Comuna Bahna, Neamț
Bahna (în trecut, și V.G. Morțun) este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Arămești, Bahna (reședința), Băhnișoara, Broșteni, Izvoare, Liliac, Țuțcanii din Deal și Țuțcanii din Vale.
| Bahna | |
| — comună — | |
 Bahna (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 46°46′02″N 26°47′51″E / 46.76722°N 26.79750°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Neamț |
| SIRUTA | 121153 |
| Reședință | Bahna |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Bahna[*] | Gheorghe Patrașcu[*][1] (PNL, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 57,2 km² |
| Altitudine | 302 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 2.923 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 617015 |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
Modifică date / text  | |
Așezare
modificareComuna se află în sud-estul județului, la limita cu județul Bacău, la izvoarele râurilor Precista și Turbata. Este traversată de șoseaua județeană DJ159, care o leagă spre vest în județul Bacău de Racova (unde se termină în DN15) și spre est tot în județul Bacău de Filipești (unde se intersectează cu DN2), apoi înapoi în județul Neamț de Icușești și din nou în județul Bacău de Dămienești, mai departe tot în județul Neamț de Valea Ursului și Oniceni și în județul Vaslui de Băcești (unde se termină în DN15D). Din acest drum, în satul Izvoare se ramifică șoseaua județeană DJ159B, care o leagă spre nord de Moldoveni.[2]
Demografie
modificare
Componența etnică a comunei Bahna
Români (62,57%)
Romi (25,11%)
Alte etnii (12,32%)
Componența confesională a comunei Bahna
Ortodocși (86,93%)
Alte religii (0,65%)
Necunoscută (12,42%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Bahna se ridică la 2.923 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.174 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (62,57%), cu o minoritate de romi (25,11%).[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,93%), iar pentru 12,42% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Politică și administrație
modificareComuna Bahna este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Gheorghe Patrașcu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 6 | |||||||
| Partidul Social Democrat | 4 | |||||||
| Uniunea Salvați România | 2 | |||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 1 | |||||||
Istorie
modificareLa sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Siretul de Jos a județului Roman și era formată din satele Bahna, Arămești-Boerești, Arămești-Răzeși, Băhnișoara și Urzici, având în total 1460 de locuitori ce trăiau în 359 de case. În comună existau o școală mixtă cu 37 de elevi (dintre care o fată) și cinci biserici.[7] Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2670 de locuitori în satele Arămeștii Boerești, Bahna, Băhnișoara, Broșteni, Țuțcanii din Deal, Țuțcanii din Vale, Urzici și Arămești-Răzeși.[8] În 1931, comuna a luat pentru o vreme denumirea de V.G. Morțun, ca și satul ei de reședință.[9]
În 1950, comuna, revenită la denumirea de Bahna, a trecut la raionul Buhuși și apoi (după 1964[10]) la raionul Roman (ambele din regiunea Bacău). În 1968, comuna a trecut la județul Neamț, tot atunci satul Urzici fiind desființat și comasat cu satul Bahna.[11][12]
Monumente istorice
modificarePatru obiective din comuna Bahna sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca situri arheologice: așezarea din „Livezi” din satul Bahna, datând din secolele al II-lea–al III-lea e.n.; situl de „la Cenușărie” de la Izvoare, cuprinzând așezări din eneolitic (cultura Cucuteni) și o alta din secolele al IV-lea–al II-lea î.e.n.; situl de „la Cioate” (tot lângă satul Izvoare), cu o așezare și o necropolă din secolele al II-lea–al III-lea e.n.; și așezarea de la „Hărmănești” (tot în satul Izvoare), datând din secolele al VI-lea–al VII-lea.
Personalități
modificareNote
modificare- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ Google Maps – Comuna Bahna, Neamț (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Bahna, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 193.
- ^ „Comuna Bahna în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 329. .
- ^ „Decretul nr. 798 din 17 decembrie 1964 privind modificarea anexei la Legea nr. 3/1960 pentru îmbunătățirea împărțirii administrative a teritoriului Republicii Populare Romîne”. MonitorulJuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .