Acest articol se referă la un cartier din București. Pentru un oraș din județul Constanța, România, vedeți Băneasa (oraș). Pentru alte sensuri, vedeți Băneasa (dezambiguizare).

Zona Bănească este un cartier din partea de nord a orașului București, România, în apropierea lacului cu același nume (0,45 km²).

Băneasa
—  cartier din București[*]  —

Map
Băneasa (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 44°29′33″N 26°04′45″E ({{PAGENAME}}) / 44.49245°N 26.079122222222°E

Țară România
Municipiu București

Prezență online

Așezare și limite modificare

Cartierul Băneasa se întinde pe o arie relativ largă:

Cartierul Băneasa cuprinde mai multe zone disjuncte:

  • „Băneasa veche”, cuprinsă între străzile Grațioasă, Ficusului, Elena Văcărescu și DN1
  • „Băneasa-sat”, în zona străzilor Constantin Dobrogeanu-Gherea, Gârlei, Someșul Rece, b-dul Ion Ionescu de la Brad
  • zona Gării Regale Băneasa, a Casei Presei Libere
  • zona ROMEXPO și a hotelurilor aflate în apropierea cartierului Pajura
  • zona agricolă a Fermei Regale Băneasa
  • zona complexului comercial (mall-ul) Băneasa și a Ambasadei americane, cu suprafețe „rupte” din fosta Fermă Regală
  • aria Clubului Diplomatic, fost Country Club Băneasa (în perioada interbelică)

În mod frecvent, se face referire la carterul Băneasa și atunci când sunt indicate repere care se află în zona de nord a Parcului „Regele Mihai”, cum ar fi Pavilionul H.

Istoric modificare

Cartierul Băneasa, fost „comuna suburbană Băneasa”, a luat naștere pe o porțiune din vechea moșie a Mariei Bibescu, contesă de Montesquiou-Fézensac.

Denumirea satului (și mai apoi a comunei și cartierului bucureștean Băneasa vine de la soția (băneasa) banului Mareș din secolul XVII. Banul a cumpărat bucăți din moșia Cârstienești (cum se chema pe atunci satul), iar după moartea sa proprietatea a fost mărită de către văduvă. Băneasa nu a aparținut niciodată familiei Ghica. La sfârșitul secolului XVIII, o mare parte a moșiei, deja cunoscută drept Băneasa, a intrat în posesia lui Ștefan Văcărescu, tatăl poetului Ienăchiță Văcărescu. Poetul a construit aici un conac din care nu a mai supraviețuiește decât biserica Sf. Nicolae. Contesa de Montesquiou era strănepoata lui Ienăchiță Văcărescu și fiica lui Gheorghe Bibescu, domnitorul Țării Românești în timpul revoluției din 1848. Domnitorul începuse construirea unui palat impunător la Băneasa (în zona Gării Regale Băneasa de azi), dar declanșarea revoluției și plecarea sa din țară a oprit construcția.

La 10 Mai 1866, cu ocazia intrării viitorului Rege Carol I în București - pe un drum cu trăsura dinspre Buftea și Târgoviște, pe care l-a făcut însoțit de Ion Brătianu - acestuia i-a fost înmânată la Băneasa cheia orașului, în semn de bun-venit.

Clădiri și locuri semnificative din cartierul Băneasa modificare

 
Aeroportul Băneasa
 
Podul Miorița
 
Fațada Gării Regale Băneasa, acoperită cu fotografia M.S. Regelui Mihai I al României, la două săptămâni după funeralii

În acest cartier se află câteva obiective importante:

Biserici și instituții de cult din cartierul Băneasa modificare

 
Biserica „Sfântul Nicolae” din Băneasa

Hoteluri și restaurante din cartierul Băneasa modificare

Muzee din cartierul Băneasa modificare

 
Vila Nicolae Minovici („casa cu clopoței”)
 
Vila ing. Dumitru Minovici

Școli și grădinițe din cartierul Băneasa modificare

Listă de străzi din cartierul Băneasa modificare

Vedeți și modificare

Galerie de imagini: monumente și clădiri din cartierul Băneasa modificare

Referințe modificare

  • „Retro: Acasa la "Baneasa" si prin vecini”. Metropotam. . Arhivat din original la . Accesat în . 

Note modificare

  1. ^ Ferma Casei Regale de la Băneasa (în Romanian), jurnalul.ro 
  2. ^ Povestea retrocedărilor ilegale de la Ferma Băneasa, www.digi24.ro,  
  3. ^ Schema retrocedarii Fermei Baneasa. Procurori: Printul Paul viza averea Casei Regale, proprietati de 500 de milioane de euro, Stirileprotv.ro,  

Legături externe modificare

 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Băneasa