Comuna Ruginoasa, Iași

comună din județul Iași, România

Ruginoasa este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Dumbrăvița, Rediu, Ruginoasa (reședința) și Vascani.

Ruginoasa
—  comună  —

Ruginoasa se află în România
Ruginoasa
Ruginoasa
Ruginoasa (România)
Poziția geografică
Coordonate: 47°15′09.41″N 26°51′08.22″E ({{PAGENAME}}) / 47.2526139°N 26.8522833°E

Țară România
Județ Iași

SIRUTA98774

ReședințăRuginoasa
Componență

Guvernare
 - primar al comunei Ruginoasa[*]Dănuț Nechifor[*][1] (PSD, )

Suprafață
 - Total57,83 km²
Altitudine283 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total5.775 locuitori

Fus orarUTC+2

Prezență online

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Etimologie modificare

După tradiție, numele localității de reședință ar avea cel puțin două surse posibile. Una ar fi că provine de la un păstor pe nume Rugină care s-ar fi stabilit prin aceste părți cu oile, dar în lucrarea „Ruginoasa”, Boris Crăciun menționează că „ și astăzi în diferite locuri ale comunei se poate vedea, în special dupa ploaie, un strat subțire brun – roșcat care acoperă pamântul, mai ales în locurile pietroase”, numele provenind de la acest fenomen. Numele unui iaz existent în localitate – „Rugină” apare și în documentele moldovenești din timpul domniei lui Stefan cel Mare, amintind și de o familie de mari boieri.[necesită citare]

Primele așezări s-au construit în partea de vest a satului, la locul denumit "Osoi", de unde locuitorii s-au retras, întrucât locul era arid și lipsit de apă, pe locurile unde este astăzi satul Ruginoasa. În jurul anului 1800 aici existau curțile moșiilor familiei Sturza.[necesită citare]

Așezare modificare

Comuna se află în zona de nord-vest a județului. Este străbătută de șoseaua națională DN28A, care leagă Târgu Frumos de Pașcani și DN2.[2] Prin comună trece calea ferată Pașcani-Iași, pe care este deservită de stația Ruginoasa.

Demografie modificare




 

Componența etnică a comunei Ruginoasa

     Români (86,48%)

     Alte etnii (0%)

     Necunoscută (13,52%)




 

Componența confesională a comunei Ruginoasa

     Ortodocși (85,96%)

     Alte religii (0,35%)

     Necunoscută (13,7%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Ruginoasa se ridică la 5.775 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 5.981 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (86,48%), iar pentru 13,52% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (85,96%), iar pentru 13,7% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]

Politică și administrație modificare

Comuna Ruginoasa este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Dănuț Nechifor[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat8        
Partidul Național Liberal4        
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților1        
Partidul Mișcarea Populară1        
Partidul Verde1        

Istorie modificare

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Siretul de Sus a județului Suceava și era formată din satele Bugioaia, Rădiu, Dumbrăvița, Giurgești, Costești și Cornești, având în total 3925 de locuitori. Existau în comună două școli mixte și patru biserici.[7] La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Văscani, formată din satele Văscani, Hărmănești, Todirești-Bălușești, Stroești și Laiu, comuna fiind desprinsă din comuna Ruginoasa în 1876 și având 2720 de locuitori. Existau și aici trei școli rurale mixte, cinci biserici ortodoxe și una lipovenească.[8] Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Lespezi a aceluiași județ, comuna Ruginoasa având 2510 locuitori în satele Dumbrăvița, Rădiu și Ruginoasa;[9] iar comuna Vascani având 3258 de locuitori în satele Boldești, Hărmăneștii Noi, Hărmăneștii Vechi și Vascani.[10] În 1931, zona a fost reorganizată în cadrul județului Baia, comuna Ruginoasa cuprinzând cu satele Costești, Dumbrăvița, Gringești, Petrișu de Jos, Petrișu de Sus, Rădiu și Ruginoasa; iar comuna Vascani a fost desființată, satul Vascani trecând la comuna Hărmănești.[11]

În 1950, comuna Ruginoasa a fost arondată raionului Pașcani din regiunea Iași. În 1968, ea a trecut la județul Iași, preluând și satul Vascani de la comuna Hărmănești.[12][13]

Monumente istorice modificare

 
Palatul lui Alexandru Ioan Cuza din Ruginoasa

Patru obiective din comuna Ruginoasa sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice — ruinele hanului de la Ruginoasa din secolul al XVIII-lea; și situl de „pe Platou” aflat în marginea de sud-vest a satului Vascani, sit ce cuprinde urme de așezări din perioada Latène (cultura geto-dacică), secolele al II-lea–al III-lea e.n., secolul al IV-lea e.n. (ultimele două corespunzând epocii daco-romane), și câteva medievale — secolele al XIV-lea&ndas;al XV-lea, secolele al XVI-lea–al XVII-lea și secolul al XVIII-lea.

Clasificat ca monument de arhitectură, ansamblul Palatului lui Alexandru Ioan Cuza din satul Ruginoasa cuprinde palatul propriu-zis (1862), biserica „Adormirea Maicii Domnului” cu parcul, zidul de incintă și turnurile (1813), și mormântul pregătit pentru domnitor (sfârșitul secolului al XIX-lea).

Al patrulea obiectiv, clasificat ca monument memorial sau funerar, este monumentul eroilor din Primul Război Mondial ridicat la începutul secolului al XX-lea în cimitirul din Ruginoasa.

Tradiții de Anul Nou modificare

 
Malanca din Dumbrăvița (Comuna Ruginoasa)

Satele Rediu, Ruginoasa și Dumbrăvița sunt cunoscute pentru tradiția luptei dintre tinerii din dealul satului și cei din vale. Obiceiul are loc în fiecare zi de 31 decembrie, de cel puțin 40 de ani, cu menirea de a alunga relele.[14]

După încăierarea de dimineață, la oră două, de regulă, tinerii care s-au confruntat pleacă acasă și își fac apariția Caprele, Cerbii, Nunțile Căldărărești sau Mălăncile. Toate reprezentarile se adună pe toloaca sau centru comunei, unde se rostea și o urătură în care era satirizat primarul.

 
Bătaia tradițională din Ruginoasa

Bătaia dintre „delenii” și „vălenii” din localitatea ieșeană Ruginoasa reprezintă un ritual specific ultimei zile din an.

Personalități modificare

Note modificare

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  2. ^ Google Maps – Comuna Ruginoasa, Iași (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  3. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (). „Ruginoasa, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 291. 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (). „Văscani, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 736. 
  9. ^ „Comuna Ruginoasa în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  10. ^ „Comuna Vascani în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  11. ^ Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 38–39. . 
  12. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  13. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  14. ^ Sorin Ursan (). „Delenii au câștigat lupta cu Vălenii”. Informatorul Moldovei. Accesat în . 

Legături externe modificare