Comuna Aușeu, Bihor

comună din județul Bihor, România

Aușeu (maghiară Kisősi) este o comună în județul Bihor, Crișana, România, formată din satele Aușeu (reședința), Cacuciu Vechi, Codrișoru, Gheghie, Groși și Luncșoara.

Aușeu
Kisősi
—  comună  —
Biserica de lemn din satul Gheghie
Biserica de lemn din satul Gheghie
Aușeu (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 47°02′07″N 22°29′43″E / 47.035145°N 22.495308°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
Regiune de dezvoltareRegiunea de dezvoltare Nord-Vest
JudețActual Bihor county CoA.png Bihor

SIRUTA27212

ReședințăAușeu
Sate componenteAușeu, Cacuciu Vechi, Codrișoru, Gheghie, Groși, Luncșoara

Guvernare
 - primar al comunei Aușeu[*]Mitică-Florentin Lazăr[*][3][4] ( PNL, )

Suprafață
 - Total72,58 km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 3033 locuitori
 - Densitate40 loc./km²

Fus orarUTC+2

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului

PersonalitățiModificare

Alexandru Roman (n. 26 noiembrie1826, Aușeu - d. 1897, Sebeș, unde a fost înmormântat). Face liceul la Beiuș și Oradea, după care urmează cursurile teologice de la Institutul (universitatea) catolic Sfânta Barbara din Viena. La terminarea studiilor, în 1848, este primit ca profesor la Liceul din Beiuș. După 1848 o dată cu introducerea limbii române în programa școlară, Roman ajunge. în 1850, profesor de limba română la Liceul romano-catolic din Oradea. În 1852 a înființat Societatea de lectură pentru elevii ultimelor două clase de la liceul unde preda și pentru studenții Academiei de drept. Urmează, ulterior studii de fizică la Viena și studii juridice la Budapesta. În 1862 ajunge profesor universitar de limba și literatura română la Universitatea din Budapesta, poziție pe care o păstrează până la moartea sa. Profesia universitară a completat-o cu o prodigioasă activitate publicistică. În 1867 a înființat ziarul Federațiunea, publicație de limbă română ce apărea la Budapesta. Pentru că a publicat "Pronunciamentul de la Blaj" (declarație politică a românilor care afirma păstrarea Transilvaniei ca principat autonom) a fost condamnat la un an de închisoare și 500 de zloți amendă. pedeapsă executată la închisoarea din Vaț. A fost parlamentar în Dieta ungară unde a reprezentat cercul Ceica. A fost un excelent pedagog și mobilizator al conștiinței naționale.[5]

DemografieModificare



 

Componența etnică a comunei Aușeu

     Români (83,91%)

     Romi (8,83%)

     Slovaci (5,63%)

     Necunoscută (1,21%)

     Altă etnie (0,39%)


 

Componența confesională a comunei Aușeu

     Ortodocși (77,67%)

     Romano-catolici (5,9%)

     Penticostali (8,5%)

     Baptiști (6,29%)

     Necunoscută (1,21%)

     Altă religie (0,39%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Aușeu se ridică la 3.033 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.049 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (83,91%). Principalele minorități sunt cele de romi (8,84%) și slovaci (5,64%). Pentru 1,22% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,68%), dar există și minorități de penticostali (8,51%), baptiști (6,3%) și romano-catolici (5,9%). Pentru 1,22% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Politică și administrațieModificare

Comuna Aușeu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Mitică-Florentin Lazăr[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal7       
Partidul Social Democrat3       
Partidul Mișcarea Populară1       

Atracții turisticeModificare

  • Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din satul Gheghie, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric
  • Biserica de lemn „Sfântul Gheorghe” din satul Luncșoara, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric
  • Casa parohială ortodoxă din satul Groși, construcție 1927, monument istoric
  • Castelul de vânătoare „Zichy” din satul Gheghie, construcție 1860, monument istoric
  • Situl arheologic de la Luncșoara

NoteModificare

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Ax. Banciu, Din corespondența lui Alexandru Roman, în "Țara Bârsei", nr. 4-6, Brașov, iulie-decembrie 1938, pp. 406-407.
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 

Vezi șiModificare

Legături externeModificare