Campionatul Mondial de Snooker

(Redirecționat de la Campionatul mondial de snooker)

Campionatul Mondial de Snooker este principalul turneu din circuitul profesionist atât ca premiile în bani cât și ca punctele obținute de participanți. Prima ediție a avut loc în 1927 iar din 1977 se ține la Teatrul Crucible din Sheffield, Anglia. Recordul de titluri de campion în epoca modernă îl dețin Stephen Hendry și Ronnie O'Sullivan, cu 7 victorii fiecare.

Campionatul Mondial de Snooker
Sport snooker  Modificați la Wikidata
Participanți 32  Modificați la Wikidata
Campion Kyren Wilson
Prezență online site web oficial
Pentru ediția actuală, vedeți :
Campionatul Mondial de Snooker din 2024

Prima ediție a avut loc în 1927 și Joe Davis a ajutat la organizarea acesteia. Meciurile s-au ținut în diferite locuri iar finala s-a disputat la Camkin's Hall, Birmingham. Joe Davis a câștigat învingându-l pe Tom Dennis cu scorul de 20-11 și a primit un premiu de 6 lire și 10 șilingi. Cel mai mare break al ediției, de 60 de puncte, a fost realizat de Albert Cope.

În anii următori, Joe Davis a rămas campion câștigând în fiecare an, până în 1940 inclusiv. În pofida creșterii interesului față de snooker, ediția din 1931 a avut doar doi participanți: Joe Davis și Tom Dennis. Joe Davis a câștigat meciul, chiar daca acesta a avut loc chiar într-un local deținut de adversarul său.

Turneul a fost suspendat din cauza celui de-al doilea război mondial și a revenit în 1946, câstigat de Joe Davis pentru a 15-a oara. După aceasta, nu a mai participat la Campionat și astfel a rămas singurul jucător neînvins din istoria Campionatului Mondial de Snooker.

Walter Donaldson a câștigat în 1947, dar Fred Davis (fratele mai mic al lui Joe Davis) a dominat următorii ani luând titlul în 1948 și 1949 și din 1951 până în 1956.

În 1952, ca rezultat al neînțelegerii dintre unii jucători și forul conducător de atunci (the Billiards Association and Control Council) s-au ținut două turnee. The World Matchplay, organizat de jucători și recunoscut de mulți ca fiind „adevăratul” campionat mondial, a continuat până în 1957. Turneul „oficial” (care a rezistat doar un an) a atras doar doi participanți, Horace Lindrum (Australia) care l-a învins pe Clark McConachy din Noua Zeelandă.

Snookerul a intrat într-o perioadă de declin și niciun turneu nu a mai avut loc între 1958 și 1963. În 1964 a fost revigorat pe baza unui format nou ce a rezistat până în 1968. John Pulman a dominat în această perioadă, îngingându-și toți oponenții într-un total de 7 meciuri.

În 1969 s-a revenit la un turneu eliminatoriu precum înainte de 1957. John Spencer a câștigat în acel an dar Ray Reardon a dominat anii '70, câștigând de 6 ori între 1970 și 1978.

1976 a fost primul an când campionatele au fost sponsorizate de brandul de țigări Embassy. Anul următor, campionatul s-a mutat la Teatrul Crucible din Sheffield și BBC a început să transmită meciurile în direct. Capacitatea Teatrului Crucible nu depășește o mie de locuri însă cele din rândul din față sunt doar la câțiva metri de jucători. Acesta a fost momentul când snookerul a început să atragă foarte mulți telespectatori. Cei mai de succes jucători de la Crucible sunt Steve Davis, care a câștigat de 6 ori în anii '80 și Stephen Hendry, cu 7 finale câștigate în anii '90. În decada 2000-2010 turneul a fost mai deschis având șase campioni diferiți. În finala din 1985, Dennis Taylor l-a învins pe Steve Davis cu 18-17 la ultima bilă a jocului decisiv, într-unul din cele mai disputate meciuri din istorie.

Recorduri și statistici

modificare
  • Cel mai mare număr de victorii ale unui jucător este 15, obținute de Joe Davis. Asta s-a întâmplat într-o eră în care erau puțini jucători profesioniști și mai puține meciuri necesare pentru a câștiga.
  • Primul break maxim al campionatului a fost realizat de Cliff Thorburn în 1983; Ronnie O'Sullivan (1997, 2003, 2008) și Stephen Hendry (1995, 2009,2012) sunt singurii care au obținut o astfel de performanță de mai multe ori; Jimmy White (1992), Mark Williams (2005), Ali Carter (2008), John Higgins (2020), Neil Robertson (2022), Kyren Wilson și Mark Selby (ambii 2023) sunt ceilalți jucători care au realizat un break maxim la o ediție a campionatului mondial. Selby este singurul care a făcut breakul maxim în finală.
  • Breakul maxim din 1997 al lui O'Sullivan a fost cel mai rapid înregistrat vreodată la un turneu profesionist (5 minute și 8 secunde).
  • Campionatul din 2008 este primul turneu de puncte care a produs două breakuri de 147 în rundele finale. Ronnie O'Sullivan și Ali Carter au împărțit premiul de £147.000.
  • Fergal O'Brian este singurul care a adunat un break de peste 100 de puncte în primul său joc la Crucible (frame) în 1994.
  • Cel mai lung joc (frame) a fost între Yan Bingtao și Mark Selby, în 2022, și a durat 85 de minute și 22 de secunde.
  • Cel mai tânăr campion mondial a fost Stephen Hendry care a învins în finala din 1990 la vârsta de 21 de ani.
  • La campionatul din 2009, Stephen Hendry a câștigat cel de al 1000-lea joc (frame) al său la Crucible, împotriva lui Ding Junhui.
  • Au fost doar cinci campioni din afara Regatului Unit: Horace Lindrum din Australia în 1952, Cliff Thorburn din Canada în 1980, Ken Doherty din Irlanda în 1997, Neil Robertson din Australia în 2010 și Luca Brecel în 2023. Titlul lui Lindrum, de multe ori, nu este luat în considerare întrucât niciunul dintre cei mai buni jucători de atunci nu au luat parte.
  • Printre campionii surpriză se numără Joe Johnson și Shaun Murphy care au câștigat în 1986 și respectiv 2005 cu șanse calculate de 1 la 150 fiecare, și Terry Gryffiths a cărui victorie a venit în a doua sa participare la un turneu profesionist
  • Jimmy White a ajuns în finală de 6 ori dar nu a câștigat niciodată.
  • Ken Doherty este singurul care a obținut titlul mondial atât la juniori și amatori cât și la profesioniști.
  • Stephen Hendry deține recordul pentru cea mai lungă perioadă de „domnie” la Crucible. A câștigat cinci ani la rând și a pierdut în cea de-a șasea finală consecutivă.
  • John Parrot și Shaun Murphy sunt singurii jucători care și-au învins adversarii la zero în etapele finale. Parrot l-a bătut pe Eddie Carlton cu 10-0 în prima rundă a campionatului din 1992, iar Muprhy a trecut tot cu 10-0 de Luo Honghao în 2019.
  • De când turneul se ține la Crucible, singurii campioni care și-au apărat titlul cu succes sunt Steve Davis , Stephen Hendry, Ronnie O'Sullivan și Mark Selby.
  • Belgianul Luca Brecel este primul campion din Europa continentală.
  • Niciun campion nu și-a păstrat primul titlu obținut la Crucible. Acest fapt este cunoscut ca „blestemul Crucible”

Palmares

modificare
 
Englezul Joe Davis, de 15 ori câștigător al turneului, la ediții consecutive.
 
Scoțianul John Higgins, cu trofeul de campion.
 
Scoțianul Stephen Hendry, de șapte ori campion în epoca modernă.
 
Englezul Ronnie O'Sullivan, de șapte ori campion în epoca modernă.
 
Englezul Kyren Wilson, campionul mondial en-titre.
Palmaresul Campionatului Mondial de snooker
An Participanți Campion Finalist Scor
1927 10   Joe Davis (1)   Tom Dennis 20-11
1928 07   Joe Davis (2)   Fred Lawrence 16-13
1929 05   Joe Davis (3)   Tom Dennis 19-14
1930 06   Joe Davis (4)   Tom Dennis 25-12
1931 02   Joe Davis (5)   Tom Dennis 25-21
1932 03   Joe Davis (6)   Clark McConachy 30-19
1933 05   Joe Davis (7)   Willie Smith 25-18
1934 02   Joe Davis (8)   Tom Newman 25-23
1935 05   Joe Davis (9)   Willie Smith 25-20
1936 12   Joe Davis (10)   Horace Lindrum 34-27
1937 09   Joe Davis (11)   Horace Lindrum 32-29
1938 08   Joe Davis (12)   Sidney Smith 37-24
1939 12   Joe Davis (13)   Sidney Smith 43-30
1940 08   Joe Davis (14)   Fred Davis 37-36
între 1941-1945 nu s-a desfășurat
1946 08   Joe Davis (15)   Horace Lindrum 78-67
1947 08   Walter Donaldson (1)   Fred Davis 82-63
1948 08   Fred Davis (1)   Walter Donaldson 81-64
1949 08   Fred Davis (2)   Walter Donaldson 80-65
1950 08   Walter Donaldson (2)   Fred Davis 51-46
1951 08   Fred Davis (3)   Walter Donaldson 58-39
1952 02   Horace Lindrum (1)   Clark McConachy 94-49
1952 07   Fred Davis (4)   Walter Donaldson 38-35
1953 08   Fred Davis (5)   Walter Donaldson 37-34
1954 05   Fred Davis (6)   Walter Donaldson 39-21
1955 06   Fred Davis (7)   John Pulman 37-34
1956 04   Fred Davis (8)   John Pulman 38-35
1957 04   John Pulman (1)   Jackie Rea 39-34
între 1958-1963 nu s-a disputat
1964 02   John Pulman (2)   Fred Davis 19-16
1964 02   John Pulman (3)   Rex Williams 40-33
1965 02   John Pulman (4)   Fred Davis 37-36
1965 02   John Pulman (5)   Rex Williams 25-22 [1]
1965 02   John Pulman (6)   Fred Van Rensburg 39-12
1966 02   John Pulman (7)   Fred Davis 5-2 [1]
1968 02   John Pulman (8)   Eddie Charlton 39-34
1969 08   John Spencer (1)   Gary Owen 37-24
1970 09   Ray Reardon (1)   John Pulman 37-33
1971 09   John Spencer (2)   Warren Simpson 37-29
1972 10   Alex Higgins (1)   John Spencer 37-32
1973 24   Ray Reardon (2)   Eddie Charlton 38-32
1974 24   Ray Reardon (3)   Graham Miles 22-12
1975 24   Ray Reardon (4)   Eddie Charlton 31-30
1976 16   Ray Reardon (5)   Alex Higgins 27-16
1977 16   John Spencer (3)   Cliff Thorburn 25-21
1978 16   Ray Reardon (6)   Perrie Mans 25-18
1979 16   Terry Griffiths (1)   Dennis Taylor 24-16
1980 24   Cliff Thorburn (1)   Alex Higgins 18-16
1981 24   Steve Davis (1)   Doug Mountjoy 18-12
1982 32   Alex Higgins (2)   Ray Reardon 18-15
1983 32   Steve Davis (2)   Cliff Thorburn 18-16
1984 32   Steve Davis (3)   Jimmy White 18-16
1985 32   Dennis Taylor (1)   Steve Davis 18-17
1986 32   Joe Johnson (1)   Steve Davis 18-12
1987 32   Steve Davis (4)   Joe Johnson 18-14
1988 32   Steve Davis (5)   Terry Griffiths 18-11
1989 32   Steve Davis (6)   John Parrott 18-3
1990 32   Stephen Hendry (1)   Jimmy White 18-12
1991 32   John Parrott (1)   Jimmy White 18-11
1992 32   Stephen Hendry (2)   Jimmy White 18-14
1993 32   Stephen Hendry (3)   Jimmy White 18-5
1994 32   Stephen Hendry (4)   Jimmy White 18-17
1995 32   Stephen Hendry (5)   Nigel Bond 18-9
1996 32   Stephen Hendry (6)   Peter Ebdon 18-12
1997 32   Ken Doherty (1)   Stephen Hendry 18-12
1998 32   John Higgins (1)   Ken Doherty 18-12
1999 32   Stephen Hendry (7)   Mark Williams 18-11
2000 32   Mark Williams (1)   Matthew Stevens 18-16
2001 32   Ronnie O'Sullivan (1)   John Higgins 18-14
2002 32   Peter Ebdon (1)   Stephen Hendry 18-17
2003 32   Mark Williams (2)   Ken Doherty 18-16
2004 32   Ronnie O'Sullivan (2)   Graeme Dott 18-8
2005 32   Shaun Murphy (1)   Matthew Stevens 18-16
2006 32   Graeme Dott (1)   Peter Ebdon 18-14
2007 32   John Higgins (2)   Mark Selby 18-13
2008 32   Ronnie O'Sullivan (3)   Ali Carter 18-8
2009 32   John Higgins (3)   Shaun Murphy 18-9
2010 32   Neil Robertson (1)   Graeme Dott 18-13
2011 32   John Higgins (4)   Judd Trump 18-15
2012 32   Ronnie O'Sullivan (4)   Ali Carter 18-11
2013 32   Ronnie O'Sullivan (5)   Barry Hawkins 18-12
2014 32   Mark Selby (1)   Ronnie O'Sullivan 18-14
2015 32   Stuart Bingham (1)   Shaun Murphy 18-15
2016 32   Mark Selby (2)   Ding Junhui 18-14
2017 32   Mark Selby (3)   John Higgins 18-15
2018 32   Mark Williams (3)   John Higgins 18-16
2019 32   Judd Trump (1)   John Higgins 18-9
2020 32   Ronnie O'Sullivan (6)   Kyren Wilson 18-8
2021 32   Mark Selby (4)   Shaun Murphy 18-15
2022 32   Ronnie O'Sullivan (7)   Judd Trump 18-13
2023 32   Luca Brecel (1)   Mark Selby 18-15
2024 32   Kyren Wilson (1)   Jak Jones 18-14
  • Între paranteze, numărul de trofee.
  1. ^ a b Victoria a fost decisă după o serie de meciuri directe, nu de frame-uri.

Legături externe

modificare