Cristuru Secuiesc
Cristuru Secuiesc (în maghiară Székelykeresztúr, în germană Kreuz, în dialectul săsesc Ängersch-Kretz, în trad. "Cristuru Unguresc") este un oraș în județul Harghita, Transilvania, România, format din localitățile componente Betești, Cristuru Secuiesc (reședința) și Filiaș.
Cristuru Secuiesc | |||
Székelykeresztúr | |||
— oraș — | |||
| |||
Poziția geografică | |||
Coordonate: 46°17′24″N 25°02′24″E / 46.29000°N 25.04000°E | |||
---|---|---|---|
Țară | România | ||
Județ | Harghita | ||
SIRUTA | 83525 | ||
Reședință | Cristuru Secuiesc[*] | ||
Componență | Cristuru Secuiesc[*] , Betești, Filiaș | ||
Guvernare | |||
- Primar | Hunor-János Koncz[*][1] (Alianța Maghiară din Transilvania, octombrie 2020) | ||
Suprafață | |||
- Total | 53,95 km² | ||
Populație (2021) | |||
- Total | 8.797 locuitori | ||
- Densitate | 179,27 loc./km² | ||
Fus orar | UTC+2 | ||
Cod poștal | 535400 | ||
Localități înfrățite | |||
- Dunakeszi | Ungaria | ||
- Kunszentmiklós | Ungaria | ||
- Karcag | Ungaria | ||
- Ajka | Ungaria | ||
- Kalocsa | Ungaria | ||
- Devănești | Ungaria | ||
- Zenta | Serbia | ||
- Derecske | Ungaria | ||
Prezență online | |||
site web oficial GeoNames | |||
Poziția localității Cristuru Secuiesc | |||
Modifică date / text |
Așezare
modificareLocalitatea Cisturu Secuiesc este situată la limita sud-vestică a județului Harghita cu județul Mureș, la gura de vărsare a pârâurilor Goagiu și Nicou Alb în Târnava Mare, la o altitudine de 390 m, pe DN13C, Bodogaia - Cristuru Secuiesc - Rugănești.
Demografie
modificareConform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Cristuru Secuiesc se ridică la 8.797 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 9.650 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (87,22%), cu minorități de romi (2,79%) și români (1,92%), iar pentru 7,97% nu se cunoaște apartenența etnică.[3] Din punct de vedere confesional, cei mai mulți locuitori sunt reformați (43,12%), cu minorități de unitarieni (31,22%), romano-catolici (11,29%), fără religie (2,26%) și ortodocși (1,61%), iar pentru 8,71% nu se cunoaște apartenența confesională.[4]
Politică și administrație
modificareOrașul Cristuru Secuiesc este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Hunor-János Koncz[*] , de la Alianța Maghiară din Transilvania, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Uniunea Democrată Maghiară din România | 9 | ||||||||||
Alianța Maghiară din Transilvania | 8 |
Evoluție istorică
modificareConform datelor recensământului românesc din 1930, populația Cristurului Secuiesc era de 4.128 de locuitori, dintre care 3.476 maghiari, 326 români, 149 evrei, 89 germani, 76 țigani ș.a.
Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki. |
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Scurt istoric
modificareSăpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului au adus dovezi materiale ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri. Astfel, pe "Valea Surpat", s-a descoperit o așezare ce conținea resturi ceramice, aparținând Evului Mediu, iar în albia Târnavei s-au găsit o daltă de piatră și tăișul unui topor, aparținând celeași epoci. În "Valea Cetății" s-a descoperit o așezare de tip Wietenberg, o figurină de lut scitică și o așezare dacică din sec. VII - VIII[necesită citare]. În locul numit "Poala Bradului" s-a găsit o așezare Ariușd și Bodrogkeresztúr și o așezare dacică din sec. VII și VIII.[necesită citare] În anul 1902, în apropierea drumului ce duce la Cechești, s-a descoperit un mormânt celtic de incinerație cu car de luptă din perioada La Téne mijlociu, ce conținea un vârf de lance, mânerul și vârful unei săbii și o verigă de fier. În baia de sare "Gyárfás" s-au găsit 13 monede de bronz, din care au fost identificate piese de la conducătorii romani : Titus, Antonius, Pius, Marc Aureliu, Lucilla și Commodus.
Prima atestare datează din 1333-1337, când preotul Jakab, în anul 1333 a plătit 23 de dinari impozit porții papale, iar în 1334, 8 dinari.[6]
1395 - regele Sigismund emite la Cristur câteva diplome.
1503 - numele târgului Cristur apare într-o diplomă: Ex oppido nostro Kerezthur[7]
1559 - sub regina Izabella, localitatea este scutită de orice fel de impozite, în afară de cele ce trebuiau plătite turcilor.
1631 - prima mențiune a unei școli reformate.
Biserica romano-catolică a fost construită în secolul al XIII-lea ca biserică romanică. Edificiul a suferit mai multe transformări, prima în secolul al XIV-lea, apoi la mijlocul secolului al XV-lea. Când au fost înălțați pereții navei romanice, a fost construit un nou altar și au fost terminate bolțile. În secolul al XVI-lea, construcția a fost refăcută în stil gotic. Complexul de lângă zidul incintei reprezintă urmele casei parohiale medievale.
Orașul Cristuru Secuiesc a fost în perioada interbelică reședința plasei Cristur din județul românesc Odorhei. Pentru scurt timp, înainte de cel de-Al doilea război mondial, autoritățile române au schimbat denumirea Cristurului Secuiesc în "I.G. Duca".
Educație și cultură
modificareEducație
modificare- Liceul Unitarian "Berde Mózes"
- Liceul Teoretic "Orbán Balázs"
- Școala generală "Petőfi Sándor"
- Grupul școlar "Zeyk Domokos"
Cultură
modificareEconomie
modificareEconomia acestui oraș este susținută de activități în domeniul: fabricării mobilierului, construcțiilor, fabricării oțelurilor speciale, industriei alimentare (prin procesarea cărnii și prelucrarea laptelui), comerțului și serviciilor. Un rol important îl are agricultura (cultivarea terenurilor) și creșterea animalelor.
Atracții turistice
modificare- Biserica Unitariană, cu elemente arhitectonice păstrate din secolul al XI-lea.
- Biserica Romano-Catolică (adresa: str. Libertății, nr. 61, monument istoric, cod: HR-II-m-A-12805, datare: secolul al XIII-lea, refaceri în secolul al XIV-lea și 1458)
- Biserica Ortodoxă
- Muzeul "Dr. Molnár István"
- Conacul "Gyárfás"
- Statuia lui Sándor Petőfi - opera sculptorului Márkos Sándor
Orașe înfrățite
modificareVezi și
modificareImagini
modificare-
Cristuru Secuiesc în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
-
Cristuru Secuiesc în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
-
Cristuru Secuiesc
-
Piața Libertății din Cristuru Secuiesc
-
Primăria
-
Fostul Tribunal, azi spitalul orășenesc (monument istoric)
-
Muzeul "Molnár István" (monument istoric)
-
Liceul Teologic Unitarian "Berde Mózes" (monument istoric)
-
Ansamblul urban „Piața Libertății” - clădiri de locuit cu magazine la parter, Piața Libertății, nr. 1-T, sf. sec. XIX – înc. sec. XX (monument istoric)
-
Casa "Péter Imre", începutul sec. al XIX-lea (monument istoric)
-
Prima moară cu aburi, str. Timafalvi, nr. 24 (monument istoric)
-
Biserica unitariană din localitatea aparținătoare Filiaș (monument istoric)
-
Conacul Ugron din localitatea aparținătoare Filiaș (monument istoric)
Note
modificare- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Orașul Cristur, Rep arheologic al jud. Harghita, pag. 92
- ^ Idem
Bibliografie
modificare- Județul Harghita, Monografie, Z. Makfalvi, L. Vifkori. Ed. Sport Turism București 1979
- Repertoriul Arheologic al județului Harghita, V. Cavruc. ISBN 973-99270-2-5
- Județul Harghita, I. Pisota, D. Bugă. Ed. Academiei RSR București 1976
Legături externe
modificare