404

Altitudine100 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total130 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal307196

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Șemlacu Mic (germană Kleinschemlak, maghiară Varsomlyo) este un sat ce aparține orașului Gătaia din județul Timiș, Banat, România. Administrativ face parte din orașul Gătaia.

Localizare

modificare

Șemlacu Mic este un mic sat de câmpie, amplasat în sudul județului Timiș, în Câmpia Gătaia. Se situează la circa 10 km distanță de Gătaia și la circa 60 km distanță de municipiul Timișoara. Este oarecum departe de marile artere de circulație și se învecinează direct numai cu Șemlacu Mare la nord-est (3 km) și cu Butin la sud-vest (circa 2 km).

 
Şemlacu Mic în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72


Localitatea este mai veche decât s-a crezut inițial. Conform studiului toponimic al lui Remus Crețan, localitatea este menționată într-un document din 1404, împreună cu satul Somlyug (Șemlacu Mare), de care s-a deosebit prin adăugarea diminitivului mic: Kis Somlya. Satul era direct legat de existența Mănăstirii Săraca.[1]

Satul nou a fost înființat în 1802 cu coloniști germani și cehi, pe proprietatea Vasile Osztoics, care o cumpărase de la erariu.

Populație

modificare

Aici a existat până în anii 1970 o importantă comunitate de șvabi bănățeni. În prezent satul mai numără circa 200 de locuitori.

Monumente de cult

modificare

Cel mai important monument de cult din localitate și din zonă, este Mănăstirea Săraca, o mănăstire ortodoxă veche de peste 800 de ani, în care există o icoană despre care se spune că este făcătoare de minuni. Mănăstirea atrage la Șemlacu Mic un număr de vizitatori relativ mare, în special de hramul mănăstirii dar și credincioși care vizitează ocazional mănăstirea. Aici mai există și o biserică evanghelică.

  1. ^ Crețan, Remus, Dicționar toponimic și geografico-istoric al localităților din județul Timiș, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8

Legături externe

modificare