Discuție Utilizator:Impy4ever/Arhiva-07

Mai jos puteţi citi arhivele de mesaje primite de impy4ever între zilele de 1 februarie 2009 şi 27 martie 2009 (inclusiv). Arhivele vor fi împărţite astfel încât conţinutul fiecărui volum să cuprindă, în medie, 32 KB.

Sunteţi rugaţi să nu modificaţi conţinuturile de mai jos, ele fiind păstrate ca mărturie a participării utilizatorului în comunitatea Wikipedia.

Cereri de imagini

Salut, Impy,

Mica problemă este că aceste cereri se fac în nume personal, adică oarecum îţi declini identitatea, iar în acest caz am oarecare reţineri. Sigur că, la nevoie, fac, dar, între timp îţi spun cum fac eu, poate te ajută să obţii multe alte fotografii. Un model:

„Bună ziua,

Apelez la amabilitatea dv. să permiteţi ilustrarea Wikipediei în limba română cu câteva fotografii. Pe Wikipedia aceste fotografii vor fi publicate sub o licenţă liberă, cum ar fi GNU General Public License (GFDL) sau Creative Commons 3.0.

În acest scop vă rugăm să vă daţi acordul să fie publicată fotografia (linkul actual pe web), în articolul http://ro.wikipedia.org/wiki/(articolul) .

Formulă de încheiere,
{Numele meu)

Legături:
Wikipedia în limba română: http://ro.wikipedia.org/
GNU FDL license: http://en.wikipedia.org/wiki/GFDL

Creative Commons license: http://en.wikipedia.org/wiki/Creative_Commons_licenses”

Poate le spui mai simplu că dacă dau voie să se publice poza beneficiază de reclamă gratuită. Emailul trebuie trimis spre adresa de contact oficială a sitului pe care este poza şi aprobarea trebuie să vină de pe o adresă clar autorizată, de la o persoană clar autorizată, eu am contactat de obicei autorul fotografiei. După ce ai emailul cu acordul, acesta trebuie trimis la OTRS, vezi la Wikipedia:Drepturi de autor#Autorii care doresc să ofere materiale Wikipediei, apoi Gutza sau AdiJapan trebuie să obţină de acolo tichetul de confirmare. Cu acest tichet, poza poate fi descărcată de pe site şi uploadată unde vrei, de exemplu la Commons. Un exemplu al rezultatului acestei proceduri încâlcite este la Fişier:Luc Willems YR-BRE.jpg. Te mai asist, dacă ai nevoie, după ce obţii emailul cu aprobarea. Eu zic că tu ai putea avea succes mai mare ca mine în chestiune, dar dacă zici să pescuiesc eu, pescuiesc, dar dacă ai pescui tu ai învăţa şi tu cum se pescuieşte :-) --Turbojet 1 februarie 2009 10:56 (EET)

Firdoùsi

Pentru Firdoùsi, tot poet persan, păstram varianta actuală, preluată din franceză?--Tudorτ 1 februarie 2009 13:39 (EET)

Prin majoritatea cărţilor unde am găsit numele lui, era scris Firdusi. Însă la scrierea acelui articol, m-am inspirat, în cea mai mare parte, dintr-o prefaţă a unei cărţi, respectiv a operei lui principale, Şah-Namé. Prefaţa era făcută de nişte orientalişti, iar ei acolo foloseau Firdoùsi. Oricum, sincer să fiu, nici eu nu prea sunt de acord cu această transliterare, şi aş înclina mai mult spre Firdusi. În orice caz, trebuie consultat un specialist. Am o profesoră în liceu care a terminat limbile străine, iar una dintre limbile pe care le cunoaşte este parsi. Am să vorbesc cu ea, am s-o întreb, poate mă ajută în vreun fel.

Succes cu arabistica! :) --Tudorτ 1 februarie 2009 14:30 (EET)

Promiţi multe, îndeplineşti puţine

#Dar referinţele? Aşa şi n-au mai apărut. //  GikÜ  vorbe  fapte  / marţi, 3 februarie 2009, 01:28 (EET)

A'propos de promisiuni, mi-ai promis ceva legat de Janis Joplin. Ştiu că eşti extrem de ocupat...- Lucian C 3 februarie 2009 07:41 (EET)

Nu uita de Say It Right...--Coco (discuţie) 3 februarie 2009 10:23 (EET)

Dezambiguizare Popper

Salut,

Am văzut că ai şters nota de dezambiguizare de la Julius Popper. Ai dreptate, e foarte puţin probabil ca cineva să scrie "Julius Popper" atunci când caută râul Poprad. Însă e posibil ca o persoană să nu ştie exact cum se scrie un cuvânt, şi cu atât mai mult un nume, caz în care caută pe Google ceva aproximativ, cu speranţa că va găsi informaţii conexe (nu ştiu dacă tu ai făcut asta vreodată, însă mie mi s-a întâmplat de câteva ori). Chiar şi aşa, dacă o astfel de abordare ar duce la o listă uriaşă de dezambiguizare în fiecare articol rezultatul ar fi negativ -- în cazul ăsta totuşi e vorba de o singură linie de text, nu cred că trebuie ştearsă. --Gutza _D^D+ 16 februarie 2009 11:51 (EET)

Harta

Revin cu harta aceasta. Discutiile avute pentru obtinerea statutului de IC sunt aici. Am refacut formatarea textelor. Ce parere aveti despre o noua incercare de propunere de IC?--Asybaris ^aport 18 februarie 2009 13:51 (EET)

Mess

Salut Impy. Poate ai timp acum să intri pe messenger câteva minute să discutăm în legătură cu categoriile. Acolo e mai uşor să discutăm.--Tudorτ 18 februarie 2009 14:29 (EET)

Imagini UC

Salut Impy. Vroiam doar să te avertizez că majoritatea imaginilor de pe pagina ta de utilizator se află sub incidenţa drepturilor de autor. În consecinţă ele nu pot fi folosite altundeva decât în articolul unde este nevoie. Te rog, le poţi scote şi lăsa în locul lor doar o legătură? Mulţumesc—Sebimesaj 18 februarie 2009 18:17 (EET)

Castelul de (A)apă

Am o mică obiecţie la modificarea asta. Casteluri de apă în Chişinău sunt multe, dar Castel de Apă avem numai unul. //  GikÜ  vorbe  fapte  / marţi, 24 februarie 2009, 17:55 (EET)

Eu zic că aşa e corect: Castele de apă în Chişinău sunt multe, dar Castelul de apă e numai unul. Un castel de apă nu este o instituţie, iar noi numai instituţiilor le putem pune litere mari în interiorul titlului. Spre deosebire de limba engleză, româna nu foloseşte în mod normal litere capitale în interiorul cuvântului. Excepţia la care te referi e cea a instituţiilor de stat. Conform gramaticii limbii române, nu acel A mare pe care-l doreşti creează aura singulară a clădirii, ci articolul hotărât castelul. Nici măcar nu se trece în interiorul frazei „castelul de apă” cu c mare. Funcţia de specificare este deja îndeplinită de articolul hotărât. (impy4ever (discuţie) 24 februarie 2009 22:55 (EET))

Păi în Chişinău sunt mai multe castele de apă; adică tu zici că pot să-i pun articol hotărât numai ăstuia? Ce se va primi când voi crea articolul Castelul de apă dispărut din Chişinău? //  GikÜ  vorbe  fapte  / marţi, 24 februarie 2009, 23:05 (EET)

GikÜ, nu e vina mea că toată lumea ştie acel castel de apă, chiar şi eu îl cunoşteam, deşi nu am fost vreodată în R. Moldova. Dacă vor apărea multe articole despre castele de apă din Chişinău, probabil că cel care există acum va trebui să fie mutat către o titulatură care să indice locaţia în oraş. Mă îndoiesc că în aceeaşi zonă au existat vreodată mai mult de două castele de apă, caz în care unul va fi „castelul din zona X” şi celălalt va fi „castelul dispărut din zona X”. Dacă totuşi s-a reconstruit un castel de apă de cinci ori, ai putea scrie „castelul din zona X (perioada 19ab-19cd)”, „castelul din zona X (perioada 19ef-19gh)” etc. Crede-mă, nimeni nu ar înţelege că apă cu A mare sugerează că vorbim despre Castelul de Apă, the one! Trebuie precizat în titlu, asta ţine de dezambiguizare deja, nu de scrierea limbii române. (impy4ever (discuţie) 24 februarie 2009 23:16 (EET))

Diverse

Are Wikipedia şi neajunsurile ei. Însă pentru cititorul simplu e foarte utilă aşa cum este ea. Pentru cineva care doreşte să-şi facă, ştiu şi eu, o lucrare de licenţă, într-adevăr, Wikipedia nu e sursă de inspiraţie care să-l ajute prea mult.

Impy, ce vroiam să-ţi spun. Ai timp şi chef să mă ajuţi şi tu pentru articolul România? Este o secţiune din articol unde cred că eşti cel mai în măsură s-o scrii şi s-o prelucrezi. E vorba despre secţiunea Cultura. Mă ajuţi? Te rog.--Tudorτ 28 februarie 2009 00:45 (EET)

Cpopac

Bine observat =)) //  GikÜ  vorbe  fapte  / duminică, 1 martie 2009, 00:09 (EET)

Cultură

Salut!

Am rescris secţiunea Cultură pentru articolul România. Te rog să te uiţi şi tu peste ea şi să faci modificări unde crezi că e cazul. De asemena, în penultimul paragraf se vorbeşte despre filmul românesc. Dacă poţi, mai adaugă tu câteva fraze care să sintetizeze cinematografia românească, eventual şi cu referinţele aferente.

Mulţumesc.--Tudorτ 8 martie 2009 13:25 (EET)

Da, e cam mare secţiunea. Dacă ai timp, aranjeaz-o tu, te rog, şi scoate pasajele care sunt în plus. Cât priveşte cultura română, că o părare personală, consider că nu e chiar aşa mică (cred că suntem în top 20 în lume), în orice caz, o întrece pe cea a ungurilor, sârbilor, bulgarilor sau cehilor. Că e mai puţin cunoscută în Occident, asta e altă problemă :) Dar dacă îl pui pe Eminescu alături de Puşkin, zic şi eu, poţi afirma chiar că Eminescu e deasupra lui ca valoare. Mi-ai amintiti de Cristian Vasile, tocmai mi-am pus o melodie de-a lui.--Tudorτ 10 martie 2009 21:29 (EET)

Am ţinut cont de indicaţiile tale şi am rescris secţiunea.--Tudorτ 11 martie 2009 03:55 (EET)

Da, e destul de dificil cu sectiunea Cultura. Aseara am stat ceva timp pana sa aleg ce sa ramana si ce nu. Caci, dupa cum ai zis si tu, dacă punem foarte puţini, e lipsă de neutralitate, dacă punem prea mulţi nu e suficient să-i înşirăm. Totusi, as vrea sa ramanem pe principiul insirarii de nume, macar a celor mai importanti oameni din cultura romana. E util si usor pentru cititor sa aiba acolo cateva nume iar in varianta de acum, cred ca e relativ bine. Fireste, ar mai fi de facut ceva coerctii. Si ca sa nu uit, te'as ruga pe tine sa adaugi un scurt paragraf in care sa vorbesti despre muzica romaneasca recenta, formatii de rock, cantareti.

Cat despre personalitati, de ce sa nu recunoastem ca are dreptate domnul Sorin Cerin, dar pentru el probabil inca nu este clar faptul ca aici totul se bazeaza pe voluntariat, nefiind nimeni obligat sa scrie despre ceva anume. In orice caz, dincolo de toate astea, si eu sunt de acord cu dezvoltarea subiectelor foarte cautate, sau cel putin, foarte importante, de asta am si lasat deoparte activitatea mea la tot felu' de articole despre scriitorasi si m'am apucat sa fac articolul Romania. Te sustin in legatura cu propunerea ta pentru AS, insa dupa cum vad ca merge in prezent AS...mi-e teama sa nu avem parte de un esec. Pur si simplu, suntem prea putini oameni care se ocupa cu adevarat de Wikipedia. De abia se misca dezbaterile de la AC si IC, fiind uneori nevoit sa fac invitatii personale pentru a putea incheia discutiile de acolo. Ideea ta e foarte buna, insa, in momentul de fata, nu stiu cat sanse de reusita are. Mai analizeaza si tu lucrurile, mai consulta'te cu ceilalti colegi, si vezi la ce rezultat ajungi. Din partea mea ai sustinere.--Tudorτ 11 martie 2009 12:44 (EET)

Multumesc mult

Sînt Traian tomenco şi vrea să îţi mulţumesc la tema Pacifida.Despre Lemuria Terra Australis Thelassarctida mai ai informaţii?Dacă da, te rog transmite-mi.

Hipercorectitudine

Mulţumesc pentru corectura de la articolul Elemente problematice ale limbii române. Am văzut că ai pus legătură internă spre Hipercorectitudine şi pentru că articolul nu exista l-am scris eu acum. Dacă cumva aveai de gînd să faci acelaşi lucru îmi cer scuze că ţi-am stricat plăcerea. Oricum, poţi face modificări sau completări la ce-am scris eu. — AdiJapan 16 martie 2009 11:28 (EET)

Noroc

Noroc cu tine că eşti foarte capabil şi că stăpâneşti limba româna corect:-j Te rog, nu mai face astfel de aprecieri. Deocamdata articolul e înscris în concurs, iar dacă voi greşi, asta se va reflecta asupra punctajului obţinut de articol. - Lucian  C 17 martie 2009 12:02 (EET)

Vrei cumva s-o stăpânesc incorect? :P Ţi-aş sugera să repeţi în gând fiecare exprimare înainte să o scrii, să te gândeşti dacă sună bine şi de nu, ce o împiedică să sune bine. Eu unul aşa am procedat când m-am hotărât să stăpânesc limba română corect. (impy4ever (discuţie) 17 martie 2009 12:08 (EET))

ok, fie cum zici tu...

Pies: puţini ating perfecţiunea, consideră-te o persoană norocoasă. After all, it's just u and urself :D - Lucian  C 17 martie 2009 20:23 (EET)

Cultura României

Uite aici un model după care te poţi ghida→ Patriomoniul cultural.--Tudorτ 17 martie 2009 20:26 (EET)

Îmi pare rău, e inutil. Pentru rezumatul nostru, în ce priveşte artele numai critica de artă ne poate ajuta. Ce îmi dai tu e monografic, cea mai mare capcană pentru demersul nostru. (impy4ever (discuţie) 17 martie 2009 20:47 (EET))

Ştiu, dar am zis că poate te ajuta pentru a te ghida.--Tudorτ 17 martie 2009 20:49 (EET)

Bună ziua, Impy4ever. Aveți mesaje noi la Wikipedia:Cafenea.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

Majuscule

Numai bine ce-i reproşam azi lui Remigiu că a mutat nişte articole, şi mă gîndeam că trebuie să fie de vină nivelul la care cunoaşte limba, dar uite că şi tu ai făcut la fel.

Numele evenimentelor istorice majore se scriu cu iniţiale majuscule la toate cuvintele (mai puţin la articole, prepoziţii, conjuncţii), deci scriem Războiul de 100 de Ani, Primul Război Mondial etc. Vezi detalii pe situl Academiei, în partea dreaptă jos, unde scrie „Ce e nou în DOOM” (legătură directă). Acolo, la paginile 3-4, găseşti despre folosirea majusculelor. — AdiJapan 19 martie 2009 11:56 (EET)

Ştiam lucrurile astea, dar se pare că doar în parte. Eu ştiam din DOOM² doar de epoci istorice, nu şi de evenimente de anvergură şi războaie cu nume propriu. Dar din ce se scrie acolo, tot nu m-am lămurit: cum scriu despre Al Doilea Război Mondial, cel de Al Doilea Război Mondial sau cel de al Doilea Război Mondial?

Şi încă o întrebare, dacă sunteţi drăguţ: de ce toată lumea scrie „de-al”, cu cratimă? Nu se poate scrie foarte bine şi „de al”? Ştiu că cratima reproduce un limbaj oral, unde vocalele extreme din cuvinte vecine se pronunţă în diftong (astfel de-al se pronunţă într-o silabă doar), eu tocmai de aceea o evit. Scriu „pe al nostru steag”, nu „pe-al nostru steag”. Sau nu?

Mulţumesc. (impy4ever (discuţie) 19 martie 2009 17:38 (EET))

Cum ziceam, la articole, prepoziţii şi conjuncţii (numite acolo „cuvinte ajutătoare”) nu se pune iniţială majusculă, decît dacă există alte motive, de exemplu dacă e începutul frazei sau al titlului. Deci scriem: începutul celui de-al Doilea Război Mondial. De altfel pe ultimul rînd la pagina 3 din document este dat chiar acest exemplu, scris cu al, nu cu Al.

