Discuție:Alexandru Paleologu

Ultimul comentariu: acum 1 an de Accipiter Gentilis Q. în subiectul Viata privata a lui Alexandru Paleologu

Avertisment imagine

modificare

Următoarele imagini au fost șterse de la Commons sau au fost marcate spre ștergere. Vă rugăm se eliminați din articol legăturile la această imagine. Dacă doriți, puteți lua parte la discuția din Wikipedia commons. Mesaj generat automat de CommonsTicker.

-- CommonsTicker 16 octombrie 2007 01:48 (EEST)Răspunde

PDVN

modificare

Articolul are o stilistică problematică, neenciclopedică, apologetică și lipsită de surse. Cercetare originală. Alex F. (discuție) 1 iunie 2009 00:59 (EEST)Răspunde

D. Mihailpaleologu

modificare

Dacă nu vă place fotografia, sau aveți alte motive s-o anulați, înainte de ștergere vă rog să vă prezentați motivele pe această pagină.

Fară să vă simțiți obligat, inregistrarea dv. ca utilizator al Wikipediei ar fi benefică și, considerând după nume, presupun că veți putea colabora substantiv la acest articol. Cu bine. Alex F. (discuție) 9 iunie 2009 11:57 (EEST)Răspunde

Colaborare cu regimurile de dreapta

modificare

Nerissa-Marie (discuție) 15 martie 2010 03:10 (EET) Cu oarecare amuzament am observat că informația nedovedită că Alexandru Paleologu a fost colaborator al regimurilor antonescian și legionar are cel puțin un susținător suficient de ardent ca să restabilescă statu quo-ul la exact patru minute după momentul când am șters respectiva informație nesubstanțiată. O informație care, fără dovezi serioase, echivalează cu, printre altele, cercetarea originală.Răspunde

Pentru a evita o confruntare care nu își are locul aici -- în definitiv Alexandru Paleologu își are contribuția lui la cultura română cu sau fără aportul Wikipediei, deși o atitudine mai împăciuitoare, de spălare a rufelor „en famille”, ar fi poate mai binevenită [1] -- sugerez introducerea mențiunii „necesită citare” -- lângă alegația cu pricina.

Mă bucur că v-am amuzat.

A prezenta colaborarea cu regimurile legionar și/sau al lui Antonescu ca o „Colaborare cu regimurile de dreapta” este o dezinformație. Partidele de dreapta erau PNL (Bratianu) și PNȚ (Iuliu Maniu), care nu au fost fasciste sau naziste. Să nu încurcăm borcanele sper, involuntar.

În privința „informațiilor nedovedite”, întregul articol este apologetic și plin de date nedovedite, ocultări evidente, flatări și informații formulate bombastic și de importanță secundară, ambigue, rafuieli cu comuniștii, etc. „O atitudine mai împăciuitoare, de spălare a rufelor „en famille”, NU poate fi binevenită! Noi scriem aici o enciclopedie bazată OBLIGATORIU pe PDVN, ca cititorul să poată vedea clar, ca la o baterie, unde este plusul și unde-i minusul.

Chestia cu Lucian Blaga nu aparține acestei pagini. --Alex F. (discuție) 15 martie 2010 11:45 (EET)Răspunde

Istoria României

modificare

Nerissa-Marie (discuție) 15 martie 2010 19:44 (EET) Am impresia că divergența de opinii care se conturează izvorăște din puncte de vedere diferite în ce privește istoria României, și în special urgisita a doua jumătate a secolului XX. Chiar dacă țărăniștii sau liberalii ajunseseră de centru-dreapta la momentul când lovitura de stat a regelui Carol al II-lea a interzis partidele respective, sub nici o formă nu se poate susține că vreunul din cele două partide ar fi instituit, singur, un „regim”. Chiar și evaluarea lor ca fiind de centru-dreapta a fost făcută de istoriografia scrisă după ce Brătianu sau Maniu muriseră în unul din lagărele de exterminare a regimului comunist pro-sovietic.Răspunde

