Discuție Utilizator:Turbojet/Arhiva2007

Referendum

Bună ziua! La Wikipedia are loc un Referendumul de interes vital pentru comunitate și vă rog să luați atitudine prin vot. Mulțumesc--—Radufan 24 iunie 2007 20:49 (EEST)

Energie

Am scos eu formatele respective, puteați să o faceți și dvs. Poate dați o mână de ajutor la acoperirea legăturilor roșii din respectiva pagină (adică să scrieți 2-3 rânduri la fiecare legătură) :-). Oricum succes mai departe. -- Pixi ^discuție 23 august 2007 20:55 (EEST)

Demonul lui Maxwell

Fără să fiu un specialist, mă interesează acest domeniu și m-am bucurat să primesc mesajul D-voastră. Evident că mă bucur pentru orice fel de comentarii. Cu cele mai bune gânduri,Ioan Calatorul 7 octombrie 2007 19:25 (EEST)

Premiu

Buna seara. Nu am vrut sa va iau premiul, am deja actiunea, am vrut doar sa corectez o mica scapare a organizatorilor. Sunteti liber sa optati, eu am ales compozitia muzicala. Tot respectul. --Cezarika1 12 octombrie 2007 19:41 (EEST)

Energie

Salut. Sigur, ar fi ok sa facem un portal, din pacate eu o sa fiu foarte ocupat cel putin pana in februarie. Eventual, spune-mi cu ce ai nevoie de ajutor si in masura timpului o sa fac.--Strainu 12 octombrie 2007 22:05 (EEST)

Deblocare

Țin să te anunț că am fost deblocat.--MariusM 14 octombrie 2007 23:40 (EEST)

Am observat că-mi dai atenție și-mi țin fanii la curent cu evenimentele. Ești reprezentantul ideii de respect necondiționat față de autoritate, pe care anarhistul de mine o respinge. Iar Wikipedia, spre deosebire de alte forumuri de pe internet, se bizuie anume pe principiul "oricine poate edita", contrar enciclopediilor clasice, scrise doar de cei cu titluri/funcții/grade. Datorită anonimatului internetului, tot felul de puștani fără cunoștiințe ajung la Wikipedia în posturi de admini. De aia s-au dezvoltat pe Wikipedia regulile care spun că părerile unui admin nu sînt mai valoroase decît părerile unui simplu utilizator, iar argumentarea logică a punctelor de vedere este esențială pentru a face un lucru de calitate (calitatea e mai importantă decît cantitatea). Ai spus (în esență) că cel care contrazice un admin e bine să fie blocat, și am vrut să-ți dau un exemplu care să-ți zdruncine convingerile alea ferme. Orice nelămuriri ai asupra politicilor Wikipedia, simte-te liber să mă întrebi.--MariusM 15 octombrie 2007 00:47 (EEST)

Hai că-ți mai zic o regulă din asta blestemată: Pe Wikipedia se interzic atacurile contra altor utilizatori. Afirmația ta că eu hărțuiesc pe cineva e atac la persoană. Articolul "Adminita" de care discutăm nu hărțuiește pe nimeni, nu e nominalizat nimeni din wikipediști în acel articol, care există în formă asemănătoare și la enwiki. În schimb, cînd articole ale mele, la care am lucrat cu greu, sînt propuse pentru ștergere cu motivații trase de păr sau chiar mai rău, sînt șterse fără nici o discuție, asta e hărțuire și abuz al administratorilor. Și încă o lămurire: chestia cu rezultatele cercetării mele originale era o glumă, dar văd că n-ai simțul umorului. Păcat (pentru tine). Fă rost urgent de niște simț al umorului, că altfel dai în ulcer dacă mai stai pe Wikipedia.--MariusM 15 octombrie 2007 01:08 (EEST)

Să nu uit: îți mulțumesc pentru precizarea "nu e o amenințare".--MariusM 15 octombrie 2007 01:12 (EEST)