Scriem în general de-al cu cratimă pentru că aşa îl pronunţăm, într-o silabă, cu diftong. Nu are rost să indicăm în scris o pronunţie artificială diferită de cea reală. Sigur, nu e greşit să scrii nici de al separat, dar aşa pronunţi de obicei? E valabil şi pentru pe-al nostru steag, numai că dacă te referi la poezie/cîntec atunci numai varianta cu cratimă e acceptabilă; cealaltă strică ritmul versului: s:Pe-al nostru steag e scris Unire. — AdiJapan 20 martie 2009 07:18 (EET)

Mulţumesc pentru lămuriri. (impy4ever (discuţie) 20 martie 2009 08:47 (EET))

Terminologie

Aş vrea să traduc/scriu nişte articole despre formaţii rock şi metal, dar mi-am dat seama că stau foarte prost cu terminologia (legată de instrumente, stiluri etc) în limba română. Mi-ai putea recomanda nişte bibliografie care să mă lămurească? Am foarte puţine cunoştinţe muzicale, şi cam tot ce ştiu e în engleză oricum. --Urzică (discuţie) 21 martie 2009 18:15 (EET)

Terminologie II

• Îmi dau bătăi de cap ambitusurile astea. Cum se traduce „male range: E3-A5”?
• Am întrebat şi la Cafenea: pot sa traduc „Deluxe Edition” cu „varianta/ediţia de lux a albumului” (vezi Jay Sean)? --Coco (discuţie) 22 martie 2009 10:05 (EET)

Verifică bine credibilitatea primei surse; dacă ar fi să mă iau după „normele” notaţiei anglofone, atunci ar însemna că omul e o... soprană care cântă ceva mai jos. E vorba de cineva cu voce neobişnuit de înaltă? E3 (adică mi de sub do central) e o limită foarte neobişnuită pentru un bărbat (neobişnuit de sus, vreau să spun). Toţi tenorii lumii ăsteia pot lua do de sub acel mi, deci nu văd de ce nu ar putea omul tău.

• Varianta 1. Dacă stabilim do central ca fiind C4, atunci bizarul rezultat ar fi: „întindere de voce bărbătească de la mi din octava mică până la nota la din octava a doua”.
• Varianta 2. Dacă este C5 do central (ceea ce e mult mai firesc), atunci rezultatul ar fi „întindere de voce bărbătească de la mi din octava mare până la nota la din octava întâi” (am spus nota la ca să evit cacofonia).

(Am tradus mot-à-mot male range, mai adaptezi şi tu.) În a doua variantă, omul are o voce bună de bariton (merge doar ceva mai sus decât a mea, dar jos e la fel :P). Te prinzi care dintre variante e corectă: dacă are voce „de fetiţă” chiar şi când vorbeşte şi ajunge foarte sus cu vocea, atunci e prima variantă. Dacă are o voce masculină, poate cânta şi jos, şi sus (evident, nu la fel de sus ca în primul caz), e varianta a doua. Dar sursa nu e foarte în regulă, dacă e varianta a doua (eventual verifică dacă undeva pe site se scrie care e sistemul de notare a octavelor, dacă do central – middle C – e C4 sau C5).

„Ediţie de lux” există în limba română, dar nu e o exprimare prea de lux. „Variantă” nu se foloseşte. Îţi sugerez „ediţie de colecţie”, poate chiar „disc de colecţie” (dacă despre un disc cu muzică e vorba; dacă are şi imagini, nu mai merge cu disc) sună mult mai româneşte. Limited edition e „ediţie limitată”, deşi e cam forţat şi ăsta. Iar special edition se traduce cu oricare dintre cele de mai sus, nu cu „ediţie specială” (care sună rău). În general, „ediţie” a rămas folosit (corect) în limba română pentru televiziune, radio şi pentru cărţi. De asta îţi spuneam varianta cu „disc”.

P.S. Acum am văzut că tu chiar vorbeai de un album. Păi atunci îţi recomand „disc de colecţie”. (impy4ever (discuţie) 22 martie 2009 11:14 (EET))

E vorba de Alejandro Sanz în La Tortura. Legat de sursă...cred că tu ai putea să-mi zici mai multe. En:wiki foloseşte informaţiile de la musicnotes. Ei zic aşa „The Arrangement Details Tab gives you detailed information about this particular arrangement of La Tortura - not necessarily the song.” Şi chiar am găsit o neconcordanţă între acest site şi pandora: tonalitatea.--Coco (discuţie) 22 martie 2009 15:40 (EET)

