Comuna Foeni, Timiș
Foeni este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Cruceni și Foeni (reședința). 733 persoane (2005).
| Foeni | |
| — comună — | |
 | |
 Foeni (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 45°29′50″N 20°52′34″E / 45.497222222222°N 20.876111111111°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Timiș |
| SIRUTA | 157004 |
| Reședință | Foeni |
| Componență | Foeni, Cruceni |
| Guvernare | |
| - Primar | Saveta Moldovan[*][1] (PSD, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 131 km² |
| Altitudine | 75 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 1.500 locuitori |
| - Densitate | 13,26 loc./km² |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 307175 |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
Modifică date / text  | |
Localizare
modificareSituată în sud-vestul județului Timiș, la granița cu Serbia, localitatea Foeni se află la o distanță de 42,1 km de municipiul Timișoara (pe drumul județean DJ 593) și 39,9 km de orașul Deta. Este traversată de drumul național DN59B Cărpiniș - Deta. Se învecinează la nord cu Iohanisfeld, la nord-est cu Giulvăz și la sud cu Cruceni. Întreg teritoriul comunei se găsește inclus în câmpia Timișului. La limita sudică a comunei se găsește râul Timiș, iar pe direcția nord-sud, comuna este străbătută de canalul Bega Mică, parțial canalizat. Întreaga comună este expusă la pericolul de inundații. La inundațiile devastatoare din primăvara anului 2005, Foeni-ul a fost complet inundat și a suferit importante pagube materiale.
Istorie
modificareÎn perioada romană a existat aici un castru roman numit Bacaucis[2].
În evul mediu, la Foeni, în locul numit Vadum Arenarum (Vadul nisipurilor) lângă apa Timișului[3] a avut loc o mare bătălie in secolul X (anul 934) între invadatorii maghiari și trupele reunite ale pecenegilor, românilor și bulgarilor conduse de ducele Glad. Bătălia s-a terminat cu înfrângerea lui Glad care a trebuit să pregătească apoi o nouă rezistență la Kevea (probabil Cuvin, în Serbia) și apoi la Orșova.[4] Deși a pierdut bătăliile, Glad și urmașii lui au condus în continuare ducatul până in 1003-1004 când dinastia lui Glad a fost înlocuită cu a lui Chanadinus.[5]
Prima atestare documentară datează din 1289 cu numele "Föen". În secolul al XVIII-lea Foeniul intră în proprietatea familiei Mocsonyi.
Politică
modificareComuna Foeni este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Saveta Moldovan[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 7 | ||||||||
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 1 | ||||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 1 | ||||||||
| Partidul Național Liberal | 1 | ||||||||
| Partidul S.O.S. România | 1 | ||||||||
Obiective turistice
modificareÎn Foeni se găsesc trei monumente istorice:
- Conacul familiei Mocioni (1750)
- Mausoleul familiei Mocioni
- Podul de cărămidă (1749)
- Lunca Timișului (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua europeană Natura 2000 în România)
Demografie
modificare
Componența etnică a comunei Foeni
Români (74,73%)
Maghiari (11,07%)
Sârbi (5,33%)
Alte etnii (0,67%)
Necunoscută (8,2%)
Componența confesională a comunei Foeni
Ortodocși (71,47%)
Romano-catolici (12,13%)
Ortodocși sârbi (5,07%)
Penticostali (2,07%)
Alte religii (0,87%)
Necunoscută (8,4%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Foeni se ridică la 1.500 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.737 de locuitori.[7] Majoritatea locuitorilor sunt români (74,73%), cu minorități de maghiari (11,07%) și sârbi (5,33%), iar pentru 8,2% nu se cunoaște apartenența etnică.[8] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (71,47%), cu minorități de romano-catolici (12,13%), ortodocși sârbi (5,07%) și penticostali (2,07%), iar pentru 8,4% nu se cunoaște apartenența confesională.[9]
Note
modificare- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ Raularian Rusu, Organizarea spațiului geografic în Banat, Editura Mirton, Timișoara, 2007 ISBN 978-973-52-0201-9 [1] Arhivat în , la Wayback Machine., p.131
- ^ Madgearu, Alexandru - Geneza și evoluția voievodatului bănățean din secolul al X-lea, Studii și Materiale de Istorie Medie, 16, 1998
- ^ Anonymus, Gesta Hungarorum, Editura Mentor, 2001, p.120
- ^ Madgearu, Alexandru - Geneza și evoluția voievodatului bănățean din secolul al X-lea, Studii și Materiale de Istorie Medie, 16, 1998
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .