Discuție:Cutremurul din Tōhoku (2011)

	Articolul Cutremurul din Tōhoku (2011) este un subiect de care se ocupă Proiectul Japonia, un spațiu de organizare pentru dezvoltarea articolelor despre Japonia Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
C	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa C pe scala de calitate.
Neclasificat	Acest articol încă nu a fost evaluat pe scala de importanță.

Scara de magnitudine

În original, se folosește ca scară de magnitudine Moment magnitude scale, care, din câte înțeleg, e tot o scară logaritmică ce este aproximativ similară scării Richter la magnitudini mici, dar la cifre de genul 8,9 s-ar putea să fie foarte diferite. —Andrei^discuție 11 martie 2011 11:03 (EET)

Am revenit asupra modificării.--Strainu (دسستي‎)  11 martie 2011 11:12 (EET)

Poate ne ajută și cineva care știe ceva fizică a Pământului cum e cu scările de magnitudine și cum se numesc ele în română. —Andrei^discuție 11 martie 2011 11:14 (EET)

În speță se utilizează Scara Mercalli (scară fenomenologică) și Scara Richter (scară fizică). În materialele despre cutremurul recent se fac referiri la magnitudinea exprimată pe scara Richter. Pe scara aceasta, fiind o scară logaritmică (zecimală), o diferență de o unitate de grad richter înseamnă, de fapt, o creștere de 10 ori a „intensității” cutremurului (teoretic). Din lipsă de timp atât deocamdată. Sper să pot reveni cu mai multe detalii spre seară.--ZOLTAN (discuție) 11 martie 2011 11:29 (EET)

Articolele de la en.wp prezintă lucrurile suficient de clar: en:Mercalli intensity scale, en:Richter magnitude scale și en:Moment magnitude scale. Pe scara Mercalli se măsoară intensitatea, indicată fenomenologic prin efectele destructive; scara e discontinuă, are 12 gradații, desemnate prin cifre romane, de la I la XII. Pe scara Richter se măsoară magnitudinea, definită în funcție de amplitudinea maximă măsurată de un anumit tip de seismograf la o anumită distanță de epicentru (logaritmic, în baza 10); scara e continuă, intensitățile sunt indicate în numere reale; în principiu, e „deschisă” la ambele capete, dar limita superioară atinsă în măsuratori e ceva sub 9. Scara MMS (nu știu denumirea exactă pe românește) coincide practic cu scara Richter pentru cutremure de magnitudine medie (3-7); e definită în funcție de momentul seismic al cutremurului (adică de energia totală eliberată), care e estimat pe baza energiei radiate sub forma de unde seismice ... ; scara e deschisă dar limita superioară atinsă în măsurători e puțin sub 10. Când nu se specifică în ce scară e indicată magnitudinea (să zicem 8,8 pentru Sendai) se presupune scara MMS, nu scara Richter. Dar media le mai amestecă ... -- Victor Blacus (discuție) 11 martie 2011 15:46 (EET)

M-am uitat la Scara Richter și nu pricep ce e cu descrierile numerotate 1-10, că scara e continuă și e definită cantitativ, cum zice de exemplu en.wp. Ce scrie la noi seamănă cu părerile vreunui învățător pensionar, luate cine știe de unde, că bibliografie nu e. Trebuie rescris, dar timp nu găsesc. -- Victor Blacus (discuție) 11 martie 2011 16:13 (EET)

Nu mă pricep la subiect, dar iată ce s-a publicat:

Directorul Institutului de Fizica a Pamantului spune ca pe Richter se pot masura cutremure cu magnitudinea de pana la 8,45. Este un cutremur extrem de puternic care a avut loc in Oceanul Pacific, care a avut magnitudinea 8,9 pe scara Moment Seismic. Scara Richter e o scara care poate inregistra magnitudinea pana la 8,45, la cutremure de peste 8,45 se satureaza, din acest motiv sunt mai multe scari, sunt 12-13 tipuri de scari seismice. Acest cutremur 8,9 este al treilea in lume, 9,6 a fost 20 mai 1960, tsunami de 20 de metri, apoi a fost Sumatra cu 9,4 si acesta e 8,9 e unul din cele mai mari cutremure care a fost pana acum in lume", a declarat Gheorghe Marmureanu, directorul Intitutului de Fizica a Pamantului.--Miehs (discuție) 11 martie 2011 16:30 (EET)

Aranjare referințe

Sunt câteva referințe multiplicate și puse ca simplu link; am să pun PywikipediaBot să le ordoneze (doar pe pagina asta). Dați revert dacă face vreo prostie. —Andrei^discuție 11 martie 2011 20:36 (EET)

Propunere titlu

„Cutremurul din Sendai” nu cred că este o denumire prea bună: n-a avut loc la Sendai, și nu Sendai a fost cel mai afectat oraș. „Cutremurul din Sendai” dă 19.900 googlits, „Cutremurul din nord-estul Japoniei” dă 42.900 googlits. Mediile românești văd că folosesc cel mai des „Cutremurul din Japonia”. „Cutremurul din Japonia” dă peste 2 milioane de googlits, dar evident nu doar despre acest cutremur. Ce ziceți să schimbăm denumirea în „Cutremurul din Japonia (martie 2011)”? --Mycomp (discuție) 16 martie 2011 08:01 (EET)

Nu știu ce să zic - au fost foarte multe replici, iar pe BBC am văzut "zvonuri" că unele dintre ele ar fi de fapt cutremure fără legătură cu cel cu magnitudinea de 9, și atunci am avea mai multe cutremure în Japonia în martie 2011. Nu știu dacă s-a confirmat asta.

Pe de altă parte, la en.wp este en:2011 Sendai earthquake and tsunami, ceea ce mi se pare o idee bună, pentru că sunt într-adevăr tratate în același articol și tsunami-ul nu este nicidecum o parte neglijabilă. --Urzică (discuție) 16 martie 2011 08:45 (EET)

Wikipedia nu este o sursă de încredere :) (apropo, și la en.wiki se discută schimbarea numelui). Trebuie să folosim denumirea folosită de specialiști români. Cum, eu cel puțin, n-am găsit ce denumire folosesc specialiștii români, cred că denumirea folosită de medii este a doua cea mai bună alternativă. Ca ref., articolul din Wikipedia japoneză nu menționează deloc orașul Sendai în denumire, doar „largul Oceanului Pacific” și „regiunea Tohoku” (și bineînțeles anul). Altă propunere: „Cutremurul și tsunamiul din Japonia (11 martie 2011)” sau ceva asemănător.--Mycomp (discuție) 16 martie 2011 09:21 (EET)

Nu cred că specialiștii au căzut de acord cu privire la nume în așa scurt timp. Iar mass-media nu ne ajută, pentru că după cum spuneai, îl numește "Cutremurul din Japonia". Mi se pare ok „Cutremurul și tsunamiul din Japonia (11 martie 2011)”, sau fără tsunami, de dragul conciziei. --Urzică (discuție) 16 martie 2011 09:38 (EET)

Schimbarea, din păcate neconsultată, a titlului în "Tohoku", suferă de orice urmă de referire la Japonia, cu toată pretinsa rigoare geografică. Poate, Tohoku ar putea fi inclus în introducere, ... eventual într-o paranteză. Mă găndesc că efectul principal al cutremurului (inclusiv țunami) este resimțit de Japonia și japonezi. Ce alegem, rigoarea preciziei geografice, sau localizarea relativată la efectul catastrofal din vecinătate?BAICAN XXX (discuție) 17 martie 2011 10:09 (EET)

Respect

Respect în fața Japoniei, mă gândeam oare cât timp vor îndura japonezii prostia, ignoranța și isteria paiațelor care hotărăsc politica europeană. Acum cred că întradevăr japonezii cu toate greutățile pe care le au pe cap și-au păstrat ceva cea ce nimeni nu ți-o poate lua și anume "demnitatea". Au refuzat ajutorul meschin european, care au făcut pe ei din cauza unui reactor de la capătul pământului. Și voi fraților schimbați săptămânal titlul articolului--Saxonul (discuție) 16 martie 2011 12:30 (EET)

Nu înțeleg ce vreți să spuneți. Să nu schimbăm titlul articolului pentru că japonezii au refuzat ajutorul europenilor, sau pentru că și-au păstrat demnitatea?--Mycomp (discuție) 16 martie 2011 13:01 (EET)

Saxonul, în primul rând, cred că știți că paginile de discuții nu sunt un forum pentru comentat subiectul articolului. În al doilea rând, japonezii nu numai că nu au refuzat ajutorul european (și american, etc), ci chiar l-au cerut în repetate rânduri. Nu înțeleg nici eu la ce vă referiți.

Titlul articolului a fost schimbat de câteva ori de unii utilizatori fără să întrebe pe nimeni. Acum discutăm să ajungem la un titlu "stabil" (sper). --Urzică (discuție) 16 martie 2011 13:03 (EET)