Dacă asta spun ei pe site, atunci e egal cu zero pentru Wikipedia informaţia de acolo. Am ascultat piesa şi-ţi pot spune multe despre ce se întâmplă acolo. Tipul evident că nu merge cu vocea atât cât spuneau ăia, merge doar între E3 şi A4 (o octavă mai puţin!), adică aşa cum am scris eu acum în articol. Este într-o tonalitate minoră, anume la. Acest la apare în variantele naturală şi armonică şi se foloseşte la un moment dat un acord cromatic cu terţă micşorată (care sună a surf rock, e făcut pe chitara electrică). Forma piesei e destul de bizară, mersurile de acorduri nu se bazează pe cvadratură (simetrie în multipli de patru, deci aici nu totul este multiplu de patru). Propun să cauţi dacă nu vorbeşte cineva pe undeva de asemănări cu „Hoy” de Gloria Estefan, refrenul aduce mult de tot cu cel de-acolo. Dar ce te faci cu lucrurile pe care ţi le spun? Nu sunt o sursă de încredere... cel mult îţi pot spune cam ce informaţii ar trebui să găseşti.

Încă ceva: nu e un argument că Wikipedia engleză foloseşte o sursă (proastă). Ţeapa lor. Wikipedia nu citează Wikipedia, deci nu ai niciun temei pentru care să faci ceva pentru că aşa ai văzut la Wikipedia engleză. Pe lângă multe lucruri bune, Wikipedia engleză are multe lucruri proaste şi cine nu e din domeniul în discuţie mai greu le va discerne. Atenţie cu traducerile, am corectat astăzi destul de multe bâlbe în articolul pe care mi l-ai indicat. Şi atunci când citezi ceva dintr-o limbă străină, oferă mai întâi originalul şi pui şi o traducere în paranteză. Sau chiar şi în ordine inversă, dar nu uita originalul. Până şi în Liban se procedează aşa, am văzut eu site-uri, iar noi am scăpat de mult de sub „naţionalismul” lui Ceauşescu. (impy4ever (discuţie) 22 martie 2009 20:35 (EET))

Nu am zis că en:wiki e perfectă, ci doar că de acolo ştiu de situl ăsta. Evident, articolul nu era în forma finală. Mersi pentru corecturi... şi mie îmi sunau cam stângace unele formulări de-ale mele. Comparaţia cu „Hoy” e chiar izbitoare... Nu mă gândisem la ea. La ce traduceri te referi? La premii? Sau la citatul din Shakira? Şi aşa trebuie să procedez şi la fiecare recenzie? --Coco (discuţie) 23 martie 2009 06:55 (EET) Încă trei chestii:

• Nu mă descurc la introducere la Jay Sean să corectez. Te poţi uita tu, te rog?
• La secţiunea dedicată albumului My Own Way... ar trebui sa „colapsez” paragrafele despre discuri single, nu? Acum sunt separate prin aliniat.
• Cum se traduce „backing-vocal” în „abandonând studiile în 1999 pentru a face backing-vocal pentru formaţia” (Nicole Scherzinger)

--Coco (discuţie) 23 martie 2009 07:23 (EET)

Diacriticele ungureşti

Vă salut. Vă dau cu plăcere lămurirea solicitată, mai ales că dvs. acordaţi mare atenţie acestor amănunte şi aplicaţi, în mod salutar, multă migală şi pe planul grafiei, al gramaticii şi stilului. Diacriticele ungureşti sunt de două feluri. Pentru redarea vocalelor scurte şi pentru redarea vocalelor lungi. Umlauturile pentru scurte: öÖ, üÜ. Umlauturile pentru lungi: őŐ, űŰ. Dacă nu avem la dispoziţie semne cu diacriticele proprii pentru vocale lungi, atunci putem folosi (îndeosebi în Web), ca înlocuitori, literele õÕ sau ôÔ şi ûÛ. (Literele cu accent circumflex pot fi scrise lesne sub Windows şi Linux. Sub MacOS de asemeni litera o cu tildă (alt + o). Literele pentru celelalte vocale lungi (pe tastaturile maghiare cu taste proprii): áÁ, éÉ, íÍ, óÓ, úÚ. Atenţie: semnele pentru lungi şi scurte nu sînt interşanjabile! (Asta-i. Uşor de reţinut.)

