Discuție:Originile românilor

	Articolul Originile românilor este un subiect de care se ocupă Proiectul România, o inițiativă de a îmbunătăți calitatea și acoperirea articolelor Wikipedia legate de România Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
Neclasificat	Acest articol încă nu a fost evaluat pe scala de calitate.
Neclasificat	Acest articol încă nu a fost evaluat pe scala de importanță.

	De făcut pentru articolul Originile românilor:	modifică  · istoric  · înnoiește
Câteva lucruri pe care le puteți face: Altele: Sursare, prezentarea tuturor POV-urilor în mod echilibrat şi fără părerile noastre personale.

(adus de la Discuție:Etnogeneza românească)

Dvs. sunteți Gabriela Marieta Secu? Dacă da, o să vă rog să va identificați ca atare pe Wikipedia. Dacă nu, o să vă rog să cereți permisiunea doamnei Secu pentru a licenția acest text sub GFDL. Aștept un răspuns până joi, altfel joi după masă șterg articolul pentru violarea drepturilor de autor. --Gutza 7 Oct 2003 11:47 (UTC)

Sunt Gabriela Marieta Secu, nu stiu cum sa ma identific altfel. adresa e-mail gabrielamsecu@yahoo.com... oricum, acest articol a fost trimisd mine d-lui Napoleon Savescu, dar spre marea mea surprindere a aparut in revista Fenomenelor paranormale, cu mentiunea ca numele autoarei s-ar fi sters din calculator...m-am suparat, apoi am vazut ca articolul a aparut si pe net la inoan-pres.com (sau ro) la doua saptamani a scris o notita cum ca articolul mi-ar apartine... un multumesc sau scuzele de rigoare nu...asa ca...

Doamnă, îmi pare foarte bine că v-ați decis să contribuți la Wikipedia, dar vă rog să fiți conștientă că articolul Dvs. va fi modificat, aceasta este natura acestui proiect, drept care și semnătura Dvs. va dispărea de pe el, fiindcă nu va mai fi de drept doar al Dvs. Evident, va continua să existe menționarea persoanei care a făcut contribuția în istoria paginii, dar nici acolo nu vă va putea identifica nimeni, fiindcă apăreți ca "81.196.160.134". Vreau doar să vă avertizez, ca să fiți conștientă se la început ce se va întâmpla, să nu vă supărați pe noi mai târziu. --Gutza 7 Oct 2003 22:03 (UTC)

Articolele Wikipedia trebuie să fie de natură enciclopedică. Trebuie să fie clare, bine structurate și scrise dintr-un punct de vedere neutru. Fără să contest valoarea textului doamnei Secu, mă tem că în forma curentă articolul nu-și are locul în Wikipedia. Mihai 7 Oct 2003 23:16 (UTC)

Absolut de acord, mă aștept chiar să fie modificat în mod radical, în așa fel încât să trateze subiectul de forma "unii autori consideră că...". De unde și toate precauțiile mele față de Dna. Secu, încă nu este prea târziu să decidă să-l retragă de pe Wikipedia, caz în care vom considera că nu l-a inclus niciodată aici, sub GFDL, numai ca să-l vadă pe urmă măcelărit. Continui să aștept până mâine la prânz; dacă mâine la prânz articolul continuă să existe și nu există nici o notificare legată de retragerea lui din partea D-nei Secu pe această pagină, vom considera includerea lui pe Wikipedia ca fiind făcută în cunoștință de cauză, și va fi tratat ca un articol Wikipedia oarecare. Cu alte cuvinte, va fi tratat ca un articol Wikipedia prost scris din punct de vedere NPOV, drept care va putea fi editat atâta cât este necesar pentru a respecta standardele Wikipedia. --Gutza 8 Oct 2003 07:52 (UTC)

Puteti sa-l stergeti, faceti ce vreti, ma bucur ca existati... voi mai reveni pentru a va citi cu deosebit interes. felicitari...Modificati, stergeti cum a e voia... eu am spus ce aveam de spus... poate basmesc...poate am dreptate... adevarul oricum va trebui sa iasa la lumina... cert este ca eu nu cred ca romanii cu legiunile lor in care se aflau tot felul de natii s-au apucat de alfabetizarea imperiului...Nici nu stiu de ce a murit limba latina, mai cu seama la Roma, in Italia...Inclin sa cred ca limba latina s-a nascut moarta intr-un cerc de initiaiti -elitisti...poate ma insel... --Gabriela Marieta Secu

24 sau 25 nov. 2003

Vad ca nu ati - macelarit - acest text asa cum mentionati mai sus. De curand m-a oprit un fizician, cu cateva brevete de inventii omologate, om cu o vasta cultura enciclopedica, care mi-a spus ca e pentru prima data cand intalneste demonstratia unei filozofii in mare voga pe mapamond, asa cum este ea in Comoara de sub cifru... Insfarsit am gasit un om multidisciplinar care sa si inteleaga ceea ce sustin eu in articolul de mai sus...Acum sunt mai mult decat convinsa de cele afirmate... e drept va trebui sa ma gandesc cum sa transmit pe intelesul cator mai multi oameni ceea ce sustin.Ca idee prinicipala ar fi: o teza veche de cand e lumea lume... LA INCEPUT A FOST CUVANTUL SI CUVANTUL ERA CU DUMNEZEU. Nu este nimic intamplator - am putea fi mandri ca in limba romana exista cuvinte care peste vremi - stiu povestea vietii, a regulilor universale! Si mai mult - aceste cuvinte au fost dacice si mult mai tarziu romane!!! Poate ma voi intoarce aici, poate nu... Oricum va multumesc pentru gazduire... Gabriela Marieta secu

Articolul nu a fost editat strict din lipsă de timp, cu tot respectul pentru Dvs., articolul respectiv este exact asta, un articol, nu o definiție enciclopedică a unui termen, și cu atât mai puțin o definiție enciclopedică a unui concept comun acceptat. --Gutza 24 Noi 2003 17:40 (UTC)

Hope no one minds my writing in my native English rather than my less-than-great Romanian. I'm in the process of trying to find Romanian-language content worth translating for the English-language wikipedia. As it stands, this article doesn't seem to be worth my time.

I concur with those who say this is non-encyclopedic and POV. Not bad, but definitely not an encyclopedia article. Maybe move it to a talk page and mine it for material that does belong in the Wikipedia? Maybe find some suitable web home for it outside the wikipedia and link to it as an external link? Certainly any equivalent American nationalistic statement in the English-language Wikipedia would promptly be stomped on and removed. -- Jmabel (US) 8 Dec 2003 04:07 (UTC)

Hi, Jmabel, I completely agree, as you can see above, and again, as you can see above, the article hasn't been edited strictly due to lack of time from the editors. I'd like to comb this article and leave it as a stub, the concept itself (etnogeneza românească) is definitely encyclopedic, but certainly not in this nationalistic form. While I agree that any equivalent American (or better yet, British) nationalistic statement on the English language Wikipedia would be promptly edited drastically, please keep in mind that would not necessarily be done by a British national. That's obviously because the English community is so wide, so someone will eventually take the time to edit more or less any article. By contrast, we're just a handful over here (or rather, even less than that). If you have the time and disposition to comb this article, by all means, be my guest. Even if the result wouldn't be strictly correct in Romanian, that can be easily corrected. Plus, we'd ensure a neutral final result. --Gutza 8 Dec 2003 09:59 (UTC)

Noua contribuție

(adus de la Discuție:Etnogeneza românească)

Utilizator:69.156.129.94 a adăugat mai multe pasaje de text pe care le-am identificat ca aparținînd lucrării de doctorat a lui Eugen S. Teodor [1]. O primă problemă privește drepturile de autor. Dacă utilizatorul menționat este una și aceeași persoană cu Eugen Teodor atunci este în ordine, cu observația că în acest mod Eugen Teodor pune la dispoziția tuturor textul respectiv și permite oricui să îi modifice conținutul, în orice măsură. Dacă e vorba de două persoane diferite va trebui să ștergem bucata nouă de text.

În ce privește conținutul observ că se potrivește doar pe alocuri cu subiectul articolului. În plus, textul este mult mai lung decît ar fi potrivit pentru un articol de enciclopedie.

Prima parte a articolului este și așa disputată, am impresia că nici partea a doua n-o să fie acceptată în forma actuală. --AdiJapan ☎ 5 ianuarie 2006 08:33 (EET)

Si in ce forma astepti autentificarea lui Eugen Teodor?

Apropo, ar trebui sa evitati abordari istorice total neprofesioniste, observ ca sint pline paginile wikipedia de glumele care nu au legatura cu istoria si istoricii(nici macar cu persoanele care pretind ca poseda macar o bruma de cultura)ci cu beletristica. (gen: Pavel Corut si Napoleon Savescu.Obersev peste tot linkuri catre situri ca dacii.ro etc teoriile cu dacii prima civilizatie a lumii si altele minunatii de genul asta nu-si au locul aici. Sper, asta apropo la cuvantul "specialist" folosit de Adi Japan :) -- 5 ianuarie 2006 19:24, 67.68.211.147

Pe rînd:

1. Autentificarea o aștept ca răspuns la mesajul pe care i l-am lăsat celui care a făcut modificările. Dacă după un timp rezonabil de lung nu sosește nici o confirmare sau infirmare voi șterge pasajele din teza respectivă de doctorat.
2. Cunoaștem povestea cu Săvescu & co. și cu creativitatea lor colosală. Și totuși, fiindcă eu însumi nu sînt nici pe departe un specialist nu-mi permit să modific articolul, motiv pentru care am pus eticheta prin care anunț că avem nevoie de un expert.
3. Abordarea unui subiect sau a altuia nu ține de voința mea ci de contribuția diverșilor editori. Prin natura sa Wikipedia se bazează pe contribuții anonime și voluntare. Dacă asta e un lucru bun sau nu e greu de precizat, deși succesul enorm de care se bucură Wikipedia în engleză e un semn bun.
4. Dacă vă pricepeți la subiectul de față (sau la oricare altul) și dacă aveți timpul necesar, vă invit să participați la Wikipedia în limba română. Cînd veți avea o privire de ansamblu asupra proiectului veți constata că de fapt este o idee minunată. Nu puțini utilizatori au numit Wikipedia în limba română un deosebit act de cultură și de patriotism. Din păcate articolul de față este un contraargument. --AdiJapan ☎ 5 ianuarie 2006 13:37 (EET)

un act de cultura si contraargument? este o alaturarea de termeni hazardata si te asigur ca teorii mega-super-ultranationaliste nu inseamna si un act de cultura.Sa insemne cumva actul de cultura o actiune care aduce o lumina cat mai apropiata de adevar asupra unei probleme,transmiterea unuor informatii, sentimente si idei , cititorilor? Si beletristica este un act de cultura?

Banuiesc ca n-ai citit pasajele daca ai pomenit cuvantul patriotism.Nu este lipsit de patriotism sa pomenesti toate izoarele, chiar si pe cele ale vecinilor.In general am vorbit despre aceasta teorie pentru ca este considerata general acceptabila de catre majoritatea istoricilor romani dar si de istoricii din tarile vecine.

Daca simtul patriotic si estec-cultural iti este deranjat,sau intelegerea ta a modului de transmitere a unor informatii pe net duce spre alte concluzii, din cate vad critice...tu, ca un critic desavarsit al celorlalti, poti eticheta, sterge sau modifica.

Un lucru, te rog, este totusi preferabil sa nu apara chiar atatea referiri la teoriile: daco-getii prima civilizatie a lumii, primele orase, locul unde era amplasat edenul si altele.Risca ca aceste glumite de care este impanzit netul sa prinda prin repetarea lor in mod constant. Toate cele bune! Scuze pentru inabilitatile mele tehnice de incepator in ale wikipediei in a ma loga corespunzator

poate,pe viitor, in ideea ca am sa mai intru pe acest gen de pagini.

Numai bine.

M-ați înțeles exact pe dos. Am spus că Wikipedia este (în general) un act de cultură și de patriotism, dar că acest articol este o excepție. Am citit și eu aiurelile lui Săvescu și știu bine cît se rîde de trăznăile lui. Avînd o pasiune pentru lingvistică am citit cîte ceva din cam toate sursele care mi-au picat sub ochi, inclusiv teoriile lui despre originea limbii latine din cea a dacilor, etc, etc.

Expresia "critic desăvîrșit" presupun că ați spus-o la repezeală. Exact faptul că am cerut părerea celor pricepuți dovedește că nu vreau să critic eu articolul. Din același motiv nu m-am apucat eu să ciopîrțesc articolul și aștept să vină cineva care chiar se pricepe.

Dacă e ceva ce nu v-a plăcut în Wikipedia v-ați ales greșit omul pe care să-l criticați. Eu sînt printre cei mai gălăgioși pe-aici în privința calității, obiectivității și în general a lucrului bine făcut. --AdiJapan ☎ 5 ianuarie 2006 20:14 (EET)

---

Scrie mai sus:"Am citit și eu aiurelile lui Săvescu și știu bine cît se rîde de trăznăile lui." Probabil ca se rade in secret, ma gandesc eu, deoarece am auzit ca se organizeaza anual un congres in Bucuresti... de dacologie parca... si de 5 ani... n-am auzit nimic la TV, nici macar la Carcotasi sau similar. Cei care cunosc "aiurelile lui Savescu" probabil ca le tin secrete... iar daca rad, rad doar in taina...

Despre ceea ce era numit mai sus "aiurelile lui Savescu" in fapt nu se vorbeste. Istoria pe care o studiem in scoala, si care, in parte este contestata de Savescu (am gasit pe net. un site www.dacia.org), istoria oficiala, cum s-ar zice, este ea insasi o teorie. Frumos este ca intreaga noasta poveste fantastica pe care o numim stiinta...este fundamentata pe teorii, pe presupuneri... Modelul planetar al atomului... ramane o teorie... Geometria euclidiana ramane o teorie... In timp, unii contesta astfel de teorii... Geometria euclidiana a fost contestata de catre Gauss, dar si Galileo Galilei a fost contestat de catre Inchizitie... Unde vreau sa ajung? Ceea ce scrie in site-urile lui Savescu... si nu numai... sunt lucruri despre care nu poti rade de la prima citire... si nu poti rade, ca n-ai timp... sunt multe date acolo... multe pretinse argumente, care cer intai a fi verificate si apoi persiflate, zic eu. "Aiurelile lui Savescu" cum le numea cineva mai sus... ar putea tine de un curent mondial protocronist... Robert Charoux - nu stiu exact daca asa se scrie - pretinde primordialitatea celtilor. Zaharia Sitchin pretinde primordialitatea evreilor... Cercetarile lui Charoux au relevat insa lucruri surpinzatoare si acceptate despre istoria celtilor...

Avem nevoie nu de un expert...avem nevoie de o desbatere... referitor la "aiurelile lui Savescu"

Ați înțeles greșit rostul Wikipediei. Aici nu dezbatem teorii și nu stabilim adevărul. Aici scriem o enciclopedie bazată exclusiv pe bibliografie deja publicată și acceptată de comunitatea științifică. Dacă Săvescu și-a publicat undeva teoria și ceilalți lingviști, istorici, etc. au acceptat-o ca fiind valabilă, atunci acea teorie își are locul ei de cinste în Wikipedia, că doar ne place să credem că românii sînt buricul pămîntului. Cum s-ar zice, ai carte ai parte, cu un sens oarecum diferit. Și cu asta am încheiat discuția despre ce scriem și ce nu scriem la Wikipedia.

Să vă mai spun totuși că după ce am citit cîteva dintre scrierile lui Săvescu m-am gîndit că ar putea fi o teorie care merită inclusă în Wikipedia. Am discutat și cu alți editori și mi s-a spus clar că Săvescu este un lup singuratic cu idei trăznite și că n-a publicat nimic în reviste de specialitate. Iată mai jos un extras din discuția respectivă:

The "Dacian similarity to Latin" theory is overwhelmingly considered to be en:pseudo-science. I know no example of an important linguist in the last hundred of years that supported it. Napoleon Săvescu, the main supporter of this theory is well-known for his nonsensical nationalist writings. :-) See:

• The Conquest Of North - Western Europe By The Carpatho - Danubian People
• The Conquest of India by the Carpatho-Danubian People
• The Conquest Of Sumer (Iraq) By The Carpatho - Danubian People
• The Conquest Of Japan By The Carpatho – Danubian People.

There was something about the conquest of America, too, but I can't find it right now :-) bogdan | ^Talk 15:36, 19 October 2005 (UTC)

• Misterul cuceririi Americii de catre carpato-dunareni.

Că teoria lui Săvescu nu se dă la televizor nici ca știre de senzație ("Cucerirea Europei"), nici ca emisiune de divertisment ("Victoria dacilor în Japonia!") nu e treaba noastră. Dacă teoria lui e valabilă sau o elucubrație rămîne în sarcina viitorului. Modelul planetar al atomului a eșuat. Geometria euclidiană funcționează impecabil în domeniul ei de aplicabilitate. Galilei a dat științei multe lucruri bune dar a făcut și greșelile lui. Vom vedea și teoria lui Săvescu în care categorie intră. — AdiJapan ☎ 31 ianuarie 2006 10:49 (EET)

După o lungă pauză, destul de lungă ca să uit parola, am intrat din nou pe Wikipedia. Deși foarte lung -- și ambițios, articolul e interesant. Bine că nu l-ați șters. Am umblat, ca anonim, la diacritice și ceva nimicuri de stil. Neculae Dimitriu195.95.152.200 2 februarie 2007 10:59 (EET)

Articolul (IMHO excelent, profesionist) se axeaza in principal pe urme arheologice din secolele "intunecate". Se mentioneaza ca etnogeneza avu loc si in teritorii sud-dunarene, dar... atat. In schimb se pune accentul pe Oltenia. Asupra diverselor si complexelor aspecte... lingvistice mai nimic. Or, acolo-i baza, si anume in "arheologia" lingvistica. La bibliografie sunt pomeniti numai autorii Ioan I. Russu si Vinereanu. Autorul Vinereanu (din exil) sustine teoria potrivit careia limba romana ar fi continuatoarea vreunui idiom tracic, mai precis tracic. Speculatiile domniei sale sunt cam departe de mainstreamul stiintific indoeuropenistic. Limba romana e un idiom romanic, in pofida marelui impact slav si in pofida considerabilului bagaj de cuvinte "din substrat", cuvinte pe care le __presupunem__ a fi de origine dacica, dar despre care nu vom sti niciodata daca sunt cu adevarat de origine dacica. Ce stim e doar ca o parte insemnata din acest vocabular o impartasim cu albanezii (cuvintele respective existand si in albaneza, mai mult sau mai asemanatoare cu variantele romanesti). --Geneastorga 3 aprilie 2007 23:03 (EEST)

As avea o intrebare legata de domnul Mihai Vinereanu. Pe diverse site-uri da de inteles ca ar fi afiliat la City University of New York. Am cautat insa pe site-ul respectivei universitati si nu figureaza la faculty, ba mai mult numele sau nu pare sa apara niciunde pe site-ul respectiv. Mai mult nu am gasit nici o adresa de mail a domniei sale care sa apartina susnumitei universitati, si de altfel nici altei universitati, am gasit doar adrese de mail de pe servere publice gratuite. In alt loc l-am gasit afiliat la "Romanian Institute of Orthodox Theology and Spirituality of New York", o institutie care nu pare a avea site. Articolele cu adevarat de specialitate pe care le gasesc nu au nici o legatura cu tracologia, paleolingvistica sau etimologia (o fi o coincidenta de nume). Stiti cumva mai multe despre acest autor si despre eventuala sa credibilitate?Plinul cel tanar 5 aprilie 2007 20:16 (EEST)

Din păcate nu știu nici eu (nimic în plus). --Geneastorga 5 aprilie 2007 21:04 (EEST)

Plagiat

(adus de la Discuție:Etnogeneza românească)

Așa cum am spus, o mare parte din articol este copiată (cu foarte mici adaptări) din teza de doctorat a lui Eugen S. Teodor, Ceramica de uz comun din Muntenia de la sfârșitul veacului al V-lea până la mijlocul veacului al VII-lea, publicată online pe site-ul MNIR.

1. În secțiunea Românii în izvoarele medievale timpurii, textul de la al treilea paragraf („Prin studiul ceramicii și prin confruntarea cu alte domenii ale cercetării istorice și arheologice etnogenza se poate structura în două capitole.”) până la sfârșit este copiat din rezumatul secțiunii V a tezei (online).
2. Secțiunea Evidența arheologică colaterală este copiată în întregime din același rezumat.
3. Secțiunea Antropologia este copiată în întregime din același rezumat. Daizus 2 mai 2007 15:30 (EEST)

Citind discuția de mai sus, am profunde îndoieli că anonimul care a introdus textul aici este autorul tezei, dovezi fiind sublinierile și secționările haotice din text, referințele către niște pagini și o bibliografie inexistentă în acest articol, și nu în ultimul rând, decontextualizarea conținutului. Nu cred că un autor și-ar compromite într-un mod voit mesajul pe care dorește să îl transmită. Daizus 2 mai 2007 15:47 (EEST)

Aberatie

70% din acest discurs este scris impotriva continuitatii latine in dacia sunt zeci de argumete in acord cu aceasta teorie scapate intentionat. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Crana (discuție • contribuții).

Argumente uitate intentionat

In cei 165 de ani de ocupatie romana poate populatia nu a fost asimilata dar colonistii romani(deci vorbitori de latina) au ramas si dupa retragerea autoritatilor romane din dacia,crestinizarea Dobrogei in sec 1dhr,regiune bine latinizata,ajuta la invatarea limbii latine de catre majoritatea membrilor cultului lui Zamolxis si probabil se raspandeste si in Muntenia de astazi odata cu crestinismul. Prezenta Istro-Romanilor,Aromanilor si Megleno-Romanilor in sudul Dunarii este explicata de de migratia Carpilor probabil latinizati in sud sau prezenta geto-tracilor latinizati care au supravietuit neslavitati in timpul migratiei slavilor,observam ca IstroRomani,MeglenoRomanii si Aromanii traiesc in zone muntoase si se ocupa cu pastoritul,izolarea lor ducand la pastrarea caracterului latin al limbii.

Aceste argumente sunt doar fabulatii daicoviciene care utilizeaza in cele sase randuri de doua ori termenul "probabil", fara a aduce dovezi palpabile in acest sens. Istoria trebuie scrisa nu cum ne-ar fi placut sa fie, ci in asa fel incat sa fie adevarata. Ce nu se poate dovedi, probabil nici nu a existat si sincer nu mi-ar place sa fac parte dintr-un popor a carei origine se bazeaza pe minciuna. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Crana (discuție • contribuții).

Articolul acesta ar trebui rescris complet

E compus numai din ANTIȘTIINȚĂ sforăitoare și basme repovestite de ignoranți care nici măcar argumentele-basm nu și le știu recita. Între altele: cum poate cineva afirma gogorița «Pentru romani, Dacia nu avea nici un motiv ca să fie o zonă de atracție, ci dimpotrivă.»? Dar războaiele de cucerire purtate de romani ce au fost? Dar activitatea susținută de integrare a noii cuceriri ca provincie romană? Dar materiile prime, mai ales cantitățile enorme de aur și argint, care au asanat finanțele Romei? Altă mostră de ignoranță: «Poate că limba protolatină a dacilor». Cît mai persistă elucubrația aceasta? Însăși fonetica numelor proprii dacice (și a altor cîtorva cuvinte, că mai mult nu a rămas) demonstrează că limba dacă era din ramura «satem» a limbilor indoeuropene, deci nu putea fi «protolatină». «dată fiind originea cunoscută a romanilor de pe teritoriul Dunării de Mijloc, din punct de vedere arheologic.» Ce anume a fost descoperit pe plan arheologic care să ateste originea popoarelor italice de pe cursul mijlociu al Dunării (pe șleau: Germania, Austria, Ungaria)? Și ce legătură ar avea aceasta cu originea românilor? Se știe că popoarele așa-zise indoeuropene au colonizat Europa venind din estul continentului și din Asia centrală - deci era și normal ca și strămoșii romanilor să fi traversat Europa centrală înainte să fi colonizat Latium și Campania din peninsula Italia. Mai citiți un pic de istorie și lingvistică științifică, nu doar basmele lui Nicolae Densușianu (repovestite de aiuriți și șmecheri). - Feri Goslar (discuție) 28 noiembrie 2008 01:38 (EET)

Speculațiile privind viața la munte

Speculațiile acestea sînt oricum zădărnicite de faptul că romanii au ocupat numai o parte din Dacia: Banatul, Oltenia, Podișul Transilvan, regiunile vecine nefiind incluse ca provincii ale imperiului (Crișana, Moldova, Cîmpia Română). Regiuni întinse cu loc suficient pentru populația care în istorie are denumirea „dacii liberi”. Nici populațiile numite costoboci și carpi (considerate tot de tip dacic) nu trăiau în Dacia romană nord-dunăreană. Sub amenințarea goților populația putea pleca în bejenie în munți, însă nu o populație romanizată, în caz că excludem romanizarea vreunei populații nord-dunărene. Iar populația romanică din provinciile sud-dunărene după invazia avaro-slavă se putea retrage în munții peninsulei Balcanice, cea mai mare parte a regiunii fiind mai montană decît zona Carpaților de curbură și a Apusenilor. Pe teritoriul Iugoslaviei (de ex. Muntenegru) există culmi de peste 2.000 m cu nume românești vechi, rămase ca atare sau modificate ușor în limba sîrbă (e.g. Durmitor, Atzipitor, Rătunda etc.). Cine a scris pasajul despre supraviețuirea la munte nu ține cont de aceste aspecte, care au fost publicate și în lucrări în limba română în sec. XIX și XX. Adaptarea la viața la munte este o idee naivă: se ignoră faptul că romanii, în special cei originari din Italia și vasta zonă a Alpilor, erau obișnuiți și cu muntele. În aceste regiuni europene, precum și în Iugoslavia, Albania, în Grecia, precum și în Anatolia există multe regiuni montane cu munți chiar mai înalți cu 1.000-2.000 de metri decît cei mai înalți munți din fosta Dacie a lui Burebista. Chiar și în zilele noastre: muntenii români nu duc viață rurală și pastorală nicăieri la altitudini similare la care alți munteni europeni, în special cei alpini, în Austria, Italia, Elveția, Franța și (mai puțin în) Germania practică nu numai creșterea ovinelor și taurinelor, ci chiar și agricultură, care la români ar fi considerată... imposibilă. Este un mit că dacii, apoi românii, ar fi fost mai breji prin munți decît alții. Popoarele scito-turco-mongole, obișnuite cu viața seminomadă și transhumantă de stepă au fost și sînt totodată obișnuite cu viața în munți mult mai înalți și dificili decît lanțul carpatic, între Caucaz și Manciuria - cei mai înalți de prin apropierea ariei de străbatere fiind și... Himalaya. Mai mult, aceste popoare au fost cele care au adus în Europa tehnica vînatului cu pajuri (acvile) de munte, care este practicată și astăzi eficient în munții Asiei centrale, tehnică prea puțin cunoscută de păstorii protoromâni și de urmașii lor mai moderni pînă ce au conviețuit cu unii turcici, de exemplu cu pecenegii și cumanii. În pasajul respectiv se spune «conferind o omogenitate solidă a populației dace». Dar populația dacă, mai precis limba dacă, cultura dacă, cu religia ei cu tot, au dispărut din istorie aproape fără urmă. Daco-moesii s-au asimilat în alte grupuri etno-lingvistice. Poporul român nu are în patrimoniul său nimic din panteonul dacic, din onomastica dacilor, din limba lor - cu excepția fondului lexical „balcanic”, în primul rînd împărtășit de albanezi. Se presupune că acest vocabular ar putea fi de origine daco-moesică sau tracă, dar nu se știe nimic precis și nu se poate ști, deoarece rămășițele lexicale (incl. nume proprii) din limba dacă sînt extrem de puține (la fel este în privința limbilor illyră și tracă; nici frigiana, înrudită cu ele, nu este de folos, deși s-a vorbit până prin secolul VII și au rămas cuvinte mai multe, chiar fragmente de text coerent. Mai multe se pot specula despre altă mare limbă dispărută, scita, în baza comparației cu persana, armeana și mai ales cu oseta, limba alanilor, care sînt ultimul rest de populație scită care și-a păstrat limba maternă, considerată dialect al grupului lingvistic iranian). Ideea «La fel, în câteva generații ei deveneau daci, dar cu fiecare val, limba dacă se polua cu o serie de cuvinte latine.» este neștiințifică, nesusținută de niciun grup de lingviști și istorici. În primul rînd dintr-un motiv fundamental lingvistic: oricît de mare și intensă este influențarea unei limbi cu vocabular și gramatică dintr-o altă limbă, niciodată nu se întîmplă ceea ce neavizații își imaginează «limbă hibrid». Totdeauna se impune o limbă. Așa este și limba română: influența slavă este enormă, vocabularul din alte cîteva limbi de asemeni de mare importanță; totuși, după multe criterii de evaluare (științifică & internațională), limba română este romanică. Tot așa cum engleza continuă să fie o limbă germanică, deși vocabularul de origine latină este de peste 60%. Ceea ce este hotărîtor: tipologia gramaticii și limba de bază (vocabularul fundamental). De exemplu: «Ce este aceasta? Aceasta este o casă. Casa noastră are multe ferestre.» «What ist this? This is a house. Our house has many windows.» În cazul propozițiilor românești (cu exprimare simplă, de toate zilele), tot materialul folosit este de origine latină. În cazul celor în engleză, de origine germanică. În pofida multelor slavisme, cuvinte de substrat, turcisme, maghiarisme și neologisme (mai ales franceze). Similar în engleză, care are impact de vocabular negermanic și mai mare. Așa și în cazul prezumtivilor daci care preluau vocabular străin. Nu se putea așa ceva. Ori rămînea limba daco-moesă împănată cu latinisme, ori se impunea limba latină, influențată puternic de vocabular, expresii idiomatice, din dispăruta limbă daco-moesă. Lingviștii profesioniști au ajuns de peste 100 de ani la concluzia (poate cea mai plauzibilă) că albaneza este un rest de limbă daco-moesă (poate și tracă), dar nu illyră (deci nu cum se susține oficial în Albania), «înghețată» în stadiu incipient de romanizare și cu influență considerabilă dinspre italiană; și că limba română este continuatoarea latinei populare vorbită în provinciile romane din Balcani (alături de limba dalmată/vegliotă care a încetat să fie vorbită în sec. XIX). Limba română a păstrat un vocabular important din substrat, precum și multe locuțiuni sau expresii idiomatice considerate tot din substrat și care sînt împărtășite și de alte popoarele balcanice, parțial și de limba maghiară. Prezumtivul stadiu de limbă protolatină a dacei este un basm. Nu putem pleca la ro.wiki de la așa o premisă. Despre vlahi, izvoarele încep să relateze abia din sec. X. Între epoca în care populații de tip dacic ar mai fi vorbit ca limbă maternă limba dacă și primele mențiuni despre vlachos/vlachoi se cască o prăpastie cronologică de circa 4-5 secole. Este imposibil ca o populație, chiar dacă retrasă la un mod de viață arhaic și ruptă de rafinamente culturale, să-și piardă limba maternă, mai ales într-o perioadă de sute de ani de scăpare de sub rigoarea romanizării în cadrul statului civilizat și organizat sofisticat care era «Romania». Alăturarea unor romanici pauperizați și ruralizați dacilor liberi din munți (în oricare dintre Daciile trans- și cisdunărene) nu este suficientă pentru a acredita ideea că dacii i-au asimilat și nu invers. În baza multiplelor cercetări și teorii, e aproape sigur că s-a întîmplat invers: populația romanică a asimilat prin romanizare, adică adoptarea limbii latine vulgare, toate segmentele de populație care au intrat în componența populației protoromâne. Iar populația romanică - una cu mare arie de răspîndire în tot teritoriul situat la nord de provinciile elenofone, între Veneția și mările Egee și Neagră - și cu statut de națiune stăpînă în teritoriu între 140 și ceva î.Hr. și destrămarea dintre 560-602 d.Hr. - era formată din elemente etnice din diverse regiuni ale «Romaniei», numai în parte din autohtonii illyri, moesi, daci, traci, mai tîrziu din elemente dace tîrzii, costoboce, carpe, precum și (poate) alano-iazyge și ici-colea din elemente turcomane de tip hunic și avar. Hotărîtor, pe fundalul oricărei teorii și speculații (au fost și speculații conform cărora românii ar fi la origine un popor altaic scito-turc, cu aceeași origine genetică cu hunii, hazarii, avarii, maghiarii, pecenegii, cumanii și otomanii), este elementul de nezdruncinat: limba română. Un idiom romanic, în pofida uriașului număr de cuvinte de alte origini decît cea latină care au înlocuit noțiunile latine nepăstrate de limba română. După certe criterii de clasificare, limba română reprezintă romanitatea orientală împreună cu dialectele limbii italiene. Și, conform mai multor criterii de comparație, limba română are urme fonetice și lexicale clare care atestă că latina balcanică și protoromâna înaintașilor au avut o evoluție comună cu celelalte limbi romanice pînă în epoca ruperii de «Romania», adică a scoaterii populației romanice continuate prin poporul român din sfera de influență lingvistică și culturală a Constantinopolului și Romei. Protoromânii nu au primit cuvîntul ecclesia care la un moment dat (se știe precis cînd) a devenit termenul oficial pentru Biserică în sensul de instituție. Româna a păstrat numai biserică (din basilica). Chiar și albanezii, care nu sînt considerați romanici, au în limba lor termenul ecclesia, adaptat fonetic aproape la fel ca cel din italiană: kieșă (ital. chiesa). În jurul acestui jalon trebuie să graviteze toate teoriile, inclusiv basmele. Cele care nesocotesc jaloanele valabile nu pot fi luate în serios (și nici nu sînt luate în institutele academice). - Feri Goslar (discuție) 3 decembrie 2008 22:13 (EET)

