AaronF

Bun venit!

Vă mulţumim că v-aţi înregistrat ca utilizator. Probabil că la început veţi avea multe nedumeriri şi întrebări: ce este Wikipedia, cum se modifică articolele, ce putem şi ce nu putem scrie în ele, etc. Am pregătit o pagină de bun venit (←apăsaţi aici) pe care vă recomandăm s-o citiţi. De asemenea puteţi să ne întrebaţi la Cafenea sau pe canalul IRC oficial (pentru detalii vezi Canal IRC). Nu vă fie teamă de greşeli, suntem aici pentru a vă ajuta.

În ce domenii aţi dori să contribuiţi? Poate să fie specialitatea dumneavoastră sau un domeniu pentru care aveţi o pasiune aparte. Aveţi la dispoziţie propria pagină de utilizator (vedeţi sus de tot unde scrie AaronF) în care să vă prezentaţi pe scurt dacă doriţi.

Ca să vă semnaţi simplu — doar în paginile de discuţii, nu şi în articole — scrieţi la sfârşitul mesajului patru tilde ~~~~ şi Wikipedia vi le va transforma automat în semnătură şi dată.

Sperăm să contribuiţi cu plăcere la acest proiect! Damian 14 noiembrie 2007 08:41 (EET)

Scurt şi la obiect

V-aş putea sublinia pe text, dar asta înseamnă timp risipit. Dvs. nu realizaţi că toată scrisoarea publicată la Cafenea de Dvs. e o abatere continuă de la subiect? Un singur exemplu: eu spun că se vede cu ochiul liber că „înregistrările” de pe site sunt MIDI şi Dvs. mi-o daţi cu Vangelis. Diferenţa, ca să vă răspund, este că acolo s-au folosit tehnologii apropiate MIDI pentru instrumente cu sunete sintetizate, în vreme ce acestea pe care le folosiţi sunt evident compuse din samples prin wavetable. De ce vă place să vă minţiţi singur?

Cât priveşte muzica mea de film, aflaţi că articolul Cristian Văraru îşi datoreşte existenţa singurei mele „actorii” de calibru mare, filmul citat acolo, şi nu muzicii. E drept că mereu voi mai avea de învăţat lucruri noi. Palestrina şi treptele principale, astea au fost de mulţi ani bifate. Domnul meu, fără modestie vă spun că sunt cel mai al dracului student din facultatea de Compoziţie, zi de zi mă chinuiesc să vorbesc despre, să impun practicile noi interpretative, period performance, muzica de film, o legătură cu studenţii de la UNATC, muzica de jocuri video, tot ce e mai nou, în bătrânul şi demodatul Conservator Bucureşti. Să aduc Wim Mertens, Nyman ş.a. la bibliotecă. Şi Dvs. credeţi că o argumentaţie ca a Dvs. mă va pune la respect? M-ar pune, dacă ar avea de ce, însă nu are.

Iar dacă sunteţi atât de dotat, aşteptăm referinţe pe articolul Dvs. autobiografic. Şi un ton mai obiectiv! Până atunci, el nu face nici cât o ceapă degerată. (Impy4ever 18 martie 2008 00:01 (EET))

Distracţii de muzicieni

Haidem să vorbim aici, că la Cafenea se discută strict de subiecte Wikipedia (şi scrie acolo cu roşu, în susul paginii). Bunul meu domn, înţeleg că vreţi să-mi încercaţi esenţa şi urechile. Trebuie să înţelegeţi mai întâi că articolul despre mine nu vorbeşte decât două cuvinte de muzică de film (şi ce am scris de actualitate e tolerat drept bună-credinţă şi are format de necesită-citare); restul este despre participarea mea la Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii ca actor, cum m-a găsit regizorul etc. De n-aş fi jucat în film, bineînţeles că articolul n-ar fi existat. Iar dacă am trecut acolo câteva piese, unele sunt de găsit şi pe Internet cu puţină răbdare, dar marea majoritate sunt implicate în proiecte de film studenţesc sau film independent, deci nu speraţi să vuiască Internetul prea repede de ele. Am avut mai multe ocazii să lucrez la case mari, dar am renunţat tocmai pentru că nu mă consideram suficient de bun.

Apoi, daţi-o încolo, ce student interesat se limitează la cunoştinţele pasate lui la cursuri? Dacă sunteţi curios, am să vă spun că am străbătut de mult paşii aceia minimi, am învăţat muzică autodidact de la şase ani şi pe forţe proprii am intrat la Conservator (ceea ce ar fi o confirmare mică). La şcoală mult mai de interes e biblioteca decât amfiteatrele, vă asigur.

Bun, să vedem proba cu Growing towards the Light. Piesa aduce cu muzica semnată de Robert Euvino pentru seria de jocuri PC Caesar; nu spun asta decât pentru a marca sonorităţile artificiale (MIDI sau ce altă tehnologie ar fi fost). Recunosc, piesa a fost prima a Dvs. pe care am ascultat-o şi am plecat de la premisa că e cu o orchestră firească. Mai apoi, am văzut cât de „băţoasă” e interpretarea şi, în caz că e o orchestră pe bune, tare ciudat sună unele instrumente (dar îmi păstrez mari rezerve). În timp ce coardele sună destul de convingător (dar asta s-a rezolvat tehnic destul de bine în anii trecuţi), îmi sună suspect: percuţiile (mai ales toba mică), oboiul, timpanii şi talgerele foarte reţinute (specific instrumentelor virtuale), coardele se trădează la capătul piesei (cu un vibrato pe care niciun instrumentist nu l-ar mai face când a ţinut nota vreme de nişte secunde şi se află pe ultimul acord!), harpa sună uniform, trompetele cu surdină sună imposibil. Sună extrem de nerealist acele tom-tom (şi mult mai încet decât toba mică – alt semn), ca la SoundBlaster 32 :) Ei, spuneţi-mi acum, e într-adevăr o orchestră reală sau e una virtuală? Nu e nicio ruşine, cine nu-şi testează partiturile aşa ca să vadă cam cum ar suna! Fiţi cinstit cu Dvs. şi cu mine. Eu n-am spus că nu v-a cântat vreo orchestră ceva vreodată, ci că înregistrările de pe pagina Music sunt cam scoase pe calculator. Iar Don't CATch the MOUSE e evident făcut pe calculator, pornind de la reverb-ul nenatural şi până la frazarea neomenească (adică nefrazare).

Vă mai spun un lucru, nu mai umblaţi să mă „pârâţi” la Cafenea, pentru că pagina asta de discuţii a Dvs. e la fel de vizibilă ca orice altă pagină – toate conţinuturile Wikipediei sunt la vedere, pot fi citite de oricine vrea. Iar dacă spun ceva interesant pentru comunitate, de regulă însumi voi indica pagina unde am spus-o şi celorlalţi, să zicem, la Cafenea sau pe pagina de discuţii a unui articol anume. Ca să nu-i deranjăm cu jocurile noastre, răspundeţi-mi la pagina mea de discuţii. (Impy4ever 18 martie 2008 14:57 (EET))

P.S. Ce spuneţi Dvs. de studiile mele de actorie? Nu am aşa ceva, sunt neprofesionist. Am jucat mult în liceu şi joc în filme independente, unde, dacă vă interesează, mai şi montez uneori (şi nu sunt eu regizorul). Asta nu e nicio calificare de tip şcoală, dar fiţi serios! Robert Bresson lucra aproape exclusiv cu neprofesionişti şi pe unii i-a folosit pentru mai multe roluri. Credeţi că ei nu sunt notabili? Terminaţi cu îngustimea asta, nu şcoala îl face pe om. Participarea mea în film e notabilă, având în vedere că filmul a fost pentru anul 2006 unul dintre primele trei filme româneşti ca interes, audienţă, tot. Plus că l-am reprezentat la mai multe festivaluri de film din străinătate şi există surse pentru asta, dar pe cine interesează să afle asta de pe Wikipedia? Căutaţi Dvs. Văraru şi Slovenia, Stockholm etc. spre a nu vă mai îndoi. (Impy4ever 18 martie 2008 15:10 (EET))

Domnule Văraru!

Apreciind, noul limbaj abordat de Dvs., vă stau la dispoziţie, pentru a discuta foarte deschis despre orice, inclusiv lucrările mele, problemele legate de înregistrarea coloanei sonore de la Kiev etc., doar o singură condiţie aş avea: retrageţi-vă public afirmaţiile calomnioase pe care mi le-aţi adresat. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de AaronF (discuție • contribuții).

Reconstituirea şi adevărul (film, respectiv ziar)

Având în vedere că toată „ciuda” pe care am manifestat-o la Cafenea în privinţa articolului despre Dvs. era că întâlnisem un nou articol de autopromovare a unui muzician (pe mulţi i-am „popit” înaintea Dvs., să ştiţi!) şi trebuia din nou declanşată procedura de căutat după respectivul (Dvs.) pe Google, de aflat pe cineva care să înţeleagă maghiară pentru articolul de la hu.wiki ş.a.m.d. V-am lăsat etichete pe articol şi dacă nu aţi reacţionat un număr de zile, mi-am spus că aţi scris articolul şi-apoi aţi plecat din zonă, „lăsându-l la crescut”. Am vorbit cu colegii, le-am spus ce puteam eu distinge în ce vă priveşte faţă de ei (cu urechile, ascultându-vă muzica, cu ochii, răsfoindu-vă site-ul, unica sursă disponibilă). Site-ul, trebuie să recunoaşteţi, vă elogiază cam tare – de aici aţi ajuns „lăudăros”. Cam asta e istoria, zi de zi avem de-a face cu zeci de articole de autopromovare, cred că se cuvine să fim puţin iritabili.

M-am gândit cu ocazia asta să mai curăţ din articolul despre mine lucrurile pentru care se pot devia discuţii aşa cum a fost în cazul Dvs. Dacă însă vă întrebaţi de unde putere să spun eu cine rămâne şi cine nu rămâne pe Wikipedia, aflaţi că, trist, în câteva domenii ale muzicii sunt dintre foarte puţinele figuri de încredere ale comunităţii. Unde sunt eu bun: teoria muzicală, armonia, istoria muzicii rock în România (îndeosebi înainte de 1980), muzica uşoară din România (de la 1848 încoace, până când şi-a dat duhul), stilistica muzicii rock, oarecum la folcloristică, stilistică jazz, baroc ş.a. Poate (cine ştie?) vă veţi convinge că „bobocul” (asta sunt, recunosc!) nu are un piuit atât de disproporţionat. Ştiu la ce sunt bun şi sunt bun şi ştiu unde nu – ştiu câte parale fac şi ăsta nu e un defect, consider eu.

Voi retrage afirmaţiile acelea la Cafenea, pentru că v-am spus că nu pe Dvs. vă vizau, cât articolul despre Dvs., care continuă să mi se pară nelalocul lui. Dar Dvs. v-aţi înscris pe Wikipedia ca să vă faceţi articol. Acum, că el poate dispărea, la ce mai rămâneţi aici? V-aţi coaliza cu mine, de exemplu, să scriem articole despre teoria muzicii sau alte ramuri interesante? Sau despre muzica de film (aici ştiţi mai mult ca mine)? Vă interesează aşa ceva în mod real, asemenea voluntariat? (Impy4ever 18 martie 2008 21:57 (EET))

Gata, v-am scos din dizgraţie :) (Impy4ever 18 martie 2008 22:30 (EET))

Growing Toward the Light

Bună Cristian! Am aflat întâmplător, (navigând pe net), că numele meu a fost inclus în două liste Wikipedice: Listo de komponistoj kaj muzikistoj transilvaniaj hungaraj - Vikipedio şi Listo de renomaj personoj de Cluj-Napoca - Vikipedio. În consecinţă, am considerat că există un anumit interes pentru activitatea mea artistică, şi că fac un lucru util, dacă public câteva date bibliografice şi un link spre situl meu oficial în cele două Wikipedii (Ro şi HU). Nu mi-a trecut prin cap că s-ar putea gândi cineva, că acest gest a fost întreprins din dorinţa de a mă autopromova (pentru asta există situl meu oficial, care poate fi tradusă şi publicată în câte limbi doresc eu, şi există destule linkuri pe net care să trimită spre situl meu). Ce mi s-a părut nostim, că ieri, după ce am şters ambele articole, ele au reapărut … dar probabil există un regulament al Wikipediei care trebuie urmat în astfel de cazuri.

Într-adevăr, aptitudinile generale şi speciale (indispensabile unor activităţi artistice) sunt native, dar cu siguranţă acestea trebuiesc conştientizate şi cultivate. Referindu- mă doar la aptitudinile muzicale, după cum bine ştii, acestea se pot grupa în aptitudini de bază (indispensabile activităţii muzicale) simţul ritmic, auzul melodic, auzul interior; aptitudini secundare (care completează nucleul primar şi care sunt necesare pentru a experimenta profesionist muzica) auzul timbral, armonic, polifonic şi dinamic; şi aptitudini specifice (necesare pentru desfăşurarea unui anumit tip de activitate) creaţie, interpretare instrumentală, vocală sau dirijorală. Putem lua ca exemplu pe domnul Costel Busuioc: o voce extraordinară, dar interpretarea domniei sale trădează lipsa de conceptualitate, lipsa de creativitate, care poate fi dobândită şi cizelată doar la şcoală.

Chiar dacă mi-ar face plăcere să discut pe larg despre toate problemele enunţate de tine, lipsa de timp mă face să mai intervin doar la înregistrările postate pe situl meu.

Growing Toward the Light.
De la bun început ţin să te anunţ, că toate instrumentele sunt reale şi sunt interpretate de instrumentişti profesionişti. Dar, s-au ivit multe probleme tehnice în timpul înregistrărilor, despre care am să vorbesc acum.
Acel film publicitar, iniţial a fost montat după o coloană sonoră semnată de Hans Zimmer. Probabil, din cauza unor neînţelegeri financiare ulterioare legate de drepturi de autor, s-a renunţat la muzica lui Zimmer, şi au contactact 5 compozitori (din Slovacia, Germania, Ungaria - declanşând un adevărat concurs de compoziţie) pentru a alege după 2 luni de muncă rezultatul cel mai potrivit. Eu, am fost contactat cu 6 zile înainte de deadline de producătorul coreean, dar lucrarea mea a fost considerată cea mai reuşită, astfel împreună cu dirijorul Cristian Sandu am pornit la Kiev, pentru a înregistra materialul.
Materialul video fiind finalizat, muzica trebuia concepută în aşa fel, încât cadrul temporal să corespundă 100%. O problemă particulară au reprezentat secvenţele cu orchestra de pe film. Muzica trebuia compusă în aşa fel, încât să existe un sincronism perfect între trăsăturile de arcuş de pe înregistrare cu cele de pe film, astfel încât să nu se observe că orchestra de pe imagine interpretează de fapt altceva. Din punct de vedere al creaţiei muzicale, n-am să intru în detalii (caracterizare tematică a diferitelor personaje, structura formală, adiţia sau substracţia temei principale, modulaţia prin structură, tratări şi variaţiuni ritmice etc.) pentru că aceste aspecte sunt accesibile oricărui muzician (doar prin audiţie, fără a fi nevoie de o analiză pe partitură).
Surprizele şi problemele au apărut în schimb la sesiunea de înregistrare. Producătorii au ales Sala Radio din Kiev şi Orchestra Naţională Simfonică din Ucraina (o orchestră de mare ţinută, după “prima vista” m-am lămurit că sunt profesionişti adevăraţi). Dar, (nu mi-a venit să cred) studioul de înregistrare nu avea în dotare un metronom digital, care să transmită prin căşti pulsaţia exactă de pătrime=97 dirijorului şi concertmaistrului (aparatura lor analogică, putea fi reglată pe 96 sau 98, dar asta îmi periclita cu totul sincronismul de care povesteam la început, scurtând durata muzicii cu cca 2 secunde). Astfel, după repetiţia de cca. 2 ore şi jumătate, înaintea începerii înregistrării propriu-zise, orchestra de 60 de persoane, dirijorul şi cu mine aşteptam să aducă cineva din orchestră un metronom de acasă. După ce respectivul a sosit, am constatat cu stupoare că metronomului îi lipsea bateria. Iarăşi am avut de aşteptat, până ce s-a cumpărat de undeva o baterie şi s-a pus metronomul în funcţiune (menţionez aici faptul, că onorariul orchestrei, respectiv chiria sălii a fost negociată pe ore, astfel încât producătorii pierdeau sume importante în acest timp, toată lumea fiind plătită chiar dacă nu făcea nimic). Până la urmă, s-a înregistrat lucrarea, dar inginerul de sunet a captat materialul în format stereo, neînţelegând indicaţiile venite din partea americană (apropo, în Kiev nimeni