Da, m-am întrebat de ce niște admini mă hărțuiesc pe mine. Am găsit și un răspuns la această întrebare: Am cerut demisia respectivilor admini, cu un alt prilej. Amănunte pe pagina mea de utilizator, la "Cine face ca mine, ca mine să pățească". Cererea de demisie eu n-o consider hărțuire, ci dreptul meu firesc, democratic de Wikipedist, de a-mi spune părerea despre cei cu putere în comunitate. De atunci au început problemele pentru mine, pînă atunci, 1 an de zile, n-am avut probleme. Prin structura mea psihologică, nu sînt obișnuit să cedez la acțiuni de acest tip. Nu sînt deloc convins că aș fi în minoritate, unii sînt timorați de agresivitatea celor care acționează în haită, mulți nu se implică, nu le pasă. Nu te întrebi de ce la enwiki acest tip de articol nu stîrnește asemenea reacții?--MariusM 15 octombrie 2007 01:32 (EEST)

surse istorie

Buna, imi permit sa va scriu in legatura cu editarile dumneavoastra de istorie. Parerea mea e ca trebuie sa fiti foarte precaut cu datele istorice provenind de la autori de formatie teologica. De exemplu Gheorghe Castriotul (Skanderbeg) este o figura foarte bine documentata, nu am citit la nici un istoric "laic" despre orginile sale aromane. Cat de indepartate erau (daca erau) si ce importanta ar avea? Uitati-va si la articolul in engleza aveti inclusiv cateva lucrari online. Oricum asta e doar un exemplu, sfatul meu sincer este sa incercati sa verificati fiecare informatie istorica pe care o gasiti la un teolog cu o sursa "laica". Daca in unele lucrari doar viziunea difera fiind marcata evident de formatia autorului altele sunt presarate de greseli voite sau nu, si uneori de aberatii crancene. Per total exista o apetenta pentru dacomanie in randul BOR. Plinul cel tanar 17 octombrie 2007 09:42 (EEST)

nu aveti de ce sa va cereti scuze, mi-am dat seama de intentiile dvs cat se poate de onorabile. Plinul cel tanar 20 octombrie 2007 19:27 (EEST)

Re:Motorul cu aburi și ingineria

Am absolvit calculatoare, deci, în ce privește specialitatea, sunt cel mai util în ce privește ingineria electrică, electronică și de dezvoltare software. ---Andrei 17 octombrie 2007 18:25 (EEST)

Da, sunt multe de făcut și la electricitate și m-ar interesa. Am în vedere și partea de fizică cuantică, pentru că face parte din aria mea de interes. Nu am acces la prea multe cărți de specialitate, pot cel mult să traduc din articolele mai bune de pe en-wiki (e măcar un început). Asta când am timp să mă concentrez mai mult. Deocamdată arunc câte un ochi pe schimbările recente ca să mă obișnuiesc cu atmosfera - am editat mai mult în ultimii doi ani pe Wiki în limba engleză.---Andrei 17 octombrie 2007 18:37 (EEST)

Copyvio?

Bună ziua. Am suprimat secțiunile "Succesiunea Apostolică" (pe care le scrisesem tot eu), întrucât mă temeam să nu fie considerate o violare a dreptului de autor. Într-adevăr acele liste le luasem de pe Catholic-hierarchy și le-am tradus și prelucrat. Dar colegul Utilizator: Mihai Andrei m-a făcut atent la acest aspect, că ar fi o violare a dreptului de autor. De aceea, am preferat să le suprim eu însumi. Cu stimă,--Lucian GAVRILA 22 octombrie 2007 11:02 (EEST)

Modificare comentariu

Salut,

Am făcut o chestie discutabilă la Cafenea, te rog spune-mi dacă te deranjează și-mi dau singur revert. Vezi și comentariul din istoricul articolului. --Gutza ^{D D+} 28 octombrie 2007 01:52 (EEST)

