Comuna Rișca, Cluj

Rișca (în maghiară Roska) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Dealu Mare, Lăpuștești, Mărcești și Rișca (reședința).

Coordonate: 46°44′37″N 23°06′28″E ({{PAGENAME}}) / 46.74361°N 23.10778°E
Râșca
Rișca
— comună —
Mănăstirea Râșca Transilvană
Râșca Râșca (România) Localizarea satului pe harta României

Țară	România
Județ	Cluj

SIRUTA	59238

Reședință	Rișca
Sate componente	Rișca, Dealu Mare, Lăpuștești, Mărcești

Guvernare
- Primar	Alin Florin Abrudan[*]^[2] (PSD, octombrie 2020)

Suprafață
- Total	65,65 km²

Populație (2021)
- Total	1.180 locuitori
- Densitate	26,91 loc./km²

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	407490
Prefix telefonic	+40 x64^[1]

Prezență online
site web oficial GeoNames

Localizarea comunei în județul Cluj Localizarea comunei în județul Cluj
Modifică date / text

Obiective turistice

Lacul Tarnița
Lacul Beliș-Fântânele (zonă peisagistică protejată).
Mănăstirea Râșca Transilvană

Demografie

Componența etnică a comunei Rișca

Români (92,71%)

Alte etnii (0,59%)

Necunoscută (6,69%)

Componența confesională a comunei Rișca

Ortodocși (88,31%)

Penticostali (3,31%)

Alte religii (1,1%)

Necunoscută (7,29%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Rișca se ridică la 1.180 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.446 de locuitori.^[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (92,71%), iar pentru 6,69% nu se cunoaște apartenența etnică.^[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,31%), cu o minoritate de penticostali (3,31%), iar pentru 7,29% nu se cunoaște apartenența confesională.^[5]

Politică și administrație

Comuna Rișca este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Alin Florin Abrudan[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[6]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	4
	Partidul Național Liberal	3
	Partidul PRO România	1
	Partidul Mișcarea Populară	1

Evoluție istorică

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul^[7] ^[8]		Structura etnică
Anul	Populația	Români	Maghiari	Germani	Rromi	Alte etnii
1850	155	155				0
1880	238	238				0
1890	313	312		1		0
1900	327	327				0
1910	345	344	1			0
1920	351	351				0
1930	1.813	1.813				0
1941	2.491	2.491				0
1956	2.551	2.547	4			0
1966	2.572	2.571	1			0
1977	2.664	2.664				0
1992	2.109	2.108	1			0
2002	1.814	1.812	2			0

Râșca, Cluj - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Imagini

Drumul spre satul Râșca
Drumul spre satul Râșca
Intrarea în localitate
Biserica din lemn de brad din Râșca Onicești (1938)
Biserica din lemn de brad din Râșca Onicești (1938)

Note

^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 2 noiembrie 2020.
^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, Râșca
^ Structura etno-demografică a României

Bibliografie

Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7.
Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.

Legături externe

Materiale media legate de Râșca la Wikimedia Commons
Pagina Primăriei
Cum se promovează „capitala cartofilor” pe rețelele de socializare Arhivat în 29 ianuarie 2013, la Wayback Machine., 16 ianuarie 2013, Liliana Brad, România liberă

[1] x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă

[ead436f773aaa68d5243ba9fcddecbc0-2] Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă

[insse_2011_nat-3] „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.

[insse_2021_etn-4] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[insse_2021_rel-5] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[6] „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 2 noiembrie 2020.

[st-7] Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, Râșca

[e2002-8] Structura etno-demografică a României

[2]

[1]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]