nu vorbeşte limbi străine, nici la chioşcul internaţional al agenţiei de transport feroviar), care dorea ca înregistrarea să fie făcută pe multe piste. În concluzie, în prima zi s-au pierdut foarte mulţi bani, iar materialul înregistrat nu a fost validat din considerente tehnice de partea americană, producătorul muzical fiind obligat să închirieze zilele următoare un studio mai mic, şi să achite toate notele de plată din buzunarul propriu. Din dorinţa de a reduce costurile, s-a redus din păcate şi numărul orchestrei . A doua zi s-a înregistrat materialul orchestrei de coarde (4-4-3-2-1) pe 8 piste, iar zilele următoare instrumentele de suflat (1 Picc., 1 Fl., 1 Ob., 1 Cl., 1 Bsn., 2 Hn in F., şi din grupul instrumentelor de percuţie doar Ptti.) precum şi corul bărbătesc de la sfârşit,. S-a propus din partea producătorului, şi utilizarea unor instrumente virtuale, pentru a completa componenţa orchestrală. Bineînţeles că m-am revoltat, şi nu am vrut să accept, dar mi s-a spus sec, că nu mai sunt resurse financiare pentru a plătii şi alţi instrumentişti. Pentru a salva situaţia, din dorinţa de a utiliza doar instrumente reale, m-am angajat să termin înregistrarea la Cluj, din resurse financiare proprii. Astfel, după ce am ajuns la Cluj, am invitat muzicieni de la Academia de Muzică, să imprime următoarele ştime: 1 Trp. in B, 1 Tbn., 1 Tba., 1 A.Gtr., 1 Hp şi toate instrumentele de percuţie (Trgl., S.D., Gr.C., 3 Tom-Tom). Mixajul final şi masterizarea s-a realizat în studioul Sysound de către inginerul de sunet Mihai Pop. În concluzie, îţi garantez Cristian, că toate instrumentele sunt reale.
În ceea ce priveşte observaţiile tale:
- interpretarea dacă e băţoasă, se datorează pulsaţiei metronomice, care trebuia păstrat cu sfiinţenie (la anumite instrumente s-a intervenit ulterior, dacă momentul atacului nu a fost perfect, şi s-a decalat puţin anumite intervenţii, din considerente de sincronizare).
- Sunetele ţinute nu reprezintă probleme pentru o partidă de cordari. Schimbările de arcuş nu se aud la profesionişti, iar fiind mai mulţi se acoperă oricum între ei, rezultatul obţinut fiind un sunet omogen, ca şi în cazul corului (ştii foarte bine că se inspiră-expiră individual în cazul sunetelor lungi, pentru a se evita întreruperea bruscă a sunetului)
-Sunetul foarte mioritic (cu vibrato exagerat) al oboiului este amprenta stilului interpretativ al instrumentistului. Îmi amplifică foarte bine caracterul temei a doua.
- Ambitusul foarte acut al ştimei de trompetă, a necesitat utilizarea (fără surdină) şi a unei trompete piccolo.
-Celelalte observaţii, legate de volumul şi timbrul instrumentelor de percuţie şi harpă, se datorează cu siguranţă doar mixajului (fiecare instrument fiind captat separat, s-a putut intervenii după bunul plac la volumul şi plasarea în spaţiu a acestora.
Ai remarcat bine însă, că pe site am postat o variantă realizată cu instrumente MIDI a lucrării Don’t CATch the Mouse(partitura este editată în Sibelius, iar ştimele sunt redate cu un Korg Extreme). Există variantă înregistrată live (din concert ) şi a acestei lucrări, în interpretarea excelentă al ansamblului ClarinetFest la Festivalul Cluj Modern 2005, accesibil însă doar pe suport video-audio analogic.
În perioada imediat următoare, sunt foarte prins cu Festivalul Internaţional de Chitară Tg.Mureş (fiind membru al juriului), cu predarea unui raport ştiinţific despre muzica de film (fiind un capitol din lucrarea mea de doctorat), cu finalizarea unor proiecte de creaţie muzicală ş.a.m.d., deci pentru moment nu pot accepta ideea implicării personale într-ale Wikipediei. Şi pe situl meu există o pagină intitulată Music Theory, (deocamdată goală), unde când timpul îmi va permite, am să public scheme, tabele care ar putea fi utile, muzicienilor aflaţi la început de drum. Dar, dacă în viitor, vreo dezbatere de pe Wikipedia se va orienta strict spre zona muzicii de film, te rog să mă anunţi prin mail, şi mă voi implica şi eu în clarificarea situaţiei.
Toate cele bune, ~~Aaron~~ ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de AaronF (discuție • contribuții).

Interesantă poveste, mai ales faptul că aţi avut impusă imaginea orchestrei cântând. Dar bănuiesc că măcar nu erau montate filmările cu orchestra şi aţi participat la rearanjarea şi tăierea lor mai în favoarea Dvs. Sau nu?

Faceţi-vă un pic de timp, comunicaţi-ne tirajele celor două discuri care v-au fost publicate. Asta contribuie cu mult la notabilitatea unui muzician pe Wikipedia, conform politicilor de aici. (Impy4ever 19 martie 2008 20:32 (EET))

Am primit filmul exact în forma în care se poate viziona pe Youtube. Nimic nu s-a modificat, montat ulterior, compoziţia trebuia concepută în aşa fel, încât sincronizarea să fie perfectă. În consecinţă, a trebuit să calculez fiecare secundă, să analizez modul de atac al cordarilor şi să-mi construiesc materialul tematic în funcţie de asta. Dacă vei urmări mai atent filmul, vei putea observa că muzica este scrisă în 3/4 dar dirijorul bate 4/4. N-a fost uşor de compus, orchestrat şi editat partitura generală şi toate ştimele în doar 6 zile, crede-mă.AaronF 19 martie 2008 20:40 (EET)

Frumos, metri ascunşi! Am să mă uit cu atenţie. Dar acum spuneţi-ne cu tirajele, e important. (Impy4ever 19 martie 2008 21:28 (EET))

Notabilitate

Eu v-aş recomanda să vă uitaţi la paginile Wikipedia:Notabilitate şi Wikipedia:Articole biografice şi să vedeţi ce alte elemente aţi putea prezenta ca dovezi de notabilitate. Uitaţi-vă nu neapărat la notabilitatea persoanelor (şi nu neapărat a compozitorilor), ci şi a celorlalte tipuri subiecte.

Apariţia lucrărilor dumneavoastră la radio sau la televiziune atîrnă foarte greu după părerea mea, vedeţi dacă n-aţi omis ceva. De asemenea, ceea ce s-a scris despre dumneavoastră nu trebuie să fie obligatoriu pe internet şi nici în româneşte, dar atunci cînd citaţi un ziar sau altă publicaţie daţi detalii cît mai complete: autorul şi titlul articolului, ediţia ziarului, pagina etc., eventual şi un citat ilustrativ.

Cred că este păcat să vă opriţi aici şi să vi se şteargă articolul numai pentru că n-aţi ştiut ce fel de argumente să aduceţi. Dacă totuşi nu reuşiţi, am toată încrederea că în cîţiva ani, continuînd în acelaşi ritm, vor începe să scrie şi ziarele ceva mai centrale sau revistele de specialitate, şi atunci nu va mai fi o problemă.

Pe o notă cu totul personală, înregistrarea de la Duna TV cu Stalactitele m-a uns pe suflet. (Nu, nu puteţi aduce asta ca argument de notabilitate...) Toate cele bune. — AdiJapan 19 martie 2008 20:15 (EET)

Voilà, spuneţi-ne despre interviu! Ar fi foarte util să existe şi o menţiune scrisă despre acel interviu, vorba aceea, verba volant. — AdiJapan 19 martie 2008 20:18 (EET)

După mine, dacă reuşiţi să precizaţi detalii despre interviurile de la Pro TV, TVR şi posturi de radio cu acoperire naţională, şi mai ales dacă există însemnări prin arhivele lor, deja aveţi notabilitatea practic asigurată. Noi ne chinuiam să stoarcem notabilitate din ziare locale cu tiraj mic, dar aşa se schimbă complet situaţia. — AdiJapan 19 martie 2008 21:13 (EET)

Am încercat şi eu să caut prin arhivele de la Pro TV şi TVR1 şi n-am găsit nimic despre dumneavoastră, presupun că nu arhivează pe internet decît o mică parte din emisiuni. În orice caz, aţi înţeles care sînt aspectele care determină notabilitatea:

• cît de cunoscută (apreciată, criticată, nu contează) este opera dumneavoastră de către publicul meloman şi de către specialişti,
• cît de mult se scrie despre opera şi persoana dumneavoastră.

Dacă vă aduceţi aminte vreun detaliu care ar putea contribui la stabilirea nivelului de notabilitate vă rog să-l menţionaţi la pagina Wikipedia:Pagini de şters/Aaron Fazakas. Succes. — AdiJapan 20 martie 2008 06:54 (EET)

Aveţi un susţinător

Vă rog să aruncaţi o privire la ce am postat AICI. Dovezile afirmaţiilor mele le găsiţi la legăturile externe ale articolului cu pricina. Cu stimă, BlueMonday 31 martie 2008 02:20 (EEST)

Şi ceva fără legătură cu wikipedia. În opinia mea, creaţiile dvs. au început să se adune şi sunt semnificative. Sunteţi un compozitor profesionist. De ce nu vă afiliaţi la UCMR? BlueMonday 31 martie 2008 13:10 (EEST)

Ştergerea paginilor

Durata discuţiilor privind ştergerea paginilor nu este fixă. Termenul de 5 zile este doar orientativ, în realitate discuţiile pot dura mai puţin (de exemplu dacă cineva propune ştergerea articolului Mihai Eminescu pentru lipsă de notabilitate) sau mai mult, atunci cînd discuţiile continuă fără a putea ajunge la o concluzie clară. Un exemplu grăitor este chiar discuţia de la Wikipedia:Pagini de şters/Aaron Fazakas: dacă s-ar fi luat o decizie după exact 5 zile atunci foarte probabil articolul ar fi fost şters. Totuşi, după cum au evoluat lucrurile în continuare se pare că articolul va fi în cele din urmă păstrat (citiţi politica de ştergere ca să aflaţi de ce). Nu sîntem presaţi de timp, deci cel mai bine e să discutăm pînă ajungem la o concluzie clară, fără a ne pripi.

Mai este un mic detaliu: pe cît se poate, decizia finală preferăm s-o ia un utilizator care nu s-a implicat activ în discuţii, mai ales în cazurile la limită, ca acesta.

Dacă veţi sta pe aici mai mult veţi auzi spunîndu-se „Wikipedia nu este o birocraţie” şi „Wikipedia nu este o democraţie”. Ambele observaţii sînt valabile şi în cazul acestei discuţii. Nu lucrăm democratic, în sensul că nu contează cîte „voturi” de păstrare sau ştergere se înregistrează, ci ce argumente se aduc. Nu lucrăm nici birocratic, în sensul că nu avem formalităţi fixe, ci urmărim să procedăm în modul cel mai potrivit cu situaţia dată.

Îmi pare rău că prelungirea discuţiei vă ţine sub tensiune. După cum spuneam, foarte probabil articolul va fi păstrat, deci nu aveţi motive de îngrijorare. — AdiJapan 3 aprilie 2008 05:51 (EEST)

Sursa şi drepturile de autor ale imaginii Aaron Fazakas-composer.jpg

Aţi trimis la Wikipedia fişierul Aaron Fazakas-composer.jpg, care nu este însoţit de datele obligatorii — sursa imaginii şi licenţa sub care este disponibilă — sau la care aceste date sunt incomplete ori greşite. În această situaţie drepturile de autor sunt neclare. Dacă dumneavoastră aţi creat imaginea, precizaţi acest lucru; în caz contrar trebuie să menţionaţi sursa ei (adresa sitului de internet, datele cărţii etc.) şi să justificaţi folosirea fişierului la Wikipedia. Găsiţi o listă a indicaţiilor de drepturi de autor la pagina Wikipedia:Formate drepturi de autor pentru imagini. Dacă nu veţi furniza informaţiile necesare în decurs de o săptămână, imaginea va fi ştearsă fără alte avertizări prealabile.

--Urzică (discuţie) 3 august 2008 16:27 (EEST)

Îmi cer scuze pentru întârzierea cu care răspund, dar nu a fost din lipsă de interes. Ţineţi minte vă rog că aici toată lumea participă voluntar, şi avem o viaţă personală în afară de wikipedia. S-a întâmplat să fiu în vacanţă în ultima săptămână, departe de calculatoare şi internet, ceea ce se poate vedea şi din faptul că nu mai am contribuţii în ultima vreme (puteţi verifica aşa dacă un utilizator este "prin zonă" sau nu).

La subiect: dvs spuneţi că proprietarul a "pus la dispoziţia celor interesaţi" imaginile, dar accesând linkul, nu găsesc nici o menţiune cum că utilizarea fotografiilor ar fi liberă, ba dimpotrivă, site-ul are "Copyright © 2006-2007 Aaron Fazakas. All rights reserved." pe fiecare pagină. Cum pot eu să ştiu că într-adevăr proprietarul şi-a dat acordul pentru utilizare? --Urzică (discuţie) 23 august 2008 10:11 (EEST)

Din păcate, imaginea a fost ştearsă când am etichetat-o. Nefiind administrator, nu pot să o recuperez. Ce puteţi face este să o reîncărcaţi pe wikipedia şi să-mi lăsaţi linkul la ea. O să mă asigur că are datele corecte. --Urzică (discuţie) 5 septembrie 2008 12:10 (EEST)

An Nou Fericit!

Sorcova vesela,
Să trăiţi, să înfloriţi
Ca un măr, ca un păr,
Ca un fir de trandafir,
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata,
Tare ca fierul,
Iute ca oţelul
La anul şi La Mulţi Ani!
BlueMonday (discuţie) 1 ianuarie 2009 06:12 (EET)

Propunere pentru ștergere a paginii Listă de compozitori de coloane sonore

Are loc o discuție al cărei scop este de a vedea dacă articolul Listă de compozitori de coloane sonore, creat de dumneavoastră, poate fi păstrat în enciclopedia noastră în conformitate cu politicile proiectului sau urmează să fie șters.

Articolul va fi analizat și discutat în pagina Wikipedia:Pagini de șters/Listă de compozitori de coloane sonore până se va ajunge la un consens, toată lumea fiind binevenită să participe la discuție. În propunere se face referire la politicile și îndrumările relevante. Discuția se concentrează pe referințele bibliografice de calitate și pe politicile și îndrumările noastre.

Articolul poate fi în continuare modificat pe durata discuției, în special în scopul îmbunătățirii lui pentru a trata problemele ridicate. Vă rugăm, însă, să nu înlăturați formatul {{șterge}} din antetul articolului și să nu-l redenumiți înainte de finalizarea discuției și ajungerea la un consens pe tema titlului. — Ionutzmovie discută 27 aprilie 2018 07:50 (EEST)