Re

Despre articolul cu retragerea din Bucovina va raspund pe scurt, tineti cont ca nu m-a interesat niciodata prea tare istoria contemporana, dar asa cum spunea si Marius M la un moment dat marea majoritate a activistilor comunisti pro-sovietici nu erau evrei. Si mai mult acei evrei care erau comunisti erau evrei doar prin ascendenta fiind de fapt atei convinsi si internationalisti marxisti. Mai mult articolul este sod pentru ca nu spune ca in Ro exista la momentul respectiv legislatie antisemita si extremismul de dreapta bantuia in diferite curente (en.wiki va va da o priveliste cuprinzatoare asupra perioadei) deci (desi nu cunosc problema pe larg) nu e exclus ca unii sa fi avut intr-adevar sperante de mai bine, sau ca unii sa fi suferit deja. Votati evident dupa cum va dicteaza constiinta, dar parerea mea sincera este ca inainte sa consultati totusi lucrarea unui contemporaneist.

Cat depre celalt articol cu evreii si comunismul sa stiti ca imi este greu sa raman calm, simt o senzatie de greata fizica. Mi se pare halucinant sa scri un articol la wikipedia si sa dai ca sursa site-ul unui fost vrajitor imperial al Ku Klux Klanului care vrea sa stranga toti luptatorii pentru supravietuirea rasei albe. Ce fel de om merge pe astfel de site-uri? Ce fel de om raspandeste astfel de porcarii punand linkuri in stanga si in dreapta? Cu bine, Plinul cel tanar 28 octombrie 2007 17:00 (EET)

Motor cu combustie externă

La Motor cu combustie externă cred că ne-am suprapus un pic în editare. Am vrut doar să transform redirectul într-un ciot pe care să-l poată dezvolta C-m-t sau altcineva. — AdiJapan ☎ 28 octombrie 2007 16:46 (EET)

Complement față de doi

Da, o să mă ocup în următoarele trei zile. Zilele astea o să ajung și pe acasă și acolo am Organizarea structurată a calculatoarelor de Tannenbaum, care este o referință solidă pentru mute subiecte din hardware.---Andrei 2 noiembrie 2007 10:48 (EET)

Invitație WikiVerifier

Bună ziua,

Am văzut că sunteți activ(ă) pe partea de curățenie. Aș vrea să vă invit să folosiți WikiVerifier, o unealtă utilă în coordonarea eforturilor de curățenie – puteți consulta lista utilizatorilor curenți. Aș vrea să fac trei mențiuni punctuale:

Ușurință în utilizare

Textul din articolul despre această unealtă poate părea foarte tehnic, dar utilizarea este simplă și intuitivă — textul conține informații tehnice pentru cine este interesat să le afle, dar nu este necesar să vi le însușiți pentru a folosi această unealtă în practică;

Utilitate colectivă

Nu contează în ce măsură sunteți sau veți fi activ(ă) în eforturile de curățenie în viitor – utilitatea esențială a WikiVerifier este ca, atâtea câte sunt, verificările să nu fie duplicate și de alți utilizatori; cu alte cuvinte, oricât de puțin ați fi implicat(ă), aportul fiecăruia este cumulativ.

Intimitate

WikiVerifier nu este un proiect Wikimedia, ci este unul independent. Ca atare, o parte din codul asociat WikiVerifier se execută pe un server extern, care nu se află sub controlul Wikimedia. Din această cauză, dacă alegeți să folosiți WikiVerifier, o parte dintre informațiile Dvs. private de acces la Internet (printre care și adresa Dvs. de IP) va fi făcută cunoscută unui terț. Totuși, server-ul pe care se execută acest cod este controlat de către administratorul Gutza, care are și drept de checkuser pe Wikipedia în română – cu alte cuvinte, cea mai importantă informație privată pe care o transmiteți acestui server independent – adresa Dvs. IP – este deja accesibilă persoanei care controlează acel server. Toate informațiile publice despre nivelul statistic de utilizare WikiVerifier sunt agregate – nu există date personale de nicio natură care să fie făcute publice în acest fel.

Dacă alegeți să folosiți WikiVerifier, vă puteți exprima disponibilitatea pe pagina de cereri de acces. --Gutza _D^D+ 4 noiembrie 2007 01:08 (EET)

IP-ul este o chestie luată foarte în serios la Wikipedia -- numai utilizatorii cu drept de Checkuser îl pot vedea; utilizatorii cu drept de Checkuser sunt luați în baza de date a Wikipedia cu facsimile după acte de identitate; utilizatorii cu drept de Checkuser nu pot face publice informații despre IP-urile altor utilizatori, chiar în caz de sock-puppetry (am voie să spun public "Turbojet este/nu este un sock-puppet al lui AdiJapan", dar nu am voie să spun public nici măcar "IP-ul lui Turbojet este din țara X"). De-asta cred că este necesară upfront povestea despre privacy. --Gutza _D^D+ 4 noiembrie 2007 01:31 (EET)

Dar nu este vorba de flooding -- și incidental, un NAT nu te protejează de flooding daca ai vreun port mapat pe mașina ta, ceea ce sunt sigur că ai, wink-wink, nudge-nudge; în plus, un flood ar avea scopul să-ți incapaciteze temporar conexiunea la net utilizându-ți toată lățimea de bandă, drept care întreg conceptul de NAT e irelevant. E vorba de privacy. Poate nu vrei să știu eu ce provider folosești, în ce țară/oraș locuiești, etc. Poate nu vrei să știu că te-ai mutat în alt oraș, sau că acum ești în vacanță și scrii de pe un IP din Grecia, să zicem. Iar pe lângă IP, îmi trimiți multe alte informații conectându-te direct la server-ul meu: browser, versiune de browser, și chiar unele plug-in-uri își fac reclamă în headerele HTTP. Cum spuneam, chestiuni de privacy. --Gutza _D^D+ 4 noiembrie 2007 01:46 (EET)

Rezistența termică

Am făcut unele mici completări la articolul conductivitate termică (tocmai se întîmplă că de o vreme încoace am de-a face cu asta la serviciu) și cu ocazia asta am văzut că definiția rezistenței termice era formulată astfel: „Raportul dintre diferența de temperatură și fluxul termic staționar printr-un sistem termodinamic.” Eu știu însă că este valabilă formula

dQ/dt = (T2-T1)/K,

de unde rezistența termică rezultă ca fiind raportul dintre diferența de temperatură și puterea (căldură pe unitatea de timp) transferată prin corp. Prin „flux termic” în schimb înțeleg că mărimea se raportează și la unitatea de suprafață, nu numai la timp. Or rezistența termică se definește între două suprafețe izoterme ale unui corp, indiferent de aria secțiunii (secțiunilor). Am reformulat definiția după cum m-am priceput mai bine. Puteți verifica totuși din nou în bibliografie? Mulțumesc. — AdiJapan ☎ 9 noiembrie 2007 19:10 (EET)

Excelent! Cu formulele sînt total de acord. Ce nu-mi plăcea era folosirea cuvîntului flux, care aveam impresia că are altă semnificație decît în celelalte ramuri ale fizicii. Uitîndu-mă totuși în dicționar constat că aveți (și dumneavoastră și STAS-ul) dreptate. Problema mea era că uneori denumirea de flux se folosește (greșit, înțeleg acum) și cu sensul de densitate de flux. (Interesant, și în engleză există exact aceeași inconsecvență.) Ei, bine că s-a lămurit totul. Am schimbat la loc în articol. Mulțumesc. — AdiJapan ☎ 10 noiembrie 2007 06:12 (EET)

Plăcerea e de partea mea.

Mi-am pus și eu problema simbolurilor. Dar la subiectul conductivitate termică nu avem de-a face decît cu diferențe de temperatură, deci e același lucru dacă spui grade Celsius și kelvin. Mai mult, deși cutuma pentru rezistența termică este să fie exprimată în °C/W articolul zice K/W, evident același lucru, dar e un pas suplimentar către o oarecare standardizare. De aceea cred că notarea temperaturii cu T și a timpului cu t este cu totul acceptabilă, cel puțin în acest caz particular. De altfel articolul nu spune nicăieri că T ar fi temperatura în grade Celsius, deci cel puțin cutuma asta n-o încălcăm.

