Comuna Dumbrăveni, Vrancea
Dumbrăveni (în trecut, Plăinești, Plăginești și Generalisimul Suvorov) este o comună în județul Vrancea, Muntenia, România, formată din satele Alexandru Vlahuță, Cândești, Dragosloveni și Dumbrăveni (reședința).
| Dumbrăveni | |||
| — comună — | |||
 | |||
| |||
  Dumbrăveni Dumbrăveni (România) | |||
| Coordonate: 45°33′7″N 27°06′27″E / 45.55194°N 27.10750°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Județ |  Vrancea | ||
| Reședință | Dumbrăveni | ||
| Componență | |||
| Guvernare | |||
| - primar al comunei Dumbrăveni[*] | Valentin Tâlvăr[*][1][2] (PSD, ) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 32 km² | ||
| Altitudine | 96 m.d.m. | ||
| Populație (2021) | |||
| - Total | 4.174 locuitori | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Cod poștal | 627105 | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Așezare modificare
Comuna se află în zona de dealuri din partea central-sudică a județului, și este străbătută de râul Râmna. Prin comună trece șoseaua națională DN2, care leagă Focșaniul de Buzău. La Dumbrăveni, aceasta se intersectează cu șoseaua națională DN2N, care leagă comuna spre est de Sihlea și Tătăranu (unde se termină în DN23A) și spre vest de Dumitrești, Chiojdeni și Jitia. Tot la Dumbrăveni, din DN2 se mai ramifică și șoselele județene DJ205B și DJ204F, care duc spre Gugești, și DJ204P, care duce spre vest la Gura Caliței și Dumitrești.
Demografie modificare
Componența etnică a comunei Dumbrăveni
Români (91,83%)
Alte etnii (8,17%)
Componența confesională a comunei Dumbrăveni
Ortodocși (91,11%)
Alte religii (0,86%)
Necunoscută (8,03%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Dumbrăveni se ridică la 4.174 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.281 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (91,83%).[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,11%), iar pentru 8,03% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Politică și administrație modificare
Comuna Dumbrăveni este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Valentin Tâlvăr[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 8 | |||||||||
| Partidul Național Liberal | 4 | |||||||||
| Partidul Mișcarea Populară | 1 | |||||||||
Istorie modificare
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Plăinești, făcea parte din plasa Râmnicul de Sus a județului Râmnicu Sărat și avea în compunere satele Plăinești, Târgu Cucului, Cândești și Gugești, cu o populație totală de 3040 de locuitori. În comună funcționau trei biserici, un schit și două școli mixte cu 265 de elevi.[7] La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, funcționa în plasa Marginea de Sus a aceluiași județ și comuna Dragosloveni, formată din satele Dragosloveni și Terchești, cu 1071 de locuitori; aici existau două biserici (una în fiecare sat) și două școli mixte cu 69 de elevi în total.[8]
Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna cu numele de Plăginești, reședință a plășii Plăginești din același județ. Ea avea 3627 de locuitori în satele Cândești, Gugești, Plăginești și Târgu Cucu.[9] Comuna Dragosloveni făcea parte și ea acum din plasa Plăinești și avea 1200 de locuitori în cele două sate ale ei.[10] În 1931, din comuna Plăinești s-a desprins comuna Gugești (cu satele Gugești și Oreavu), iar în comuna Dragosloveni a apărut și satul Nemțari.[11]
Întrucât se împlineau 160 de ani de la bătălia de la Râmnicu Sărat(ru)[traduceți], comuna și satul ei de reședință au luat în 1949 denumirea de Generalisimul Suvorov, iar în sat a fost ridicat un monument în memoria generalului rus Alexandr Suvorov. Comuna Dragosloveni a fost la un moment dat desființată, fiind împărțită între comunele Popești și Generalisimul Suvorov. În 1950, cele două comune au fost arondate raionului Focșani din regiunea Putna apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În 1964, s-a renunțat la denumire de Generalisimul Suvorov, comuna fiind rebotezată Dumbrăveni.[12] În 1968, comuna a fost inclusă în județul Vrancea, iar satul Nemțari a fost desființat și inclus în satul Dragosloveni.[13][14]
Monumente istorice modificare
În comuna Dumbrăveni se află cinci monumente istorice de interes național din categoria siturilor arheologice, toate descoperite în zona satului Cândești. Unul este așezarea din punctul „Coasta Rublei” din neoliticul timpuriu (cultura Starcevo-Criș); altul, cel de la „Curături” conține o așezare eneolitică aparținând culturii Boian); în vatra satului se găsește o altă așezare eneolitică, atribuită culturii Cucuteni faza A; pe coasta Nacului, la „Cetățuia” se află urmele unei așezări geto-dacice din secolele al II-lea î.e.n.–I e.n. (perioada Latène), precum și o fortificație din Epoca Bronzului (cultura Monteoru); în punctul „Corbea” s-au descoperit urmele unei alte așezări din cultura Monteoru.
În rest, alte patru obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Între ele se numără alte două situri arheologice. Unul, aflat în punctul „Plainos”, din extremitatea sudică a satului Dragosloveni, conține urmele a două așezări: una din Epoca Bronzului (cultura Monteoru) și alta eneolitică din cultura Cucuteni, faza A. Celălalt, de pe Movila Mare, pe amplasamentul inițial al statuii lui Suvorov, cuprinde și el urmele unor așezări din cultura Monteoru și cultura Cucuteni. Biserica „Nașterea Maicii Domnului” (1802–1804) a fostului schit Recea, de la Cândești, este un monument de arhitectură. Statuia generalului Alexandr Suvorov din Dumbrăveni (aflat în extremitatea vestică a satului, spre Dragosloveni), opera sculptorului Marius Butunoiu, ridicat la începutul secolului al XX-lea, este clasficiată ca monument public. De asemenea, casa memorială Alexandru Vlahuță din Dragosloveni (unde a locuit scriitorul după a treia sa căsătorie, cu fata unui proprietar agricol din zonă) este clasificată drept monument memorial sau funerar.
Personalități marcante modificare
- Duiliu Zamfirescu (1858-1922), scriitor român
- Alexandru Vlahuță (1858-1919), scriitor român; devine din 1905 cetățean al comunei Dumbrăveni, prin a treia sa căsătorie cu Ruxandra, fiica unui proprietar agrar din Dragosloveni, comuna Dumbrăveni.
- Cincinat Pavelescu (1872-1934), scriitor și avocat român; își începe cariera juridică, la 21 iunie 1899, în calitate de ajutor de judecător în Plăinești, actuala comună Dumbrăveni.
- Gheorghe Alexandru Plagino (1878-1949), primul sportiv care a reprezentat România la Jocurile Olimpice.
- George Ștefănescu (1914-2007), pictor și scenograf român
Vezi și modificare
- Subcarpații Vrancei (arie de protecție specială avifaunistică inclusă în rețeaua ecologică europeană Natura 2000 în România).
Note modificare
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Plăinești, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 756–757.
- ^ Lahovari, George Ioan (). [[Marele Dicționar Geografic al României|Marele Dicționar Geografic al Romîniei]] (PDF). 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. Dragosloveni, com. rur., în jud. R.–Sărat. Conflict URL–wikilink (ajutor)
- ^ „Comuna Plăginești în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Comuna Dragosloveni în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 321,323. .
- ^ „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .