Comuna Crevedia Mare, Giurgiu
Crevedia Mare (în trecut, și Crevedia Șuțului) este o comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată din satele Crevedia Mare (reședința), Crevedia Mică, Dealu, Găiseanca, Priboiu și Sfântu Gheorghe.
| Crevedia Mare | |
| — comună — | |
.JPG) | |
  Crevedia Mare Crevedia Mare (România) | |
| Coordonate: 44°26′23″N 25°36′55″E / 44.43972°N 25.61528°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ | .svg){kind=small} Giurgiu |
| SIRUTA | 102348 |
| Reședință | Crevedia Mare |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Crevedia Mare[*] | Ștefan-Daniel Badea[*][1] (USR, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 35,27 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 4.791 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
Modifică date / text  | |
Așezare
modificareComuna se află în nord-vestul județului, pe malurile Neajlovului. Este străbătută de șoseaua națională DN61, care leagă Găeștiul de Ghimpați. Între Dealu și Crevedia Mare, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ601, care duce spre vest la Roata de Jos, Mârșa și mai departe în județul Teleorman la Videle, și spre est la Bolintin-Vale, Bolintin-Deal și mai departe în județul Ilfov la Ciorogârla (unde se termină în autostrada A1).[2]
Demografie
modificare
Componența etnică a comunei Crevedia Mare
Români (89,63%)
Romi (3,72%)
Alte etnii (0%)
Necunoscută (6,66%)
Componența confesională a comunei Crevedia Mare
Ortodocși (87,37%)
Creștini după evanghelie (5,36%)
Alte religii (0,29%)
Necunoscută (6,97%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Crevedia Mare se ridică la 4.791 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 5.221 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (89,63%), cu o minoritate de romi (3,72%), iar pentru 6,66% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,37%), cu o minoritate de creștini după evanghelie (5,36%), iar pentru 6,97% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Politică și administrație
modificareComuna Crevedia Mare este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Ștefan-Daniel Badea[*], de la Uniunea Salvați România, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Uniunea Salvați România | 8 | |||||||||
| Partidul Național Liberal | 4 | |||||||||
| Partidul Social Democrat | 1 | |||||||||
Istorie
modificareLa sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Neajlov a județului Vlașca și era formată din satele Crevedia Mare (sau Crevedia Șuțului), Crevedia-Sfântu Gheorghe (sau Crevedia Mică), Crevedia-Stavropoleos și Sicaru, având în total 987 de locuitori. Existau în comună trei mori de apă pe Neajlov, o școală mixtă cu 50 de elevi (dintre care 9 fete), și două biserici (la Crevedia Mare și la Crevedia Mică).[7] Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași plasă, având 1789 de locuitori în satele Crevedia Mare și Golășei.[8]
În 1950, comuna a devenit reședința raionului Crevedia din regiunea București, raion însă desființat în 1952, comuna fiind transferată raionului Videle din aceeași regiune. În 1968, comuna a trecut la județul Ilfov, preluând și o parte din satele comunei Crevedia Mică (fostă Zădăriciu).[9][10] În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu.[11]
Monumente istorice
modificare.JPG)
Patru obiective din comuna Crevedia Mare sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, așezarea geto-dacică de „la Podeț”, descoperită la 500 m de intersecția între DN61 și DJ601, lângă Crevedia Mică. Celelalte trei sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” (1836, refăcută în 1924); depozitul de tutun de la începutul secolului al XX-lea, ambele din Crevedia Mare; și biserica „Sfântul Gheorghe” (1844–1845, refăcută în 1931) din satul Crevedia Mică.
Note
modificare- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ Google Maps – Comuna Crevedia Mare, Giurgiu (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Crevedia-Mare sau Crevedia-Șuțului, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 766.
- ^ „Comuna Crevedia în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege5.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Decretul nr. 15/1981”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .