Cuciurul Mare, Storojineț

Cuciurul Mare

Великий Кучурів

— Sat —

Stemă

Cuciurul Mare

Cuciurul Mare (Regiunea Cernăuți)

Poziția geografică

Cuciurul Mare

Cuciurul Mare (Ucraina)

Poziția geografică

Coordonate: 48°12′36″N 25°54′36″E / 48.21000°N 25.91000°E

7324582001

Atestare

1422

Suprafață

- Total

30,43 km²

Altitudine

232 m.d.m.

Populație (2007)

- Total

6.053 locuitori

Fus orar

UTC+2

Cod poștal

59052

Prezență online

Cuciurul Mare (în ucraineană Великий Кучурів, transliterat: Velîkîi Kuciuriv și în germană Kuczurmare) este un sat reședință de comună în raionul Storojineț din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are 6,053 locuitori, preponderent ucraineni, fiind cel mai mare sat din Bucovina după numărul populației.

Satul este situat la o altitudine de 232 metri, se află pe malul râului Derelui, în partea de est a raionului Storojineț, la o distanță de 7 km de Cernăuți.

Istorie

Localitatea Cuciurul Mare a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima atestare documentară datează din anul 1422.

În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Cuciurul Mare a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Cernăuți (în germană Czernowitz).

După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Cuciurul Mare a făcut parte din componența României, în Plasa Cosminului a județului Cernăuți. Pe atunci (1930), populația era formată în proporție de 88,4% din români.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944, fiind reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene.

Începând din anul 1991, satul Cuciurul Mare face parte din raionul Storojineț al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 75 (36+39), adică 1,25% din populația localității ^[1]. În prezent, satul are 6.053 locuitori, preponderent ucraineni.

Demografie

Componența lingvistică a localității Cuciurul Mare

Ucraineană (99,14%)

Alte limbi (0,83%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Cuciurul Mare era vorbitoare de ucraineană (99,14%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.^[2]

1930: 10.286 (recensământ)^[3]

1989: 5.986 (recensământ)

2007: 6.053 (estimare)

Recensământul din 1930

Componența etnică a comunei Cuciurul Mare (județul Cernăuți)

Români (88,41%)

Germani (1,78%)

Evrei (2,17%)

Ruteni (5,17%)

Polonezi (1,26%)

Ruși (1,13%)

Bulgari (0,08%)

Componența confesională a comunei Cuciurul Mare

Ortodocși (93,65%)

Romano-catolici (2,62%)

Mozaici (2,17%)

Greco-catolici (1,09%)

Altă religie (0,47%)

Conform recensământului efectuat în 1930^[4], populația comunei Cuciurul Mare se ridica la 10.286 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (88,41%), cu o minoritate de germani (1,78%), una de evrei (2,17%), una de ruteni (5,17%), una de polonezi (1,26%), una de ruși (1,13%) șu una de bulgari (0,08%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (93,65%), dar existau și romano-catolici (2,62%), mozaici (2,17%) și greco-catolici (1,09%). Alte persoane au declarat: evanghelici\luterani (23 de persoane) și adventiști (23 de persoane).

Personalități

Mircea Streinul (1910-1945) - poet, gazetar și traducător român
Radu Bercea (n. 1939) - pictor și grafician român
Harafina Macovei (n. 1949) - poetă ucraineană

Obiective turistice

Biserica "Adormirea Maicii Domnului" - construită în 1805 ^[5]
Oranjeria ^[6]
Muzeul sătesc - înființat la 9 mai 1999 de Harafina Macovei într-o odaie a școlii ^[7]

Note

^ „Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 5 ianuarie 2012. Accesat în 22 aprilie 2009.
^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la 6 octombrie 2015. Accesat în 25 august 2014.
^ „Villages of Bukovina”. Arhivat din original la 10 ianuarie 2007. Accesat în 29 mai 2009.
^ Populația statornică în 1930, p. 430, Institutul Central de Statistică
^ Biserica din Cuciurul Mare^{[nefuncțională]}
^ „Oranjeria”. Arhivat din original la 5 martie 2016. Accesat în 14 iunie 2009.
^ Muzeul sătesc^{[nefuncțională]}

Legături externe

Imagini din Cuciurul Mare Arhivat în 20 februarie 2011, la Wayback Machine.
Datele generale ale recensământului din 2001 Arhivat în 13 noiembrie 2007, la Wayback Machine.
Date detaliate privitoare la numărul românilor Arhivat în 22 martie 2008, la Wayback Machine.
Românii din Cernăuți

[1] „Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 5 ianuarie 2012. Accesat în 22 aprilie 2009.

[populatie_ucraina_2001-2] „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la 6 octombrie 2015. Accesat în 25 august 2014.

[3] „Villages of Bukovina”. Arhivat din original la 10 ianuarie 2007. Accesat în 29 mai 2009.

[etnie1930-4] Populația statornică în 1930, p. 430, Institutul Central de Statistică

[5] Biserica din Cuciurul Mare^{[nefuncțională]}

[6] „Oranjeria”. Arhivat din original la 5 martie 2016. Accesat în 14 iunie 2009.

[7] Muzeul sătesc^{[nefuncțională]}

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]