Slavi din sudul Dunării

Dacă nu precizați epoca și ce anume doriți să spuneți prin aceasta, nu mai introduceți aserțiunea «Nu există slavi cu originea în sudul Dunării». Din secolele de dominație bulgară asupra unor teritorii vaste din nordul Dunării (pînă în Ungaria), din primul mileniu d.Hr., pînă în zilele noastre au fost o mulțime de valuri sud-slave strămutate la nord de Dunăre. Aserțiunea stă în picioare numai dacă se referă la situația slavilor de dinainte de sec. VI d.Hr. - Feri Goslar (discuție) 4 decembrie 2008 18:27 (EET)

Un articol DETALIAT...

...în principiu, trebuie să fie mai dezvoltat decât cele generale. Ori acesta este mai succint decât Traco-romanii sau decât Istoria Românilor... Ar trebui, ori dezvoltat ca atare, ori integrat într-altul mai vast (împreunǎ cu Traco-Romanii de exemplu). Ce pǎreri aveți ? --83.113.185.94 (discuție) 26 decembrie 2008 17:33 (EET)

În curînd „șr”

(adus de la Discuție:Originea romanilor)

Dacă articolul nu e scris ca lumea, va primi eticheta „ștergere rapidă”. Cine contribuie la aceste articole ar fi necesar să înțeleagă ce scrie, de ce anume există înrudirea lingvistică între limbile menționate și să știe ce anume trebuie introdus în articol, ca să rămînă "on-topic" și ce anume nu, deoarece ține de alte subiecte. Diverse idei și speculații colportate sînt pur și simplu basme, ca să nu le calific cu cuvinte care frizează atacul la persoană (ideea că românii ar fi un popor străvechi, purtătorul celei mai avansate culturi preistorice, localizate în zona carpatică, este un basm, bazat pe povestea lui Nicolae Densușianu; limbile latină și română nu sînt limba dacă; mai multe șanse are limba albaneză să fi păstrat mai multe elemente, însă albaneza și româna nu sînt mutual inteligibile în pofida unui număr de cuvinte comune importante, făcînd parte din fondul lexical principal). Am șters paragraful despre Valașske (Valahia) din Beschizi: acolo este vorba de o populație pastorală asimilată în sec. 18-19 în cehime și originară prin sec. 15-16 din Ardeal. Există o întreagă literatură de specialitate pe seama ei. Însuși poetul George Coșbuc a scris cîte ceva, în urma unei vizite acolo la sfîrșitul sec. 19. Nu are nicio legătură prezența acestei populații românești în Moravia (din cadrul migrărilor mai ample care au cuprins în Evul Mediu toată Ucraina carpatică (zona huțulă), sudul Poloniei, Slovacia și Moravia) și faptul istoric că Dacia lui Burebista se întindea pînă în Boiohemum (Boemia). Încercați să înțelegeți că articolele de istorie de la wikipedia trebuie să aibă un conținut cît mai apropiat de ce este mai serios din domeniul respectiv și trebuie să aibă o ținută. Începînd cu punctuația, ortografia și utilizarea corespunzătoare a vocabularului. Prin părțile cursului mijlociu al Dunării s-au perindat mai multe popoare de tip indoeuropean, nu numai strămoșii italicilor. Au trecut pe acolo și illyrii, au zăbovit mult timp și celții; mai devreme au trecut pe acolo și cimmerienii. Etc. Însă culturile vechi, preistorice (avute în vedere între alții și de cercetătoarea baltică exilată în America, Marija Ghimbutaș), nu au fost numai ale indoeuropenilor, ci în mare măsură ale unor neamuri necunoscute „din substrat”, din care au rămas neasimilați bascii (grupul „vasconic”, grupul gruzin, fino-ugricii în nord; iar în vest se pare ca a fost și o contribuiție vest-semită. Există o abordare științifică a chestiunilor; vedeți cum le tratează wikipediile în engleză, franceză, italiană, germană etc. - Feri Goslar (discuție) 12 ianuarie 2009 00:41 (EET)

