Batoș, Mureș

Batoș, colocvial Batăș, (în maghiară Bátos, în germană Botsch, în dialectul săsesc Biutš) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România.

Coordonate: 46°53′13″N 24°39′14″E ({{PAGENAME}}) / 46.88694°N 24.65389°E
Batoș
Bátos
— sat și reședință de comună —

Batoș Batoș (România) Localizarea satului pe harta României
Batoș Batoș (Județul Mureș) Localizarea satului pe harta județului Mureș

Țară	România
Județ	Mureș
Comună	Batoș

SIRUTA	115539
Atestare	1319

Altitudine	468 m.d.m.

Populație (2021)
- Total	1.228 locuitori

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	547085
Prefix telefonic	+40 x59 ^[1]

Prezență online
GeoNames

Batoș în Harta Iosefină a Tansilvaniei, 1769-73 Batoș în Harta Iosefină a Tansilvaniei, 1769-73
Modifică date / text

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Batoș, Mureș

Localizare

Satul Batoș este situat pe cursul superior al râului Luț care izvorăște din satul Sebiș, județul Bistrița-Năsăud. Se află la 15km de municipiul Reghin pe drumul județean 157, la 47km de Târgu Mureș și la 45km de municipiul Bistrița.

Istoric

În punctul Gledinel, la cca. 2 km N de localitate, între valea Luțului și stânga șoselei ce duce spre Bistrița, pe terasa inferioară a pârâului Luț s-au descoperit așezări din epoca eneolitică și până în epoca medievală timpurie traversând culturi de la Petrești la cea Geto-Dacă^[2]^[3]^[4]^[5]^[6]:

Epoca	Cultura/ Faza culturală	Cod LMI
Eneolitic	Petrești
Neolitic timpuriu	Starčevo - Criș	MS-I-m-B-15342.08
Epoca bronzului timpuriu	Coțofeni	MS-I-m-B-15342.05
Epoca bronzului mijlociu	Wietenberg	MS-I-m-B-15342.07
Hallstatt	neprecizată	MS-I-m-B-15342.04
La Tène	geto-dacică	MS-I-m-B-15342.03
Epoca daco-romană	neprecizată	MS-I-m-B-15342.02
Epoca medievală timpurie (sec. VIII - X)	neprecizată	MS-I-m-B-15342.01

Satul Batoș este atestat documentar din anul 1319.^[7] Localitatea a fost întemeiată de sași, care au constituit până în 1944 majoritatea covârșitoare a populației așezării. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.420 de locuitori, dintre care 1.276 evanghelici (luterani), reprezentând 89,85% din total.^[8]

După cel de-al doilea război mondial sașii au fost deportați în Uniunea Sovietică, iar o parte s-au refugiat în Germania și Austria.

Monumente

Biserica evanghelică a fost clădită între anii 1380 și 1450 și a fost construită în stil gotic. Zidul de fortificație are 1.70 m, fiind construit în 1636. După un incendiu devastator în 1728 biserica a fost refăcută abia în 1781-1782. Galeriile s-au înălțat, iar bolta s-a construit în stil rococo. Orga datează din 1924 și altarul neogotic din 1867. Cele 3 statui de pe altar îi reprezintă pe Isus Cristos, și pe apostolii Ioan și Matei. Altarul este împodobit și cu un tablou după Leonardo da Vinci din 1868. Ceasul ce înfrumusețează turnul de 40.7m a fost construit în 1888.

Fostele școli evanghelice de fete și de băieți construite în 1840.

Batoșul este un sat cu diferite obiective turistice, apreciat și pentru terenurile din jur arabile care dau roade an de an, recunoscute în toată România, aceste roade fiind merele de Batoș.

Personalități

Johann Böhm (n. 1929), istoric german
Alexandru D. Biris (n. 1955), compozitor

Imagini

Drumul Goreni-Batoș
Intrarea în localitate
Biserica reformată
Biserica de lemn
Școala
Monumentul mărului
Bustul lui Ion Ionescu de la Brad
Biserica evanghelică (secolul XVI)
Biserica evanghelică (monument istoric)
Altarul bisericii evanghelice
Turnul

Note

^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
^ „Situl arheologic de la Batoş - Gledinel”.
^ Lazăr, Cătălin, Repertoriul arheologic al judeţului Mureş, Casa de Editură "Mureș", Târgu Mureș, 1995, 65-66 [Repertoriu]
^ DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
^ Maxim, Zoia, Neo-Eneoliticul din Transilvania. Date arheologice şi matematico-statistice, 1999 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
^ Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. II, București, 2004, 1729, 9 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
^ Heinz Heltmann, Gustav Servatius: Reiseführer Siebenbürgen, Thaur bei Innsbruck, 1993, pag. 131.
^ Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 669.

Legături externe

Dicționar de localități din Transilvania Arhivat în 18 iunie 2009, la Wayback Machine.

Vezi și

Lista monumentelor istorice din județul Mureș

[1] x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă

[2] „Situl arheologic de la Batoş - Gledinel”.

[3] Lazăr, Cătălin, Repertoriul arheologic al judeţului Mureş, Casa de Editură "Mureș", Târgu Mureș, 1995, 65-66 [Repertoriu]

[4] DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)

[5] Maxim, Zoia, Neo-Eneoliticul din Transilvania. Date arheologice şi matematico-statistice, 1999 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)

[6] Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. II, București, 2004, 1729, 9 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)

[7] Heinz Heltmann, Gustav Servatius: Reiseführer Siebenbürgen, Thaur bei Innsbruck, 1993, pag. 131.

[8] Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 669.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]