Permiteți-mi să vă informez că articolul se referă implicit la volumul de memorii Minunatele amintiri ale unui ambasador al golanilor în ce privește genealogia lui Alexandru Paleologu, și probabil și arestarea lui din 1959. Ideal ar fi, admit, ca respectivele pasaje să fie citate cu pagina exactă, lucru pe care, din păcate, nu îl pot face, din lipsa volumului respectiv. Formularea „răfuieli cu comuniștii” atinge miezul problemei. Permiteți-mi să îmi exprim convingerea mea profundă că regimul comunist prosovietic instaurat odată cu retragerea trupelor germane la sfârșitul celui de-al doilea război mondial a constituit un regres extraordinar, pentru mai mult de 50 de ani, pentru România. Acest regim a distrus regimul proprietății, aducând cu el iluzia morbidă a proprietății comune, a izgonit sau exterminat elitele, a pus o frână dezvoltării economice. [2] Îmi amintesc cum Alexandru Paleologu spunea că el poate fi comparat cu epoca fanariotă. Cu această foarte rapidă trecere în revistă a „binefacerilor orânduirii comuniste”, „cea mai dreaptă orânduire socială” vreau să introduc ideea că este de datoria fiecăruia care nu agreează să fie trezit și arestat în miez de noapte să sublinieze caracterul totalitar, profund samavolnic, al acestei forme de organizare social-economică.

Acest lucru trebuie bineînțeles prezentat cu aparatul probator potrivit. Alexandru Paleologu întreprinde aceasta în cele câteva cărți de memorii -- Amintirile..., Sfidarea memoriei -- și chiar dacă nu a putut să cerceteze dosarele Securității pentru date precise, el aduce mărturia personală. [3] El prezintă în mod clar descendența lui din Paleologii Bizanțului ca pe o posibilitate, nu ca pe ceva precis; pe de altă parte el arată, ajutat pregătirea lui juridică [4], ce i s-a întâmplat după „eliberare”. Dați-mi voie să pun sub semnul întrebării, în acest context, informația introdusă de Dvs. că ar fi fost în vreun fel legionar sau filo-antonescian. Nu am avut niciodată ocazia să aflu așa ceva, mai mult decât atât, este foarte improbabil: cum altfel ar fi fost agreat de Comisia de Control aliată, i.e., sovietică, să facă parte din Comisia Română de Aplicare a Armistițiului un colaborator legionar sau antonescian? Este cu totul improbabil, și o ocazie foarte binevenită a punerii în practică a principiului punctului de vedere neutru este dezvăluirea unei probe care ar susține o atare afirmație, de oriunde s-ar afla ea!

Cestiunea cu Lucian Blaga vine tangențial să aducă încă o mărturie, deși indirectă, împotriva regimului comunist. Din moment ce cei doi nu s-au cunoscut și nu au scris unul despre altul, tot ce pot avea în comun este că au fost ambii victimele, mai mult sau mai puțin directe, a regimului comunist. Conexiunea este atât de depărtată că ea nu poate fi menționată decât, cel mult, pe pagina de discuții, ca exemplu a nocivității comunismului. Și orice exemplu, susținut de o oarecare dovadă, e bun, pentru că, din păcate, dezbatem aici o cestiune arzătoare din domeniul social-politic, unde totul este posibil, și nu una din domeniul științelor naturii, unde elanul creator poate fi domolit de rezultatele experimentale, ca de exemplu măsurarea semnului și cantității sarcinilor electrice, pozitive sau negative, cu un electrometru.

Un ultim punct pe care aș vrea să îl ating este legat de sintagma „ ca cercetător ...”. Aceasta este o cacofonie, și voi îndrăzni să o recorectez cu sintagma, „pe postul de cercetător”. Îmi permit să vă rog să nu o ștergeți.

Note
  1. ^ îmi amintesc că una din rumorile care a circulat pe plaiurile carpato-danubiene, legată de lumea literară, a fost că Premiul Nobel pentru Literatură nu a fost atribuit lui Lucian Blaga pentru că comisia de atribuire s-a adresat Uniunii Scriitorilor, de unde a primit un răspuns în genul „LB nu merită Premiul Nobel”. Nu am reușit să găsesc sursa acelei informații, însă chiar și numai ca zvon relatarea este caracteristică pentru lipsa unei baze ferme de realitate care pare să bântuie la nivelul de argumentare a anumitor subiecte.”
  2. ^ Produs al elucubrațiilor teoretice marxist-leniniste, a fost un eșec atât de masiv, că discutarea lui nu se poate face acum decât prin intermediul mijloacelor mass-media capitaliste de genul Wikipedia.
  3. ^ Îmi permit să sugerez că mărturia este și ea o formă de dovadă juridică, alături de mărturisire și dovezile scrise.
  4. ^ Aceeași pregătire juridică și, poate, fibra lui morală, atât de greu de definit, l-au împins pe Paleologu să mărturisească colaborarea lui cu regimul comunist.
Spre clarificare
Divergențele dintre noi nu sunt la nivelul punctelor de vedere diferite în ce privește istoria României (...și asta), ci la necesitatea prezentării de surse notabile, obiective, purificate de simțăminte personale.
-Istoria României: Deși experiența istorică nu este repetabilă, la urgisita a doua jumătate a secolului XX a ajuns poporul nostru prin comportamentul și acțiunile sale din jumătatea de secol premergătoare, tolerând bandele de derbedei înarmați, aparatajul statal balcanico-corupt și ineficient, catastrofala guvernare carlistă, fascizarea (Goga), trădarea (Gigurtu), masacrele, jaful și aservirea politică și militară intereselor lui Hitler (Antonescu). Finlandezii nu au depășit granița națională și nu au fost cotropiți de ruși, ce am căutat noi dincolo de Nistru?!? 800.000 de cetățeni români morți, țara adusă la sapă de lemn, satele pline de vaduve, orfani și invalizi în floarea varstei și față de care, atrocitățile regimului comunist devin secundare. Tragedia noastră este că au fost prea puțini români cu rigiditate morală și prea mulți fripturiști, colaboratori cu regimuri odioase.--Alex F. (discuție) 16 martie 2010 12:35 (EET)Răspunde
Punere în context

Faptele enumerate de Dvs. sunt corecte, deși ele se referă foarte puțin la primii ani ai secolului XX, cel mult la al doilea sfert al secolului XX, contrazicând ideea că aveți în vedere o caracterizare a aspectelor negative din prima jumătate a sec. XX. Dacă considerăm că formularea „bandele de derbedei înarmați” se referă și la cei 3.000 de răsculați împușcați în 1907, sau la răscoala de la Tatar-Bunar, în afară de excesele legionarilor, această formulare ar fi singura care nu face aluzie la fapte petrecute exclusiv în deceniul al patrulea al secolului trecut. Cauzele care au dus la dezastrul reprezentat de regimul totalitar comunist sunt multe, dintre care, pe lângă unele semnalate de Dvs., aș subscrie la ideea că România a adoptat după primul război mondial un sistem electoral mult prea larg, îndrăznesc să spun mult prea democratic, pentru care probabil nu era pregătită; aceasta a permis ascensiunea politică a partidelor de extremă dreaptă, cu rezultatele funeste revelate în cea de-a doua jumătate a secolului XX. Sau ideea că regele Carol al II-lea a afișat o atitudine iresponsabilă pe durata întregii lui domnii, nu numai când a asumat un rol preponderent în guvernare, în urma loviturii de stat de la 10 februarie 1938. La aceasta se adaugă, ca o continuare logică, hotărârea din 1945 Puterilor Aliate de a include România în sfera de influență sovietică.

Îndrăznesc să vă rog din nou să luați în considerare o revizuire, eventual o anulare, a formulării „legionar până în 1940, fascist și colaborator cu regimul Antonescu până în 1944”, legată de Alexandru Paleologu. Continui să cred că este total lipsită de suport faptic. Nu numai că nu a aderat la totalitarismul de extremă dreaptă, dar a luat atitudine împotriva celui de extremă stângă. Chiar dacă nu a murit la Aiud sau Sighet ca Maniu și Brătianu, sau nu a fost hăituit în munți de miliția comunistă, el a dus lupta lui, cu rezultate modeste, dar nu inexistente, împotriva invaziei sovietice și a regimului instalat atunci, contribuție recunoscută după înlăturarea oficială a comunismului. Nerissa-Marie (discuție) 17 martie 2010 00:21 (EET)Răspunde