Legătura recentelor completări cu tema articolului

Care este relevanța pasajului adăugat astăzi - și care începe așa „După André Bonnard,Civilizația greacă, Ed.Șt.Buc.,1967, grecii antici constituiau” - pentru chestiunea originea românilor?! Pasajul trebuie scos. - Feri Goslar (discuție) 12 ianuarie 2009 00:48 (EET)

Gînd la gînd... — AdiJapan 12 ianuarie 2009 11:59 (EET)

Așa-zisa "exterminare" a dacilor

<<Toți dacii fiind uciși în bătăliile pentru Dacia, populația ulterioară era un amestec de coloniști veniți din tot Imperiul Roman, fără substrat local - de unde absența cuvintelor dace în limba română, cele socotite ca atare fiind albaneze.>> Nu aveau cum sa fie uciși toți dacii: cea mai mare parte trăiau în afara teritoriului ocupat de romani. Și, când administrația romană s-a retras în sudul Dunării, în teritoriu s-au răspândit așa-zișii "daci liberi", carpii, costobocii (pe urma si dintre ei au emigrat multi in sudul Dunarii). Dacia nu era numai teritoriul "Dacia Romana" (Banatul, Oltenia, Podișul Transilvan) și nu numai celelalte teritorii nord-dunărene, ci deopotriva regiunile Moesia inferior, Moesia superior, Dacia ripensis, Dacia mediterranea, Dardania si parțial nord-estul Pannoniei. Teritoriul roman unde se vorbea latina populară era și mai mare: cuprindea toate aceste teritorii si altele in plus, pina in sud, la importantul drum militar-comercial Via Egnantia. Respectiv pe liniile propuse de cercetatorii Skok si Jirecek. Aceasta inseamna intre altele cea mai mare parte a teritoriului iugoslav si bulgar plus vestul si sudul Ungariei (cu marile centre Sirmium = Srmska Mitrovitza linga Belgrad, Serdica = Sofia, Naissus = Ni$ si altele, nu in ultimul rind Salonic si orasele romane din Albania). (Este un minus al manualelor scolare de istorie din Romania ca nu le-a scos suficient in evidenta, incit "publicul" vede doar o parte din teritoriul ancestral important pentru etnogeneza romaneasca.) In documentele romane antice este consemnata prezenta unor unitati militare dacice pe teritoriul Britaniei, pina la limesul care delimita Britania de picti. Asta dupa ce ar fi fost masacrati in razboaiele lui Traian. Mai mult: unii imparati romani de prin sec. 2-3 au avut si origine etnica daco-moesa. - Feri Goslar (discuție) 26 mai 2009 21:57 (EEST)

Biografia lui Carol cel Mare

Care este legătura între biografia lui Carol cel Mare și ,,Originile românilor”. Mă refer la ,,Izvoare istorice”!--Mateicovrig (discuție) 4 ianuarie 2011 18:31 (EET)

Romanii nu au legatura cu Dacia!

Dupa retragerea romanilor, in Dacia populatia locala a fost nesemnificativa! Medicul lui Traian a consemnat faptul ca au ramas doar 40 de daci! Bineinteles este o exagerare, dar totusi transmite clar ideea ca au ramas foarte putini daci! Romanii nu aveau interesul de a stapanii acest teritoriu, ci mai degraba pentru ei era foarte important sa se restabileasca economic, fapt dovedit de motivul pentru care au ocupat Dacia, luand comorile acestui teritoriu. Dupa retragerea romanilor, au venit triburile gotice, care in mod clar au imputinat populatia asa zisa "dacica" care a ramas; nu mai vorbim de restul popoarelor migratoare care au stapanit acest teritoriu (hunii, vizigotii, celtii pecenegii, cumanii) si care in mod asemanator au scazut considerabil populatia bastinasa. Pana in secolul al XIII-lea Valahia si Moldova nici nu existau pe harta lumii! Aceste teritorii erau ocupate de pecenegi si de cumani. In acest timp Tarnsilvania facea parte din Regatul Ungariei. Aceste detalii foare importante si semnificative nu sunt mentionate in manualele de istorie. Izvoarele istorice aproape inexistente din secolele IV-XII nu pot confirma deloc continuitatea dacilor si nicidecum faptul ca dacii ar fi avut vreo legatura cu romanii. Cat despre limba romana, un filolog român, membru de onoare al Academiei Române pe nume Alexandru de Cihac, ne dovedeste foarte clar ca limba romana e formata din: 45,7 %slava, 31,52% latina, 8,4% turceasca,7% greaca, 6% maghiara si 0,6% albaneza. Aceste dovezi ale influentei limbii confirma foarte clar faptul ca romanii au o etnografie sud-dunareana! O dovada in plus este si religia Ortodoxa a romanilor! Dupa Marea Schisma din 1054, Europa din punct de vedere religios a fost impartita in doua: Europa Occidentala Catolica, Europa Orientala Ortodoxa. Daca romanii ar fi avut continuitate pe teritoriul Daciei atunci in mod foarte clar religia romanilor ar fi fost Catolica! Dar romanii din prezent sunt Ortodocsi, la fel ca si bulgarii, sarbii si restul populatiilor balcanice. Este evident ca romanii provin din sudul Dunarii si ca este foarte probabil ca au emigrat impreuna cu popoare slave; fapt dovedit de influenta slava in limba, ortografia si religia romanilor. O alta dovada in acest sens sunt aromanii si protoromanii, care populeaza tarile balcanice (Albania, Macedonia, Grecia, Bulgaria). Acestora li se adreseaza, timp de secole, termenul de "valah", care inseamna conform "Șăineanu, ed. a VI-a (1929)" : "nume ce Germanii și Slavii dau românilor; numele românilor slavizați din Moravia și Croația [Cu Valah Germanii desemnau popoarele învecinate negermane (Celți și Romani); dela dânșii numele trecu la Slavi: VALAHŬ, VLAHŬ, om de origină romană (pl. Italia sau Valahia), de unde rus. VOLOHŬ, gr. mod. VLÁHOS, ung. OLÁH și turc. IFLAK]." Acest lucru dovedeste faptul ca valahii sunt principalii stramosi ai romanilor. Valahii au emigrat la nord de Dunare prin Voivodina, Transilvania si sau stabilit in principal in Valahia si Moldova, bineinteles o anumita parte din ei s-au stabilit in Voivodina si in Transilvania, regiuni care la momentul respectiv faceau parte din Regatul Ungariei. Asadar, Romanii nu pot sustine faptul ca sunt urmasii dacilor! Romanii sunt rezultatul migratiei si contopirii cu popoarele care au migrat, au stationat si au ocupat teritoriul Valahiei si al Moldovei. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 79.115.134.175 (discuție • contribuții).

