Wikipedia

D. I. Suchianu

(Redirecționat de la D.I. Suchianu)
Acest articol este scris parțial sau în întregime fără diacritice.
Puteți da chiar dumneavoastră o mână de ajutor. Ștergeți eticheta după adăugarea diacriticelor.
Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard.
Ștergeți eticheta la încheierea standardizării.
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Dumitru Ion Suchianu
D. I. Suchianu (old) photo.jpg
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Iași, România Modificați la Wikidata
Decedat (89 de ani) Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațieactor
economist
critic literar[*]​
judecător
critic de film[*]​
traducător Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română
limba franceză[1] Modificați la Wikidata
Activitate
PseudonimMargareta Popescu[1]  Modificați la Wikidata
StudiiUniversitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
PatronajUniversitatea din București  Modificați la Wikidata
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Dumitru Ion Suchianu, mult mai cunoscut ca D.I. Suchianu, (n. , Iași, România – d. )[2] a fost un sociolog, eseist, jurist, istoric, critic literar și critic de film român.

BiografieModificare

Dumitru Ion Suchianu a fost fiul profesorului Hanes-Ogias Suchianu, de origine armeană, si al Leliei (n. Nanu-Muscel). A fost cumnat cu Mihail Ralea, cu care a fost și coleg de liceu si facultate. Dumitru Ion Suchianu își definitiveaza studiile secundare la București și la „Liceul Internat" din Iași, secția modernă.

Ulterior, studiind la Paris, își va lua licența în drept, litere și filosofie, respectiv cea de doctor în științe politice și economice. Revenit în țară, devine conferențiar la Facultatea de Drept a Universității din Bucuresti, la Catedra de istoria doctrinelor sociale. Ulterior este, rând pe rând, profesor titular la Școala Superioară de Război, apoi profesor titular la Academia de Arte Frumoase și profesor de economie politică și finanțe la Școala de Științe de Stat. Practică, de asemene ca magistrat între 1926 și 1948 și este membru în comisia de cenzură a filmelor (1929 - 1941).

În 1924 scrie pentru prima oară în publicațiile vremii despre film și cinematografie. În 1929, este remarcat ca primul teoretician român al filmului. In perioada 1926-1948, este magistrat și membru în comisia de cenzură a filmelor. In 1940, este numit Director general al Cinematografiei și contribuie la organizarea studioului Oficiului Național Cinematografic

A tradus în franceză Miorița și din poezia lui Arghezi, iar în română din Georges Michel, Silvio Micheli, Alberto Moravia, Georges Sadoul etc. În 1966 are o scurtă apariție ca actor, interpretând, alături de Margareta Pâslaru, Cornel Coman și Ștefan Iordache, un rol în comedia "Un film cu o fată fermecătoare", regizată de Lucian Bratu.

DistincțiiModificare

  • Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a (1971) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român”.[3]
  • Premiul pentru critică cinematografică al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pe anul 1973 „pentru promovarea artei cinematografice românești”.[4]

OperăModificare

  • Manual de sociologie: sociologie generala, sociologie religioasa, politica, morala, economica, penala, sociologia familiei, contractului, artei, limbei, stiintei, educatiei. [S. l.] ; [s. n.], [19--];
  • Despre avutie. Bucuresti, Editura Literara a Casei Scoalelor, [19--?];
  • Introducere în economia politica. Craiova, Scrisul Românesc, [19--];
  • Posibilități de capitalism în Grecia veche. Bucuresti ; Tipografia "Reforma sociala", 1926
  • Capitalismul în lumea romană. Bucuresti, Socec, 1926;
  • Aspecte literare. Bucuresti, Editura Literara a Casei Scoalelor, 1928;
  • Puncte de vedere; cu un portr. inedit de Lucia Demetriade-Balacescu. Bucuresti, Editura "Cultura Nationala", 1930;
  • Introducere în economia politică. Craiova, Scrisul romanesc, 1930;
  • Curs de cinematograf. București, Cartea Românească, 1931;
  • Munca si voe buna: folosirea timpului liber al muncitorilor / Stavri C. Cunescu, D. I. Suchianu, Victor Ion Popa, Tudor Vianu, Octav Livezeanu, l.-t. col. Alex. Savulescu si L. Ghiga ; pref. de Mihai D. Ralea. Bucuresti, Monitorul Oficial si Imprimeriile Statului, Imprimeria Nationala, 1938;
  • Amica mea Europa. București, Casa Școalelor, 1939;
  • Marlene Dietrich. Bucuresti, Meridiane, 1966;
  • Vedetele filmului de odinioara. Bucuresti. Meridiane, 1968;
  • Erich von Stroheim. Bucuresti, Meridiane, 1970;
  • Filme de neuitat (în colaborare cu C. Popescu). Bucuresti, Meridiane, 1972;
  • Cinematograful, acest necunoscut: functiile cuvîntului în film - vol. I. Cluj, Dacia, 1973;
  • Metamorfoze cinematografice sau Arta ecranizării (în colaborare cu C. Popescu); volumul II din ciclul "Filme de neuitat". București, Meridiane, 1975;
  • Shakespeare pe ecran (în colaborare cu C. Popescu); volumul III din ciclul "Filme de neuitat". Bucuresti, Meridiane, 1976;
  • Drumuri, destine, climate (în colaborare cu C. Popescu); volumul IV din ciclu "Filme de neuitat". Bucuresti, Meridiane, 1977
  • Foste adevaruri viitoare: studii literare. București, Minerva, 1978;
  • Nestemate cinematografice: filme, idei, subiecte, personaje, momente-cheie. Bucuresti, Meridiane, 1980;
  • Alte foste adevăruri viitoare. București, Minerva, 1983.