Colaborare cu regimurile totalitare de dreapta

Dați-mi voie să revin din nou la întrebarea: cum se poate sprijini probator afirmația că Alexandru Paleologu ar fi fost colaborator al regimului legionar, de scurtă durată (6 septembrie 1940, imediat după abdicarea regelui Carol al II-lea - 24 ianuarie 1941, imediat după rebeliunea legionară în care ei urmăreau să acapareze puterea în mod exclusiv, și în cursul căreia s-au comis atrocitățile la care făceați aluzie în intervenția Dvs.), sau a regimului antonescian, mai lung? Cum la Wikipedia nu există un for editorial care să facă verificările, esențial este să se prezinte surse de încredere, scrise de istorici recunoscuți, care afirmă că Paleologu a fost legionar și/sau colaborator al regimului Antonescu. Vă mulțumesc, Nerissa-Marie (discuție) 18 martie 2010 00:58 (EET)Răspunde

Anulare

Am anulat mențiunea „legionar până în 1940, fascist și colaborator cu regimul Antonescu până în 1944”, legat de Alexandru Paleologu care, după cum ați remarcat, nu se bazează pe surse. --Alex F. (discuție) 18 martie 2010 02:21 (EET)Răspunde

Vă mulțumesc,

Gestul Dvs. este o ilustrare a corectitudinii cu care toți trebuie să ne apropiem de istoria contemporană a României.Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Nerissa-Marie (discuție • contribuții).

Este cu totul improbabil ca un articol cu 13 referințe bibliografice și un titlu de bibliografie suplimentară să poată fi considerat, în mod justificat, ca având "bibliografie incompletă sau inexistentă", așa cum consideră eticheta din "fruntea" articolului. Ar fi cazul să fie ștearsă!

                   --Dorimedont (discuție) 22 ianuarie 2017 23:01 (EET)Răspunde
Etichetele {{PDVN}} și {{referințe}} au fost puse în articol de către utilizatorul Alex F. în urmă cu șapte ani și jumătate. Dacă dânsul nu reacționează în nici un fel, iar dvs. considerați că problemele respective au fost rezolvate, de ce nu le înlăturați? Vedeți și pagina de îndrumare Wikipedia:Fii curajos. --Bătrânul (discuție) 24 ianuarie 2017 16:19 (EET)Răspunde

Viata privata a lui Alexandru Paleologu

modificare

Aproape inexistenta, viata privata a lui Alexandru Paleologu, ia fiinta sa spunem asa cu ocazia nasterii fiului sau Theodor in 1973, cand Alexandru avea 54 de ani! Biografia wikipedia a lui Theodor nici macar nu o incadreaza pe mama sa, Pia Paleologu, la mica rubrica "parinti".

Prin urmare am si eu intrebarea de baza: Pana la 54 de ani, AP nu a fost casatorit si nu a avut copii? Alta intrebare: de ce Pia nu este mentionata ca mama in biografia wiki a lui Theodor? Si ultima intrebare: in anii 70, mai cu seama 1973 un barbat de 54 de ani si o femeie la 36 de ani sa faca un copil? Cam riscant, dar va rog, raspundeti acestor intrebari.

PS strazile sau cartierele care poarta numele Victor Paleologu - cine este acest Victor?

Multumesc foarte mult 82.77.156.108 (discuție) 15 iulie 2023 01:56 (EEST)Răspunde

Paginile Wikipediei sunt create și scrise de voluntari, în măsura în care sunt interesați de un subiect despre care se documentează și despre care scriu. Dacă va exista cineva interesat de subiect, e posibil să completeze articolul cu genul de informații care vă interesează, dacă găsește surse de încredere care să conțină astfel de informații. Vorbim deci, despre timpul probabil... --Accipiter Gentilis Q.(D) 15 iulie 2023 09:07 (EEST)Răspunde
Înapoi la pagina „Alexandru Paleologu”.