Deschide meniul principal
Acest articol se referă la un cartier din București. Pentru un oraș din județul Constanța, România, vedeți Băneasa (oraș). Pentru alte sensuri, vedeți Băneasa (dezambiguizare).
Băneasa pe harta Bucureștiului

Băneasa este un cartier din partea de nord a orașului București, România, în apropierea lacului cu același nume (0,45 km²).

Cuprins

Așezare și limiteModificare

Cartierul Băneasa se întinde pe o arie relativ largă:

Cartierul Băneasa cuprinde mai multe zone disjuncte:

  • „Băneasa veche”, cuprinsă între străzile Grațioasă, Ficusului, Elena Văcărescu și DN1
  • „Băneasa-sat”, în zona străzilor Constantin Dobrogeanu-Gherea, Gârlei, Someșul Rece, b-dul Ion Ionescu de la Brad
  • zona Gării Regale Băneasa, a Casei Presei Libere
  • zona ROMEXPO și a hotelurilor aflate în apropierea cartierului Pajura
  • zona agricolă a Fermei Regale Băneasa
  • zona complexului comercial (mall-ul) Băneasa și a Ambasadei americane, cu suprafețe „rupte” din fosta Fermă Regală

În mod frecvent, se face referire la carterul Băneasa și atunci când sunt indicate repere care se află în zona de nord a Parcului „Regele Mihai”, cum ar fi Pavilionul H sau Clubul Diplomatic

IstoricModificare

Cartierul Băneasa, fost „comuna suburbană Băneasa”, a luat naștere pe o porțiune din vechea moșie a Mariei Bibescu, contesă de Montesquiou-Fézensac.

Denumirea satului (și mai apoi a comunei și cartierului bucureștean Băneasa vine de la soția (băneasa) banului Mareș din secolul XVII. Banul a cumpărat bucăți din moșia Cârstienești (cum se chema pe atunci satul), iar după moartea sa proprietatea a fost mărită de către văduvă. Băneasa nu a aparținut niciodată familiei Ghica. La sfârșitul secolului XVIII, o mare parte a moșiei, deja cunoscută drept Băneasa, a intrat în posesia lui Ștefan Văcărescu, tatăl poetului Ienăchiță Văcărescu. Poetul a construit aici un conac din care nu a mai supraviețuiește decât biserica Sf. Nicolae. Contesa de Montesquiou era strănepoata lui Ienăchiță Văcărescu și fiica lui Gheorghe Bibescu, domnitorul Țării Românești în timpul revoluției din 1848. Domnitorul începuse construirea unui palat impunător la Băneasa (în zona Gării Regale Băneasa de azi), dar declanșarea revoluției și plecarea sa din țară a oprit construcția.

La 10 Mai 1866, cu ocazia intrării viitorului Rege Carol I în București - pe un drum cu trăsura dinspre Buftea și Târgoviște, pe care l-a făcut însoțit de Ion Brătianu - acestuia i-a fost înmânată la Băneasa cheia orașului, în semn de bun-venit.

Clădiri și locuri semnificative din cartierul BăneasaModificare

 
Fațada Gării Regale Băneasa, acoperită cu fotografia M.S. Regelui Mihai I al României, la două săptămâni după funeralii

În acest cartier se află câteva obiective importante:

Biserici și instituții de cult din cartierul BăneasaModificare

Hoteluri și restaurante din cartierul BăneasaModificare

Muzee din cartierul BăneasaModificare

 
Vila Nicolae Minovici („casa cu clopoței”)
 
Vila ing. Dumitru Minovici

Școli și grădinițe din cartierul BăneasaModificare

Listă de străzi din cartierul BăneasaModificare

  • Bulevardul Aerogării (fost b-dul Robert)
  • Bulevardul Ficusului
  • Bulevardul Ion Ionescu de la Brad
  • Strada Băneasa
  • Strada Belizarie
  • Strada Marinarilor
  • Strada Prințul George-Valentin Bibescu (fostă Albotei)
  • Strada Amiral Horia Macellariu (fostă Gura Motrului, fostă Banului)
  • Strada Elena Văcărescu (fostă parte din Șoseaua Nordului)
  • Strada Grațioasă
  • Strada Baru Mare
  • Strada Constantin Dobrogeanu-Gherea
  • Strada Gârlei
  • Aleea Mateloților
  • Strada Frezorilor
  • Strada Biharia
  • Strada Pechea
  • Strada Someșul Rece
  • Șoseaua Gheorghe Ionescu Sisești

Vedeți șiModificare

Galerie de imagini: monumente și clădiri din cartierul BăneasaModificare

ReferințeModificare

  • „Retro: Acasa la "Baneasa" si prin vecini”. Metropotam. . Accesat în . 

NoteModificare

Legături externeModificare