Comuna Joița, Giurgiu
Joița (în trecut, Popești-Bâcu) este o comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată din satele Bâcu și Joița (reședința).
| Joița | |
| — comună — | |
  Joița Joița (România) | |
| Coordonate: 44°29′29″N 25°51′35″E / 44.49139°N 25.85972°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ | .svg){kind=small} Giurgiu |
| SIRUTA | 103997 |
| Reședință | Joița |
| Componență | Joița, Bâcu |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Joița[*] | Alexandru-Aurel Păun[*][1] (PNL, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 23,79 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 5.438 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
Modifică date / text  | |
Așezare
modificareComuna se află la marginea nord-estică a județului, pe malul drept al Dâmboviței și pe malul stâng al Ciorogârlei, la limita cu județul Ilfov. Este străbătută de șoseaua județeană DJ602, care o leagă spre sud în județul Ilfov de Ciorogârla, Domnești (unde se intersectează cu DNCB) și București, și spre nord-est de Săbăreni și mai departe în județul Ilfov de Chitila (unde se intersectează cu DN7) și Buftea (unde se termină în DN1A). Între Joița și Bâcu, acest drum are o porțiune comună cu șoseaua județeană DJ601A, care duce spre sud-est în județul Ilfov la Dragomirești-Vale, Chiajna (unde se intersectează cu DNCB) și București, și spre nord-vest la Cosoba și mai departe în județul Dâmbovița la Brezoaele, Slobozia Moară și Răcari (unde se termină în DN71).[2]
Demografie
modificare
Componența etnică a comunei Joița
Români (88,8%)
Alte etnii (2,85%)
Necunoscută (8,35%)
Componența confesională a comunei Joița
Ortodocși (85,69%)
Alte religii (4,62%)
Necunoscută (9,69%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Joița se ridică la 5.438 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.864 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (88,8%), cu o minoritate de romi (0,72%), iar pentru 8,35% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (85,69%), cu o minoritate de fără religie (0,51%), iar pentru 9,69% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Politică și administrație
modificareComuna Joița este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Alexandru-Aurel Păun[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 6 | |||||||
| Partidul Social Democrat | 4 | |||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 1 | |||||||
| Uniunea Salvați România | 1 | |||||||
| Reînnoim Proiectul European al României | 1 | |||||||
Istorie
modificareLa sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de Popești-Bâcu, făcea parte din plasa Sabar a județului Ilfov și era formată din satele Arcuda, Ghionoaia, Ileana, Joița și Popești-Bâcu, având în total 1400 de locuitori ce trăiau în 318 case și 9 bordeie. Existau în comună două mori cu aburi, două școli mixte și două biserici (la Joița și Popești-Bâcu).[7] Anuarul Socec din 1925 o consemnează cu numele de Joița, în plasa Bolintin a aceluiași județ, având 1990 de locuitori în satele Ileana, Joița și Popești-Bâcu și în cătunul Arcuda.[8]
În 1950, comuna a fost transferată raionului Răcari și apoi (după 1952) raionului Titu din regiunea București. În 1968, comuna a revenit la județul Ilfov, reînființat; satele Arcuda și Ileana dispăruseră deja la acea dată, fiind absorbite de Joița. Comunei i s-au arondat atunci și satele Cosoba și Săbăreni, ale căror comune fuseseră desființate.[9][10] În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu.[11] Cele două sate, Cosoba și Săbăreni, s-au separat din nou în 2004, formând două comune de sine stătătoare.[12]
Monumente istorice
modificareDouă obiective din comuna Joița sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local, ambele fiind monumente de arhitectură aflate în satul Joița: biserica „Sfântul Nicolae” și „Sfinții 40 de Mucenici” (1859) și pavilionul administrativ Arcuda (1900).
Note
modificare- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ Google Maps – Comuna Joița, Giurgiu (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Popești-Bîcul, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 51–52.
- ^ „Comuna Joița în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Decretul nr. 15/1981”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 84/2004 pentru infiintarea unor comune actualizată la data de 07.05.2004 - Lege5 Online”. Lege5.ro. Accesat în .