Comuna Giroc, Timiș

Giroc este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Chișoda și Giroc (reședința).

Giroc

— comună —

Stemă

Giroc (România)

Poziția geografică în România

Coordonate: 45°40′57″N 21°14′43″E / 45.682366°N 21.245319°E

Atestare documentară

1371, ("Gyrug")

Reședință

Giroc

Componență

Giroc, Chișoda

Guvernare

- Primar

Dan Vîrtosu[*]^[1] (PNL, 1 noiembrie 2024)

Suprafață

- Total

55,28 km²

Altitudine

89 m.d.m.

Populație (2021)

- Total

22.270 locuitori

- Densitate

151,73 loc./km²

Fus orar

UTC+2

Cod poștal

307220

Prezență online

site web oficial

GeoNames

Amplasarea în cadrul județului

Istorie

Giroc în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72

Localitatea Giroc a fost pentru prima dată atestată documentar la 1371. Totuși, pe teritoriul comunei au fost descoperite urme arheologice care indică prezența umană începând cu epoca de piatră și epoca fierului. De asemenea au fost descoperite materiale daco-romane și urme din neoliticul mijlociu. Tot pe teritoriul comunei a fost descoperită și vatra unei așezări aparținând Culturii Cucuteni - Belegis.

În perioada de după prima atestare documentare, istoria Girocului a evoluat în ton cu evoluția politico-economică a Banatului. La 1379 exista la Giroc un jude. În 1745 este amintit cneazul de Giroc. Locuitorii au fost pentru mult timp majoritari români ortodocși, iobagi; terenul agricol era proprietate a Camerei Aulice de la Viena. Între 1865 - 1870 a avut loc o primă colonizare a Girocului cu familii de germani (șvabi bănățeni) din Grabaț, Lenauheim, Variaș. Importanța Girocului crește, devenind centru de plasă la 1870. În 1897 se înființează aici „Banca Populară Ghiroceană” .

Între 1910 - 1912 a sosit la Giroc un nou val de coloniști germani din Nițchidorf. După unirea Banatului cu România, în 1920, denumirea oficială s-a schimbat din Gyüreg în cea română de Giroc.

Politică

Comuna Giroc este administrată de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul, Dan Vîrtosu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din 1 noiembrie 2024. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[2]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	8
	Alianța Dreapta Unită	6
	Partidul Social Democrat	3
	Alianța pentru Unirea Românilor	2

Atâr primarul cât și viceprimarul comunei fac parte din PSD. Consiliul Local este constituit din 15 consilieri, împărțiți astfel:

	Partid	Consilieri	Componența
	Partidul Social Democrat	6
	Alianța Dreptate și Adevăr (2 PD și 2 PNL)	4
	Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat	1
	Partidul România Mare	1
	Partidul Conservator (PUR)	1

Obiective turistice

Mânăstirea Timișeni
Pădurea Giroc
Lunca Timișului (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua europeană Natura 2000 în România)

Demografie

Componența etnică a comunei Giroc

Români (76,16%)

Maghiari (1,41%)

Alte etnii (1,91%)

Necunoscută (20,52%)

Componența confesională a comunei Giroc

Ortodocși (64,96%)

Romano-catolici (3,74%)

Baptiști (2,06%)

Penticostali (1,94%)

Alte religii (4,71%)

Necunoscută (22,59%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Giroc se ridică la 22.270 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 8.388 de locuitori.^[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (76,16%), cu o minoritate de maghiari (1,41%), iar pentru 20,52% nu se cunoaște apartenența etnică.^[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (64,96%), cu minorități de romano-catolici (3,74%), baptiști (2,06%) și penticostali (1,94%), iar pentru 22,59% nu se cunoaște apartenența confesională.^[5]

Personalități născute aici

Petrică Moise (1947 - 2021), interpret și compozitor de muzică populară.

Note

^ Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă
^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.
^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

Vezi și

Zona metropolitană Timișoara
Lunca Timișului, arie de protecție specială avifaunistică.

Bibliografie recomandată

Gruița, Octavian, Giroc. Monografie istorică, Editura Marineasa, Timișoara, 1996, ISBN 973-9185-49-5

Legături externe

[7a5af3f28c7a833233bb7c341d5c30a8-1] Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă

[2] „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.

[insse_2011_nat-3] „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.

[insse_2021_etn-4] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[insse_2021_rel-5] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]