Chisălău, Cozmeni

Chisălău
Киселів
—  Comună  —
Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Chisălău se află în Regiunea Cernăuți
Chisălău
Chisălău
Chisălău (Regiunea Cernăuți)
Poziția geografică
Chisălău se află în Ucraina
Chisălău
Chisălău
Chisălău (Ucraina)
Poziția geografică
Coordonate: 48°34′48″N 25°39′36″E / 48.58000°N 25.66000°E48°34′48″N 25°39′36″E / 48.58000°N 25.66000°E

ȚarăUcraina Ucraina
RegiuneCernăuți
RaionCozmeni

cod KOATUU[*]7322584001

ReședințăChisălău
ComponențăChisălău

Altitudine244 m.d.m.

Populație (2007)
 - Total2873 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal59310
Prefix telefonic3736

Prezență online

Chisălău (în ucraineană Киселів, transliterat: Kîseliv și în germană Kisseleu) este un sat reședință de comună în raionul Cozmeni din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are 2,873 locuitori, preponderent ucraineni (ruteni).

Satul este situat la o altitudine de 244 metri, în partea de nord a raionului Cozmeni.

IstorieModificare

 
Biserica din sat (1936)

Localitatea Chisălău a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, moșia satului s-a aflat în proprietatea familiei lui Ion Neculce, cronicarul moldovean. Vistierul Neculce, tatăl cronicarului, s-a căsătorit în anul 1670 cu Catrina, fiica boierului Iordache Cantacuzino, unul dintre cei mai bogați boieri din Moldova secolului al XVII-lea. Ca zestre de nuntă, Catrina a primit 21 moșii, printre care și câteva sate din nordul Moldovei (Boian, Cernăuca, Valeva, Chisălău, Pohorlăuți, Prelipcea, Bocicăuți, Grozinți, Vasileuți, a patra parte din satul Lehăcenii Teutului) [1]. În anul 1702, vel aga Ion Neculce împarte moștenirea de la mama sa cu surorile sale, moșia Chisălău trecând astfel la una dintre surorile lui Neculce [2].

În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Chisălău a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Zastavna (în germană Zastawna).

După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Chisălău a făcut parte din componența României, în Plasa Șipenițului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate de români.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene.

Începând din anul 1991, satul Chisălău face parte din raionul Cozmeni al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 14 (1+13), reprezentând 0,47% din populația comunei [3]. În prezent, satul are 2.873 locuitori, preponderent ucraineni.

DemografieModificare




 

Componența lingvistică a comunei Chisălău

     Ucraineană (99,76%)

     Alte limbi (0,17%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Chisălău era vorbitoare de ucraineană (99,76%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.[4]


1989: 3.002 (recensământ)
2007: 2.873 (estimare)

Recensământul din 1930Modificare




 

Componența etnică a comunei Chisălău (județul Cernăuți)

     Ruteni (94,29%)

     Evrei (4,21%)

     Altă etnie (1,5%)




 

Componența confesională a comunei Chisălău

     Ortodocși (94,32%)

     Mozaici (4,21%)

     Altă religie (1,47%)

Conform recensământului efectuat în 1930[5], populația comunei Chisălău se ridica la 2.680 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau ruteni (94,29%), cu o minoritate de evrei (4,21%). Alte persoane s-au declarat: români (23 de persoane) și polonezi (14 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (94,32%), dar existau și mozaici (4,21%). Alte persoane au declarat: baptiști (20 de persoane), greco-catolici (5 persoane) și romano-catolici (14 persoane).

PersonalitățiModificare

Obiective turisticeModificare

  • Biserica de lemn cu hramul „Sf. Nicolae" - construită în anul 1848 [6]

NoteModificare

  1. ^ Boianul lui Neculce
  2. ^ Județul Cernăuți
  3. ^ Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Accesat în . 
  5. ^ Populația statornică în 1930, p. 430, Institutul Central de Statistică
  6. ^ Biserica de lemn din Chisălău

Legături externeModificare