Între ce precedă și protocronisme, nu mai este loc de noi ăștia fraierii de istorici universitari, cu scrupulele noastre, cu maniile noatre de a cita tot felul de surse (dar preferând sursele universitare, nu site-urile de heroic-fantasy), de a lăsa loc incertitudinii, de a cita diferitele puncte de vedere, de a sublinia ilogismele unora (de exemplu, folosirea denumirii de vlahi în sudul dunării ca argument pentru a nega prezența lor în nord, de parcă n-ar exista denumirile de Vlăhița, Vlăsia, Vlașca, Olah ș.a.), de a prefera ce poate fi dovedit... Îmi place fraza « valahii sunt principalii stramosi ai românilor ». E ca și cum am scrie că Eschimoșii sunt principalii strămoși ai Inuiților (exonimul pe post de strămoș al endonimului). Îl înțeleg pe om că n-a semnat !!!! --Spiridon Ion Cepleanu (discuție) 21 martie 2014 21:23 (EET)

Numele de "Vlah" este in mod dovedit, nu de origine germanică, și nici de origine balcanică sau carpato-dunăreană, ci este numele dat Galilor cisalpin chiar in teritoriul lor de baștină in Galia franceză.

De citit se poate citi asta pe situl arhivei Universității din Sorbona unde se gäsesc explicatiile date de istorici francezi du Canche si d'Anville

BLACHA, idem quod mox Blachia

Item quod nulla persona privata vel extranea, cujuscumque conditionis existat, scindat, neque eximat

Blachia * D. Salvaingus, a quo post V. Cl. de Lauriere mutuati sumus Blachiae vocis explicationem , ait in suo Tractatu de usu feodorum eam esse provinciæ Dalphinatus propriam

BLACHIE: Blahie, Blanhiz , Blaquie : La Valachie; Blachia.

Alons s'il vos plaist sour:

Johannisse qui est Rois de Blachie et de Bougherie; Ville-Hardouin, Mss. fol. 18. --Petre Pascu (discuție) 24 ianuarie 2019 16:11 (EET)

Oops, opere din secolele XVII și XVIII, scoase de la naftalină. Tgeorgescu (discuție) 7 august 2019 07:24 (EEST)

English Wikipedia

Aruncați o privire și pe pagina în engleză: https://en.wikipedia.org/wiki/Origin_of_the_Romanians Userul maghiar Borsoka are câteva nereguli acolo ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 2a02:2f08:41ef:ffff::50f:4b2c (discuție • contribuții).

Suntem prea putini pentru a face fata globalizarii. Borsoka daca nu-i vreun vandal, ceea ce ma indoiesc, nu face de capul lui. Trebuie distrusa fibra nationala romaneasca, ptr ca toata lumea sa alerge dupa pokemoni. Suntem deja sub ocupatie cu voia noastra. Poarta Otomană s-a mutat la Bruxelles si Washington. Facebook, Pokemoni si Coca Cola, in curand vom fi americani cu totii. Asybaris ^aport 6 august 2016 22:15 (EEST)

Ce nu s-a înțeles: ideologia R.P. Ungare a fost internaționalistă, n-a fost naționalistă ca a RSR. Universitatea lui Soros nu promovează naționalismul (maghiar), ci toleranța și diversitatea. Este un adevăr la mintea cocoșului că o enciclopedie globală, mondială, internațională, diversă, neutră politic și religios nu poate servi drept platformă de combatere a globalizării. Wikipedia este un produs al globalizării și nu a fost niciodată în slujba naționalismului românesc. Diferența față de Facebook este că Facebook nu interzice en:WP:ADVOCACY și en:WP:ACTIVISM. Tgeorgescu (discuție) 7 august 2019 13:44 (EEST)

Iar după cum se vede de pe en:Central European University#Vienna, guvernului naționalist maghiar, adept al „democrației ne-liberale”, nu i-a convenit deloc universitatea lui Soros. Cei care cred că „sorosiștii” sunt pro-maghiari au fost treziți în mod dur la realitate. tgeorgescu (discuție) 15 aprilie 2024 04:12 (EEST)

Motivul creării mai multor Dacii

Motivul creării mai multor Dacii in locul celei abandonate este de ordin economic. Toate veniturile imperiului roman acaparate din provincii aparțineau de fapt imperiului, ele fiind administrate de senatul roman. Pt. ai asigura și împăratului o sursă de venit, acestuia i se acordau prin tratat pe timp de un an intre împărat si senat, anumite provincii al căror venit economic i se atribuia împăratului. Astfel pierzând o provincie repartizată lui, mai ales ca cea a Daciei cu mine de aur și argint, împăratul pierdea o sursă de venit. Așa că a inventat in locul provincie pierdută ca venit, o alta, ba chiar două. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 2a02:8071:3ed6:6c00:4c47:2230:a481:f3de (discuție • contribuții).

Originea Romanilor inainte de naționalism

Inainte de a promova discursul ca suntem urmasi dacilor, români se făceau pe ei însăși migranți de la sud de Dunăre, ar trebui sa se vorbeasca mai mult despre subiectul asta in articol.

De exemplu in letopisețul cantacuzinesc,autorul zice clar ca romani sunt imigranti despărțit de români care au venit de la sud de Dunăre.

Nu zic ca e adevărat dar ar fi ok sa se vorbeasca despre asta. CarpathianEnjoyer (discuție) 10 februarie 2024 03:05 (EET)

Acceptare

IP-ul are dreptate: pe plan internațional, toate teoriile despre originea românilor sunt în limbo. Niciuna dintre ele nu este acceptată drept dovedită. tgeorgescu (discuție) 15 aprilie 2024 02:50 (EEST)