IneditModificare

  • Literatură și cinematograf. Convorbiri cu D. I. Suchianu (cu Grid Modorcea). București, Ed. Minerva, 1986;
  • Tinerete, amor, prostie: convorbiri necenzurate cu D. I. Suchianu (cu Grid Modorcea). Bucuresti, Editura Alcris, 1997.
  • Magistrul. Povestea bis a maestrului D.I.Suchianu”, de Irina Margareta Nistor (Editura Kullusys, București).

TraduceriModificare

  • Voltaire, Plăpumarul chior. Taurul alb. București, Editura "Adeverul", [19--?];
  • Jean Jaurès - Patru cuvântări. București, Editura "Adeverul", [192-?];
  • Evghenij Vorob'ev - Înălțimi: [roman]; trad. din lb. rusă de D. I. Suchianu si N. Cerbacev. București, Editura A.R.L.U.S. - Cartea Rusa, 1953;
  • V. I. Pudovkin - Despre arta filmului; trad. de D. I. Suchianu si Gh. Ciocler. București, Editura de Stat pentru Literatura si Arta Cartea Rusa, 1960;
  • Georges Sadoul - Istoria cinematografului mondial: de la origini pînă în zilele noastre. București, Editura Științifică, 1961;
  • Slivio Micheli - "Artiglio" a mărturisit"; revizie st. și note de specialitate de Ion Stefan ; pref. de Al. Oprea. Bucuresti; Editura pentru Literatura Universala, 1963
  • Alberto Moravia - Automatul. Bucuresti; Editura pentru Literatura Universala, 1965;
  • Agatha Christie - Cinci purceluși: triumful deducției lui Poirot. Bucuresti, Editura Tineretului, col. Aventura, 1968;
  • Natalia Ginzburg - Săgetătorul; [trad. din lb. italiana de Idea Andresoiu-Camozzi, D.I. Suchianu]. Bucuresti, Editura pentru Literatura Universala, 1968;
  • George Michel - Timidele aventuri ale unui spalator de geamuri. Bucuresti, Univers, 1970.

Referinte criticeModificare

  • G. Calinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent (1941);
  • A. Marino, in Revista Fundatiilor Regale, nr. 6, 1945;
  • Profira Sadoveanu, Stele si luceferi, 1969;
  • Ileana Corbea, N. Florescu, Biografii posibile, 1973;
  • M. Ghitulescu, in Tribuna, nr. 7, 1973;
  • Val. Condurache, in Cronica, nr. 5, 1973;
  • Ov. S. Crohmalniceanu, Literatura, III;
  • FI. Potra, in Viata Romaneasca, nr. 9, 1975;
  • V. Sorin, Munca, idealuri, creatie, 1978;
  • C. Ungureanu, in Orizont, nr. 49, 1978;
  • FI. Potra, in Viata Romaneasca, nr. l-2, 1978;
  • S. Iosifescu, in Romania literara, nr. 49,1978;
  • Al. George, in Viata Romaneasca, nr. 12, 1978;
  • S. Iosifescu, in Revue roumaine, nr. 2, 1979;
  • Al. Balaci, in Contemporanul, nr. 16, 1979;
  • Al. George, La sfirsitul lecturii, III, 1980;
  • Alex. Stefanescu, in Contemporanul, nr. 52, 1980;
  • Al. Piru, Istoria literaturii romane de la inceput pina azi, 1981;
  • Al. Raicu, Autografe, 1983;
  • C. Ungureanu, in Orizont, nr. 33, 1983;
  • R. Vulpescu, in Romania literara, nr. 17, 1985;
  • C. Pricop, in Convorbiri literare, nr. 4, 1987;
  • P. Zarifopol, Eseuri, 1988;
  • V. Marian, Conceptul de originalitate in critica literara romaneasca, 1988.

Ionel Teodoreanu scrie despre D. I. Suchianu: "... Și bucureșteanul Suchianu a trecut de câteva ori prin redacție, elegant, sportiv, ruginiu, creț, clipicios, graseindu-și teoriile și paradoxele (cu sorbituri intermitente ca de supă), foarte pitoresc, uneori parodiant hazos, alteori frenetic, facând scenă din locul lui, - ceilalti, în raport cu el, devenind sala, adică spectatori. Asa e Suchianu: un om-spectacol pe care unii il aplaudă, iar altii nu. Profesorul Ibrăileanu îl asculta cu interes".

NoteModificare

  1. ^ a b (PDF) http://www.bibliotecadeva.eu/periodice/romlit/1971/08/romania_literara_1971_08_33.pdf  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ Calendarul evenimentelor: 17 aprilie
  3. ^ Decretul nr. 138 din 20 aprilie 1971 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România privind conferirea unor ordine ale Republicii Socialiste România, art. 11.
  4. ^ Uniunea Cineaștilor din România (ed.), Premiile cineaștilor 1970-2000, Editura și Tipografia Intact, București, 2001, p. 14.

Legături externeModificare


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=D._I._Suchianu&oldid=15545134