Deschide meniul principal

Academia Domnească de la București a fost o școală superioară având ca limbă de predaregreaca veche, întemeiată la 1694 de către domnul Constantin Brâncoveanu (1688-1714), în clădirile de la Mănăstirea „Sfântul Sava”. Învățământul filosofic se făcea după cursurile lui Teophilos Korydalleus. Reorganizată în timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti, Academia Domnească - grecească din București a devenit un important centru de cultură grecească. În procesul dezvoltării conștiinței și culturii naționale, și o dată cu începutul luptei pentru un învățământ cu limba de predare română, Academia Domnească de la București s-a destrămat. În anul 1818 s-a deschis, în clădirea ei, prima instituție superioară de învățământ în limba română, sub conducerea lui Gheorghe Lazăr.

IstoriaModificare

Academia a fost fondată în 1694 la inițiativa domnitorului Constantin Brâncoveanu. Instituția a fost reorganizată de mai multe ori, sub domnia lui Gheorghe Ghica, Constantin Mavrocordat, Constantin Racoviță și Alexandru Ipsilanti. Limba de studiu a fost greaca, limba universală a culturii în lumea ortodoxă. În cea mai mare parte, profesorii au fost de origine greacă. Studenții au venit din toate colțurile lumii ortodoxe. În 1818 Gheorghe Lazăr a început să predea în limba română. În 1821, ca o consecință a mișcării Eteria, academia în limba greacă a fost desființată și înlocuită cu o instituție similară în limba română, Academia „Sfântul Sava”.

Organizarea și curriculumModificare

Nu se știu foarte multe despre structura academiei înainte de reformele lui Ipsilanti. De la 1776, cu toate acestea, prin decretul lui Ipsilanti, studiile in cadrul Academiei au fost organizate în 5 cicluri, fiecare dintre ele cu durata de 3 ani. Primul ciclu de trei ani, era dedicat studiului gramaticii limbilor greacă și latină. Urmatorul, a fost dedicat studiului literaturii clasice grecești și latine. În cel de-al treilea ciclu, studenții studiau poetică, retorică, etica lui Aristotel, italiana și franceza. În cel de-al patrulea ciclu s-a predat aritmetică și geometrie, precum și istorie. În sfârșit, ultimul ciclu a fost dedicat studiului filozofiei și astronomiei.

Academicieni notabiliModificare

  • Gregorios Constantas (1782 - 1787)
  • Lambros Photiades (1792-1805)
  • Konstantinos Vardalachos (1803-1815; 1820-1821)
  • Neophyitos Doukas (1815-1818)
  • Stephanos Commitas (1816-1818)
  • Benjamin Lesvios (1818)

Elevi notabiliModificare

SurseModificare

  • Camariano-Cioran, Ariadna, Academii domnești din București și Iași și profesorii lor, Thessaloniki : Institutul de studii balcanice, 1974

Legături externeModificare


Acest articol conține text din Dicționarul enciclopedic român (1962-1966), aflat acum în domeniul public.