Accentele ascuţite în realitate nu sînt accente, ci... «tremă alungită». Subliniez: rostul semnului grafic este acela de a semnala lungimea vocalei (inclusiv la literele cu un singur accent ascuţit). De obicei, nu se pun accente pentru indicarea accentuării silabei (or fi excepţii în cazul unor cuvinte sau nume proprii străine, exotice.) Maghiara deosebeşte sever între vocale lungi şi scurte. Acelaşi cuvînt cu lungime diferită a unei vocale poate avea două sau trei semantici diferite. În textele maghiare, de la (bunăoară) hu.wikipedia şi fel de fel de pagini de web pînă la cele mai obscure gazete din provincie, utilizarea diacriticelor se face tare riguros. Alternativă: mai demult (nu ştiu dacă şi astăzi), în lipsa semnelor pentru alungirea vocalei, se practica (mai ales în telegrafie) dublarea vocalei respective.

Spre exemplificare, vedeţi pagini de la hu.wikipedia. Inter alia, paginile ce menţionează grafierea Körössy, cu terminaţia ypsilon - semn că purtătorul are rang nobiliar. Altminteri, grafia antroponimului e Körösi şi înseamnă „Crişan”. Din Körös = Criş (Crişurile: Körös). Terminaţia -i este sufix de loc şi are echivalent în română în -an', -ean, -eanu (e.g. bukaresti, kolozsvári, temesvári, brassói, jászvásári, váradi, romániai: «bucureştean,-ă, clujean,-ă, timişorean,-ă, braşovean,-ă, ieşean,-ă, orădean,-ă, din România»).

Căutaţi toate trei variantele: Körösi, Körössi, Körössy. Cu Google, veţi găsi mai multe exemple decît la hu.wiki. Există şi toponimul (poate şi hidronimul) Kőrös (primul ö lung, al doilea scurt), mai ales în câmpia dintre Tisa şi Dunăre. Sunt două denumiri diferite.

De menţionat în contextul numelui de persoană Körösi că există şi în varianta Kerezsi ['kæræʒi], respectiv Chereji şi Cheregi dacă purtătorii sînt români (există însă şi etnici români cu numele de femilie grafiat pe ungureşte, Körösi). Frecvenţa acestui nume este cea mai mare în Ardeal şi Banat, îndeosebi înspre graniţa cu Ungaria - lucru firesc: acolo curg cele trei Crişuri, care formează un singur Criş înainte să devină afluentul Tisei.

Cele bune! - Feri Goslar (discuţie) 23 martie 2009 18:55 (EET)

Completare: a, á, e, é.

• În cazul literelor a şi á avem de a face cu reprezentarea grafică a două vocale diferite. Prima (a fără semn diacritic) este vocala «nici a, nici o», adică [ɔ] sau [ɒ], ca o în not, hot, lot în received pronunciation din engleza britanică. Litera a cu accent ascuţit reprezintă un [a:] - ca [a] românesc, dar lung (e.g. kávé [kaaa-veee] «cafea»).
• În cazul literelor e (fără vreun semn diacritic) şi é rostirea: [æ] (foarte deschis; cam ca a în have, has, at, as din engleza britanică) şi respectiv [e:] (un e închis şi lung, similar é-ului din franceză). - Feri Goslar (discuţie) 23 martie 2009 19:13 (EET)

Completare #2 <shucks>. Revin cu constatarea că unii (unii chiar secui) dintre purtătorii numelui şi-l grafiază cu primul ö scris lung: Kőrösi. Dacă e şi cazul pianistului, atunci trebuie remutat: Kőrössy. (La cei mai mulţi e un capriciu.) Al doilea ö este însă mereu scurt (cu tremă obişnuită). - Feri Goslar (discuţie) 23 martie 2009 19:25 (EET)

Mă iertaţi că mă bag ca musca-n lapte, dar Feri are perfectă dreptate: după regulile actuale, antroponimul în cauză se grafiază Körösi, această formă este în concordanţă cu pronunţia. Forma Kőrősi este totalmente greşită. În cazul jazzistului, numele corect este János Kőrössy a se vedea aici şi aici.--ZOLTAN (discuţie) 23 martie 2009 20:20 (EET)

TachEscu

Mi-am exprimat poziţia în Discuţie Utilizator:TachEscu. În paranteză, regret că economia românească merge aşa de prost că societatea românească are nevoie de acest gen de muzică pentru a-şi lua gândul de le greutăţile zilnice. Între noi fie zis, eu cred că motivul pentru care acest gen de muzică are acel imens succes în comunităţile ţigăneşti este acelaşi, nici ei n-o duc strălucit. --Turbojet 27 martie 2009 11:36 (EET)