Anina

oraș din județul Caraș-Severin, România

Anina (germană Steierdorf, maghiară Stájerlakanina) este un oraș în județul Caraș-Severin, Banat, România, format din localitățile componente Anina (reședința) și Steierdorf. Are o populație de 9.172 locuitori. Se situează în inima munților Aninei. Este un oraș preponderent minier, care s-a dezvoltat în jurul exploatărilor de huilă. În perioada de după 1989 a înregistrat un puternic regres economic.

Anina
Steierdorf
Stájerlakanina
—  oraș  —
Uzinele de fier din Anina
Uzinele de fier din Anina
Stemă
Stemă
Anina se află în România
Anina
Anina
Anina (România)
Poziția geografică
Coordonate: 45°5′30″N 21°51′12″E ({{PAGENAME}}) / 45.09167°N 21.85333°E

Țară România
Județ Caraș-Severin

SIRUTA50889
Atestare documentară1773

ReședințăAnina[*]
ComponențăAnina[*], Steierdorf

Guvernare
 - PrimarGheorghe Românu[*][1][2][3][4] (PNL, )

Suprafață
 - Total145,53 km²
Altitudine556 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total5.521 locuitori
 - Densitate62,86 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal325100

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata

Poziția localității Anina
Poziția localității Anina
Poziția localității Anina

Istoric modificare

Calea ferată Oravița–Anina a fost dată în funcțiune în anul 1863. Gara Anina este monument istoric.

Uzinele de fier Anina și ansamblul celor trei case ale funcționarilor StEG din perioada Belle Époque se află pe lista monumentelor istorice sub cod LMI CS-II-a-B-10956. Fostul sanatoriu „Sommerfrische” („Prospețimea Verii”) a fost construit între anii 1893-1895.

Localitatea Anina fost declarată oraș în anul 1952.

În anul 2002, în Peștera cu Oase de lângă Anina, au fost descoperite cele mai vechi rămășițe ale omului modern din Europa, numit Ion din Anina(en), cu o vechime de circa 40.000 ani.[5]

Demografie modificare


 

Componența etnică a orașului Anina

     Români (76,06%)

     Germani (3,57%)

     Romi (3,21%)

     Maghiari (1,39%)

     Alte etnii (0,83%)

     Necunoscută (14,94%)


 

Componența confesională a orașului Anina

     Ortodocși (62,47%)

     Romano-catolici (9,96%)

     Penticostali (6,3%)

     Baptiști (3,6%)

     Alte religii (2,48%)

     Necunoscută (15,18%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Anina se ridică la 5.521 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 7.485 de locuitori.[6] Majoritatea locuitorilor sunt români (76,06%), cu minorități de germani (3,57%), romi (3,21%) și maghiari (1,39%), iar pentru 14,94% nu se cunoaște apartenența etnică.[7] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (62,47%), cu minorități de romano-catolici (9,96%), penticostali (6,3%) și baptiști (3,6%), iar pentru 15,18% nu se cunoaște apartenența confesională.[8]

Anina - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație modificare

Orașul Anina este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Gheorghe Românu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[9]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal8        
Partidul Social Democrat6        
Partidul Ecologist Român1        

Stemă modificare

Stema orașului Anina, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat și despicat. În prima partiție, în câmp albastru, se află o gură de mină de argint, cu negru, plasată central, în care broseaza două ciocane de aur. În câmp inferior, pe fond verde, în partea dreapta, se află un cap de cerb privind spre stanga, de argint. În camp inferior, pe fond verde, în partea stanga, se află un pod de argint cu doua piloane vizibile. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate.

Semnificațiile elementelor însumate:

Mina este simbolul reprezentativ al localității, vechi centru minier. Podul reprezintă un vechi monument istoric al orașului. Cerbul semnifică bogăția cinegetică a zonei. Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș.

Obiective turistice modificare

Deși infrastuctura turistică la standarde acceptabile aproape că lipsește in zonă, în apropiere se află o serie de obiective turistice ce merită atenție:

Vezi și modificare

Ecologie modificare

În perioada comunistă s-a încercat construirea centralei termoelectrice de la Anina - unul dintre cele mai mari eșecuri din această perioadă. Proiectul a costat în jur de un miliard de dolari, în banii de atunci.[10][11] Odată cu primele deversări de cenușă fierbinte rezultată în urma încălzirii, subsolul orașului a luat foc, arzând încă și în prezent (2016).[12]

Galerie de imagini modificare

Note modificare

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central 
  2. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă 
  4. ^ Ioana Stănescu (), Orașul Anina rămâne fără primar! Gheorghe Românu, revocat din funcție după ce a fost declarat incompatibil de ANI, Realitatea.NET[*], accesat în  
  5. ^ Ion din Anina, primul om din Europa. Jurnalul Național. Publicat la 12 iulie 2005. Accesat la 17 aprilie 2013.
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  8. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  9. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  10. ^ Fotografii cu dezastrul de la Crivina, unde Ceaușescu a vrut să ridice o termocentrală gigantică, 26 februarie 2016, Vice.com
  11. ^ Termocentrala de la Anina, cel mai pagubos proiect al Epocii de Aur. O investitie de 1 miliard de dolari, cu zero rezultate, martie 2013, Pro TV, accesat la 6 noiembrie 2016
  12. ^ Orașul care arde de 30 de ani, 24 august 2016, Codruța Simina, ONE.ro, accesat la 6 noiembrie 2016

Legături externe modificare

 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Anina

Imagini