Comuna Crasna, Sălaj

comună din județul Sălaj, România

Crasna (în maghiară Kraszna, în germană Krassmarkt), este o comună în județul Sălaj, Transilvania, România, formată din satele Crasna (reședința), Huseni, Marin și Ratin.

Crasna
Kraszna
—  comună  —
Satul Crasna și Biserica Refomată
Satul Crasna și Biserica Refomată
Stemă
Stemă
Crasna (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 47°08′59″N 22°51′41″E / 47.14976°N 22.861373°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
Regiune de dezvoltareRegiunea de dezvoltare Nord-Vest
JudețRO Județul Sălaj COA.svg Sălaj

SIRUTA140627

ReședințăCrasna
Sate componenteCrasna, Huseni, Marin, Ratin

Guvernare
 - PrimarIstván Kovacs[*][3] ( UDMR, octombrie 2020)

Suprafață
 - Total67,12 km²

Populație (2011)[1] [2]
 - Total 6485 locuitori

Fus orarUTC+2

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziția localității Crasna
Poziția localității Crasna

AșezareModificare

Comuna Crasna este situată în partea sud-vestică a județului Sălaj, în Depresiunea Șimleu, la confluența râului Crasna cu Valea Banului.

Scurt istoricModificare

Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului pe teritoriul satelor componente actualei comune Crasna aduc dovezi materiale ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel lângă satul Ratin s-a descoperit o așezare atribuită culturii Tisa, faza târzie iar pe raza localității Huseni s-au semnalat așezări aparținând epocii bronzului.

În secolul IV î.e.n. pe teritoriul comunei pătrund celții, aducând noi tehnici de prelucrare a metalelor precum și roata olarului, dar sunt ușor asimilați de localnicii mult mai numeroși. Din această perioadă este datată o așezare din perimetrul satului Marin, în nordul căreia se găsea cetatea "Dacidava", pe Măgura Șimleului, aceasta având rol de apărare în cea mai mare parte a Depresiunii Șimleului, astfel așezările mai vechi de la Crasna, Ratin și Huseni puteau să se mențină ca localități agricole și comerciale pe drumul spre Porolissum.

Prima atestare documentară a satelor aparținătoare comunei: Crasna în anul 1213, sub numele de Carasna, Ratin în anul 1259 ca terra Rathon, Huseni la 1341 cu numele de Huzyazo (Husasu), și satul Marin în 1458 ca Maron iar în 1497 ca Maroni, atunci cănd regele Ungariei, Matei Corvin donează moșia Marinului, baronului Bonffi Ștefan și fiilor săi.

Începând cu anul 1876, satele Crasna, Ratin, Huseni și Marin au aparținut de Comitatul Sălaj din Regatul Ungariei, apartenență ce se va încheia în anul 1920, odată cu semnarea Tratatului de la Trianon, tratat ce avea să stabilească frontierelor Ungariei cu vecinii săi, iar în perioada interbelică făceau parte din zona teritorială a județului Sălaj, urmând ca apoi, începând cu anul 1952, odată cu reorganizarea teritorială a României după modelul sovietic, și până în anul 1968, să facă parte din raionul Zalău, Regiunea Cluj.

DemografieModificare

Situația demografică la recensământul din anul 2002:[4]

  • Structură etnică: români, 1.786; maghiari, 4.066; rromi, 514; ucraineni, 3; germani, 1; slovaci, 1; etnie nedeclarată 2.
  • Structura după religie: ortodoxă, 1.913; romano-catolică, 106; reformată, 3.386; penticostală, 4; greco-catolică, 135; baptistă, 598; adventistă de ziua a Șaptea, 136; unitariană, 1; creștină după evanghelie, 27; evanghelică luterană sinodo-presbiterană, 1; Mozaică, 1; altă religie, 66; fără religie, 2.

PersonalitățiModificare

Politică și administrațieModificare

Comuna Crasna este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, István Kovacs[*], de la Uniunea Democrată Maghiară din România, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Uniunea Democrată Maghiară din România11           
Alianța Maghiară din Transilvania2           
Partidul Social Democrat1           
Partidul Național Liberal1           

EconomieModificare

Economia comunei se bazează pe activități în domeniul: industriei de prelucrare a lemnului, industriei materialelor de construcții, comerțului, seviciilor și agroturismului. Activitatea de bază rămâne însă agricultura, prin cultura plantelor și creșterea animalelor, pomicultura și viticultura.

Atracții turisticeModificare

  • Biserica Reformat-Calvină din Crasna, construită în secolul al XIV-lea
  • Biserica Ortodoxă din Crasna
  • Biserica Romano-Catolică din Crasna
  • Biserica Ortodoxă din Marin
  • Biserica Greco-Catolică din Marin
  • Barajul artificial de la Vârșolț
  • Pivnițele de vin din "Dealul Strugurilor" de la Crasna

Vezi șiModificare

ImaginiModificare

BibliografieModificare

  • Victor Cormoș Județul Sălaj, Monografie, Ed. Sport Turism, București 1980
  • Petri Mör. Monografia Comitatului Sălaj, 1902
  • Ioan Augustin Goia. Zona Etnografică Meseș, Ed. Spot Turism, București 1982
  • T. Morariu, V. Socovschi. Județul Sălaj, Ed. Academiei RSR, București 1972

NoteModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Crasna
  1. ^ „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă 
  4. ^ Recensământul populației, 2002
  5. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  • Istoria României, Ed. Academiei RSR, București 1962
  • Satele românești din Transilvania și Banat, R. Vuia. București 1937

Legături externeModificare

ro en hu CJ. Sj. Crasna