Climăuții de Jos, Șoldănești

sat din raionul Șoldănești, Republica Moldova
Pentru alte sensuri, vedeți Climăuți (dezambiguizare).
Climăuții de Jos
—  Sat-reședință  —
Climăuții de Jos se află în Moldova
Climăuții de Jos
Climăuții de Jos
Climăuții de Jos (Moldova)
Poziția geografică
Coordonate: 47°56′45″N 28°48′07″E ({{PAGENAME}}) / 47.9458333333°N 28.8019444444°E

Țară Republica Moldova
RaionȘoldănești
ComunăClimăuții de Jos

Altitudine47 m.d.m.

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștalMD-7213
Prefix telefonic272

Prezență online

Climăuții de Jos este satul de reședință al comunei cu același nume din raionul Șoldănești, Republica Moldova.

Satul are o suprafață de circa 2.81 kilometri pătrați, cu un perimetru de 10.74 km. Din componența comunei fac parte localitățile Climăuții de Jos și Cot. Satul Climăuții de Jos este așezat la gura rîușorului Cușmirca, pe malul drept al Nistrului, la o distanță de 25 km de orașul Șoldănești și la 133 km de Chișinău.

Istorie modificare

Prima mențiune documentară a satului Climăuți se regăsește într-un document din anul 1578, unde în contextul relatării răzvrătirii cazacilor în frunte cu Nicoară Potcoavă împotriva lui Petru Șchiopul sînt amintiți și „frații Simion și Grigore din Climăuți, aproape de Soroca”. Într-un act emis de Petru Șchiopul la 11 martie 1586, se arată că frații Simion și Grigore, boieri din Climăuți, au fost pedepsiți prin confiscarea averilor. Moșia lor a fost donată logofătului Andrei, pîrcălab de Soroca.

La 20 mai 1665 Climăuții pe Nistru sînt pomeniți ca punct de hotar, cînd s-a hotărnicit moșia boierului Grigore Hăbășescu din Sănătăuca.Recensămîntul din 1774 fixa la Climăuții de Jos 26 de ogrăzi drept proprietate a Mănăstirii Golia din Iași; printre băștinași apar și 4 băjenari (refugiați) din Polonia. Mănăstirea Golia stăpînea la 1861 în localitățile Climăuți, Vadul-Rașcov și Socola – 4.579 desetine de pămînt, care mai apoi au fost donate Mănăstirii Vatoped de pe Sfîntul Munte Athos. În 1880 Mănăstirea Vatoped poseda la Climăuți, ținutul Soroca, 1 868 desetine de teren arabil, 669 desetine de pădure și 203 desetine de toloacă.

În anul 1889 a fost sfințită biserica cu hramul „Sf. Mare Mucenic Dumitru”. Recensămîntul din 1897 a fixat la Climăuți 868 de locuitori. În 1912 la Climăuți s-au organizat cursuri de altoire a viței de vie pentru agricultorii din albia de sus a Nistrului. În perioada interbelică satul număra 350 de case, avea 11 mori de apă, carieră de piatră, școală primară, biserică.

La 1 august 1949, după război, foamete și deportări populația satului ajunge la 1 489 de oameni.

În perioada sovietică satul Climăuții de Jos alcătuia o brigadă a gospodăriei collective „Pravda” cu sediul în Vadul-Rașcov. La Climăuții de Jos au fost construite școala medie, grădinița de copii, căminul cultural, stadionul, 2 biblioteci, punctul medical, oficiul poștal, trei magazine.

În anul 1989 în Climăuții de Jos s-a produs o descoperire importantă, fiind găsită o cabană din oase de mamut construită de oamenii primitivi.

Geografie modificare

La sud de sat, pe o suprafață de 668 ha, este amplasată rezervația peisagistică Climăuții de Jos.[1] Pe panta dreaptă a râulețului se găsește izvorul Cărăușilor, o arie protejată din categoria monumentelor naturii de tip hidrologic.[1]

Demografie modificare

La recensămîntul din anul 2004, populația satului constituia 1070 de oameni, dintre care 49.91% - bărbați și 50.09% - femei. Structura etnică a populației în cadrul satului era următoarea: 99.53% - moldoveni, 0.28% - ucraineni, 0.19% - ruși. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația la nivelul comunei Climăuții de Jos constituie 1467 de oameni, dintre care 49.08% - bărbați și 50.92% - femei. Compoziția etnică a populației comunei era următoarea: 99.39% - moldoveni, 0.48% - ucraineni, 0.14% - ruși. În comuna Climăuții de Jos au fost înregistrate 584 de gospodării casnice, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.5 persoane.

Note modificare

  1. ^ a b „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Accesat în . 

Lectură suplimentară modificare

  • Robu, Ion. Climăuți, satul cu 25 de mori. Chișinău, 2022. 279 p.