Discuție:Constantin Prezan

	Constantin Prezan este un articol de calitate; acesta, sau o versiune anterioară a acestuia, a fost identificat ca fiind unul dintre cele mai bune articole produse de către comunitatea Wikipediei. Articolul este încă deschis îmbunătățirilor; așadar, dacă considerați că îl puteți îmbunătăți, puteți să o faceți.
2 septembrie 2013 Propunere articol de calitate Promovat

	De făcut pentru articolul Constantin Prezan:	modifică  · istoric  · înnoiește
Deși articolul este suficient de cuprinzător, mai sunt câteva lucruri care ar putea fi făcute de către cei interesați (eu nu le-am putut identifica până în prezent în bibliografia pe care am folosit-o): Câteva lucruri pe care le puteți face: cereri: - date biografice și imagini ale Olgăi Prezan, soția lui Constantin Prezan - date biografice și imagini ale Olgăi Prezan, copilul familiei Prezan - date și imagini despre diferitele unități comandate de Constantin Prezan - imagini cu locuința familiei din Schinetea și din București (de preferință din epocă) wikizare: - de verificat legăturile roșii - de văzut ce legături interne se mai pot adăuga Dezambiguizează: - de verificat denumirile care pot avea mai multe sensuri Cu stimă --Macreanu Iulian (discuție) 21 iulie 2013 15:50 (EEST)

Numele corect

Numele corect este Prezan, nu Presan. Dacă există vreo sursă care dovedesște contrariul, aș fi curios să o văd.Pyretus 17 februarie 2007 23:49 (EET)

Dacă mai sunteți activ pe Wikipedia puteți găsi răspunsul în articol, la secțiunea „Controverse”. La urma urmei, mai bine mai târziu decât niciodată.

Cu stimă--Macreanu Iulian (discuție) 21 iulie 2013 16:00 (EEST)

Material rămas de la renovare

Această secțiune a conținut material nereferențiat din varianta inițială a articolului. Deoarece informațiile respective se găsesc acum în articol, referențiate corect, materialul acestei secțiuni a fost șters.

--Macreanu Iulian (discuție) 21 iulie 2013 15:55 (EEST)

---- Finalizare editare articol ----

O să mă opresc aici cu scrierea la acest articol, cel puțin pentru moment.

Consider că în forma actuală sunt atinse și suficient de detaliate toate aspectele relevante pentru viața și activitatea lui Constantin Prezan.

E adevărat că dacă cineva vrea să dezvolte articolul mai departe, încă e loc de scris la fiecare secțiune. Mai sunt și unele aspecte secundare care ar merita atenție (viața personală, activitatea în străinătate, activitatea ca membru al Casei Militare Regale, etc.).

--Macreanu Iulian (discuție) 23 iulie 2013 20:46 (EEST)

Prezent istoric și perfect compus

M-am apucat să citesc și să corectez articolul, însă văd că vă mișcați între prezentul istoric și perfectul compus. Folosirea prezentului istoric este descurajată de o îndrumare a proiectului. Aveți o împotrivire să trec totul la trecut?--Hype supper (discuție) 3 august 2013 00:12 (EEST)

Dragă Hype supper

Cu siguranță. Varianta corectă e cea propusă de tine. Sunt scăpări care îmi aparțin, fie din viteză fie din neatenție.

Mulțumesc pentru sprijin!

--Macreanu Iulian (discuție) 3 august 2013 07:03 (EEST)

Corectura articolului până la (fără) secțiunea Cariera militară

Observații, întrebări, nelămuriri:

• Ambiguu: Era uzual ca soțul să recunoască fiica după divorț sau soția era suspectată de adulter?
  • Răspuns - Episodul divorțului nu e documentat în nici una din sursele consultate. Ofițerii aveau o lege specială pentru căsătorie, care nu de puține ori producea complicații legale (obligația soției de a avea o anumită dotă, un anumit venit anual, etc.) Una din obligațiile soției și a familiei acesteia era de a fi de o moralitate fără cusur, dovedită cu un tip de certificat cu valoare juridică. Este posibil ca Prezan să fi deschis divorțul pe baza unei asemeni acuzații de adulter (justificată sau nu), dar a ținut totodată să păstreze drepturile paterne asupra copilului, recunoascându-l oficial după divorț. Important este rezultatul. De fapt chiar Ionel Brătianu a trecut printr-un episod similar când după divorțul de Maria Moruzi l-a recunoscut oficial ca fiu pe Gheorghe Brătianu.
• Următorul citat: de a da creștere și educație completă fiilor de militari de orice grad, al căror serviciu îndelungat și nepătat le constituie un drept la recunoștința țării. Asta spune decretul conform cărții citate de dvs.? Dacă da, ar trebui clarificat prin formulare.
  • Răspuns - Acesta este citatul, în forma reprodusă în lucrarea menționată. Este în ortografia vremii, personal cred că astăzi ar suna cam așa: „de a oferi creștere și educație completă fiilor de militari, indiferent de grad grad, al căror serviciu îndelungat și nepătat le dă dreptul să beneficieze de recunoștința țării”. E ușor de corectat, avem variantele: îl păstrăm sau îl reformulăm.
• Ambiguitate în paragraful: „La absolvirea liceului a devenit elev al [...]” – deci cineva care trecea prin școală:
  • putea să aleagă să urmeze și a doua specializare,
  • sau o urma obligatoriu după/paralel cu prima?
  • Sau alegea de la început numai una?
    • Răspuns - Școala Fiilor de Militari era echivalentul unui Liceu (Colegiu) Militar de astăzi. La terminarea sa, unii absolvenți alegeau cariera militară, urmând cursurile Școlii Militare de Infanterie și Cavalerie, în vreme ce alții alegeau diferite cariere civile (studii universitare în țară sau străinătate, intrarea în administrația publică etc.). Henri Coandă face parte din această ultimă categorie. Ambiguitatea poate fi ușor remediată printr-o reformulare adecvată.
• Din ce an era raportul generalului Gheorghe Slăniceanu?
  • Răspuns - Este vorba de raportul ministrului de război nr. 2967 din anul 1881
• Ce înseamnă plane cotale și ordine de arhitectură?
  • Răspuns - Este vorba despre denumirea uneia dintre disciplinele predate elevilor Școlii Speciale de Aritlerie și Geniu. Cred că era un fel de desen tehnic + proiectare, din zilele noastre
• Ce legătură are propoziția asta cu Prezan? Este pusă între două paragrafe în care Prezan era încă sublocotenent de geniu, dar face referire la căpitani de geniu. O statistică a avansării ofițerilor din ultimul sfert al secolului al XIX-lea, indică pentru stagiul în gradul de căpitan (înaintea promovării în rândul ofițerilor superiori), următoarele medii: infanterie - 7,33 ani, cavalerie - 7,5 ani, artilerie - 6,8 ani, geniu - 4,66 ani.[20] .
  • Răspuns - Intenția mea a fost de a scoate în evidență calitățile superioare ale ofițerilor din arma geniu, în acea perioadă. Dar paragraful poate fi scos sau rezumat, textul nu suferă semnificativ.
  • Rezolvat. Am rezumat paragraful introducând informația suplimentară la note
• De ce Prezan a urmat școala specială doar doi ani (1881-1883), din moment ce regulamentul prevedea unul pregătitor și doi ani ulteriori? Prezan a urmat cursurile școlii în următorii doi ani…
  • Răspuns - În Înaltul Decret nr. 996 din 7 aprilie 1881, prin care se înființa școala, era o dispoziție specifică pentru prima promoție, având în vedere că ea includea atât elevi ai Școlii Militare de Infanterie și Cavalerie cât și ofițeri activi. Ofițerii activi (cum a fost cazul lui Constantin Prezan), urmau numai cursurile din ultimii doi ani.
• Aici ați eliminat o parte dintr-un citat? Exact la serviciu/…/ Promite a deveni un prea bun ofițer. Dacă da, se folosește în mod uzual […], deci ar trebui să fie Exact la serviciu […] Promite a deveni un prea bun ofițer.
  • Răspuns - Observație corectă. Trebuie reformulat
  • Rezolvat
• Aprecierea la șc din Franța era prea bine, și nu foarte bine?--Hype supper (discuție) 4 august 2013 14:11 (EEST)
  • Răspuns - Da. Aceasta era formularea din epocă. Unul dintre calificative des întâlnite era de „Prea bun ofițer”.

Dragă Hype supper

Mulțumesc pentru recenzia profesionistă. Am preferat să dau răspunsurile mai sus, în dreptul fiecărei întrebări, pentru a face textul mai ușor de înțeles.

Încă odată, mulțumiri pentru sprijin!

--Macreanu Iulian (discuție) 4 august 2013 15:19 (EEST)

Terminat corectura restului

Noi observații:

• Citat: „ele nu au putut să gestioneze această operație dificilă, preluând ulterior controlul” - adică preluând abia mai târziu?
  • Din cauza restricțiilor impuse de statutul de neutralitate adoptat în 1914, România nu a putut să își mobilizeze armata decât odată cu declarația de război. Prin urmare primele acțiuni de luptă au fost duse de armata activă cu organizarea de pace, concomitent cu completarea efectivelor cu rezerviști. Comandamentele corpurilor de armată au fost transformate în comandamente de armată dar acest proces a necesitat timp. Spre deosebire de Armata 4, la comanda MCG și a celorlalte armate au fost numiți comandanți noi (generalii Iliescu, Culcer, Aslan, Averescu-chemat de la pensie), pe criterii nu tocmai militare, rezultatele dezastruoase ale campaniei din 1916 datorându-se și acestor decizii. Acesta este și motivul pentru care calitatea actului de comandă a fost net superioară în cadrul Armatei 4, cel puțin în faza inițială a campaniei.
  • Rezolvat. Am reformulat paragraful pentru mai multă claritate.
• Ce înseamnă f.d.e? - fără de editură?
  • Da.
• Citat: „pe timpul retragerii pe linia frontierei de stat” – nu e mai corect retragerii spre linia?
  • Formularea militară corectă este retragerea pe un anumit aliniament (precizia ordinului este esențială). Aceasta înseamnă totalitatea acțiunilor desfășurate de la aliniamentul de plecare până la noul aliniament.
• Citat: energie extremă ... Orice defecțiune, -aici iar între paranteze pătrate punctele de suspensie?
  • Observație corectă. Trebuie corectat.
  • Rezolvat
• Ambiguu și rău formulat: „și aflat atunci la comanda Armatei a 2-a”
  • Observație corectă. Trebuie reformulat.
  • Rezolvat. Am reformulat paragraful pentru mai multă claritate.
• Așa zic sursele? Armatei a 1-a Gramatical nu este corect. Dacă unele surse zic și Armata 1, propun folosirea Armata 1 în tot articolul, în loc de Armatei a 1-a. Desigur, cu excepția citatelor.
  • Sursele folosesc ambele variante. De acord cu uniformizarea și folosirea variantei contemporane de de denumire a unităților militare: Armata 1.
  • Rezolvat.
• Citat: „în cazul înlocuirii generalului Christescu la comanda Armatei a 1-a” - nu e clar din context dacă Averescu e de vină și pentru asta
  • Nu, Averescu nu are nimic de a face cu acest lucru. Generalul Christescu a fost schimbat de Ferdinant, la presiunea aliaților ruși (gen. Șcerbacev), deși ulterior s-a dovedit că vina pentru inacțiunea de la Mărășești aparținea de fapt chiar comandantului rus de acolo (gen. Ragoza). Prezan a cedat presiunii regale, deși cunoștea realitatea de fapt. Are totuși meritul de a fi numit un ofițer capabil (generalul Eremia Grigorescu) care s-a acoperit de glorie în bătălia ce a urmat. Trebuie reformulat.
  • Rezolvat. Am reformulat paragraful pentru mai multă claritate.
• Citat: „Generalul Constantin Prezan a fost numit din nou șef al Marelui Cartier General” – dar de ce? Plecase între timp? Articolul nu prea tratează chestiunile care au dus la pacea din februari 1918.
  • Nu am tratat în detaliu aspectele referitoare la Pacea de la București, ele făcând evident subiectul unui alt articol. Referitor la evoluția lui Prezan la conducerea MCG, el a avut două mandate, între ele aflându-se mandatul gen Christescu. Am detaliat activitatea MCG în perioada martie-noiembrie 1918 în articolul Marele Cartier General (lucrez la el în prezent).
  • Rezolvat. Am introdus la sfârșitul secțiunii un nou paragraf conținând datele necesare.
• Citat: „La aceeași dată, Generalul Constantin Prezan și-a prezentat demisia din armată, fiind pensionat a doua oară.” – când se pensionase prima dată?
  • În martie 1918
• Citat: „situația rămâne nehotărâtă. … Ministeriul” - ca mai sus? Ghilimele între paranteze pătrate?
  • Observație corectă. E o treabă încâlcită - citat în citat - văd cum o reformulez.
  • Rezolvat. Am reformulat
• La ====Neclarități privind grafia numelui====, ce-i cu cartea asta? România în anii celui de-al doilea război mondial - nu apare în bibliografie, ar fi nevoie de un an ca să poată fi identificată
  • Comisia Română de Istorie Militară, România în anii primului război mondial, Editura Militară, București, 1987. Este o lucrare în două volume (7-800 de pagini fiecare) despre participarea României la conflagrația mondială.
  • Rezolvat. A fost o greșeală de editare. Era vorba de România în anii primului război mondial, lucrare aflată în bibliografie
• Citat: „O altă acuzație s-a referit la relația începută în” Cine pe cine a acuzat de ce?
  • Observație corectă. Cuvântul corect era controversă, nu acuzație.
  • Rezolvat
• Observație: Unde se citează mult din Iorga despre formarea guvernului, ar fi nevoie ca fiecare citat să fie introdus corespunzător.
  • Voi încerca să refac paragrafele.
  • Rezolvat

← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Hype supper (discuție • contribuții).

Dragă Hype supper

Am pus răspunsurile după întrebări, ca și data trecută.

Observațiile sunt pertinente și vor ajuta la șlefuirea articolului. O să încerc să le introduc și să mai periez ce mai găsesc.

--Macreanu Iulian (discuție) 25 august 2013 17:41 (EEST)

Alte observații

Găsesc articolul destul de greu de citit, în mare parte datorită repetării excesive, consider eu, a numelui subiectului, precedat de diversele grade. De exemplu:

• O altă controversă s-a referit la relația începută în 1914, dintre Olga Prezan, în vârstă de 38 de ani și tânărul căpitan Ion Antonescu, subordonatul comandantului Corpului 4 Armată cu reședința la Iași, generalul de divizie Constantin Prezan.
  • menționarea Corpului de Armată și locația nu aduce informație relevantă.
• La 28 mai 1897 locotenent-colonelul Prezan, adjutant al principelui moștenitor Ferdinand
  • gradul și poziția sunt repetate din paragraful anterior fără vreun scop evident

Alte observații:

• La comanda acestei mari unități avea să fie avansat, ca urmare a propunerii ministrului de război de la acea vreme, generalul Alexandru Averescu, la gradul de general de brigadă, de ziua națională, 10 mai 1907
  • propun: La comanda acestei mari unități avea să fie avansat la gradul de general de brigadă pe 10 mai 1907, de ziua națională. Propunerea a fost făcută de ministrul de război de la acea vreme, generalul Alexandru Averescu.
• Constantin Prezan s-a recăsătorit cu Elena Olga Eliad - Olga, născută în Filipești-Târg, județul Prahova, în vârstă de numai 15 ani, cu 16 ani mai tânără decât proaspătul maior, comandant de batalion din Regimentul 1 Geniu
  • Dacă partea de după cratimă este altă propoziție, îi lipsește predicatul. Ar fi mai bine ceva de genul: Constantin Prezan s-a recăsătorit cu Elena Olga Eliad, născută în Filipești-Târg, în vârstă de numai 15 ani, cu 16 ani mai tânără decât proaspătul maior, comandant de batalion în Regimentul 1 Geniu
• Secțiunea "Controverse privind influența Olgăi Prezan asupra soțului său" are prea multe citate. Ar fi preferabilă prezentarea unora sub formă de text adaptat.
• E nevoie de sursă (surse?) pentru ultimul paragraf din secțiunea "Neclarități privind grafia numelui de familie".
• se amintește de anumite realizări în cadrul răscoalei din 1907 dar nu sunt prezentate faptele (asta e mai mult o curiozitate personală, nu îmi dau seama ce importanță are pentru articol)--Strainu (دسستي‎)  23 mai 2016 00:39 (EEST)