În general la Wikipedia, care este o lucrare cît de cît unitară, încercăm de dragul cititorilor să uniformizăm lucrurile în măsura posibilului. De exemplu încercăm să folosim peste tot aceleași denumiri pentru subdiviziunile țărilor, același tip de transcrieri fonetice, numai unități ale Sistemului Internațional, numai coduri standardizate pentru diversele limbi etc, deși în toate aceste cazuri există mai multe norme. — AdiJapan ☎ 10 noiembrie 2007 09:12 (EET)

M-am uitat în broșura SI, ultima ediție, și deși există cîteva explicații detaliate despre gradul Celsius nu se spune nimic despre caracterul permanent sau temporar al utilizării. Mai mult, gradul Celsius nu este o unitate tolerată, ci derivată, deci nu se preconizează ca în viitorul apropiat să se renunțe la el. În literatura științifică se folosesc ambele, în funcție de domeniul de temperatură discutat. Părerea mea personală este că exprimarea temperaturilor pentru uzul curent (meteo, medicină, electrocasnice) ar fi prea greoaie în kelvin, deci cîtă vreme apa va fi importantă pentru om --- adică multă vreme de-acum înainte --- se va prefera gradul Celsius. Dar asta desigur e cercetare originală...

În orice caz articolul Conductivitate termică nu se schimbă cu absolut nimic dacă trecem de la grade Celsius la kelvin sau invers. — AdiJapan ☎ 10 noiembrie 2007 19:20 (EET)

Cont WikiVerifier

Ți-am făcut contul și ai parola pe e-mail. --Gutza _D^D+ 11 noiembrie 2007 17:53 (EET)

Legea lui Ohm

Trecem de la rezistența termică la cea electrică... Ați spus aici că ați rezolvat formulările din articolul Legea lui Ohm. Dar obiecția mea a fost înlocuirea cuvîntului conductor (care avea defectele lui dar era funcțional) cu cuvîntul circuit, care în mod clar este impropriu. Prin adăugarea precizării că legea lui Ohm se poate aplica și pe porțiuni de circuit problema nu se rezolvă: o porțiune de circuit poate să conțină o mulțime de ramuri, fiecare cu curenții și tensiunile ei. Nu am la îndemînă nici o carte în românește pe tema asta, dar uitîndu-mă la celelalte Wikipedii văd că se preferă termeni precum

• conductor: en:Ohm's law
• dipôle, consommateur, conducteur: fr:Loi d'Ohm
• conduttore: it:Legge di Ohm
• elektrischen Leitern: de:Ohmsches Gesetz

M-am uitat și la alte surse în engleză (de exemplu HyperPhysics) și am văzut că în descrierea legii lui Ohm se folosește termenul conductor, desigur în sensul larg de corp care conduce într-o măsură mai mică sau mai mare curentul electric. La nivel microscopic se vorbește de conductivitate: ScienceWorld. Susțin deci că înlocuirea cu termenul circuit este greșită. — AdiJapan ☎ 13 noiembrie 2007 12:14 (EET)

E-mail

Mă puteți contacta la afilotti@earthlink.net. Rog țineți seama că mă aflu pe coasta de est a Statelor Unite și deci există un decalaj orar care poate întârzia răspunsurile. Dar vă rog să mă informați ce vă preocupă. Cu stimă Afil 18 noiembrie 2007 17:26 (EET)

Re: IP

Anonymous IP. Sunt liste întregi cu asemenea IP-uri pe internet. Copii unul de acolo, te duci în opțiunile browser-ului și schimbi IP-ul tău cu cel copiat și poți edita liniștit ca anonim. Făceam chestia asta la www.razboi.ro acum câțiva ani să îmi fac mai mulți soldați. Până m-am plictisit (a se citi am intrat la fac.). Mai mult nu stau să explic, mi-a pierit cheful de comunicare la ro.wp. —Whiteman 25 noiembrie 2007 19:35 (EET)

Dacă știți despre ce vb. nu mai întrebați, ăsta nu e un forum. —Whiteman 25 noiembrie 2007 19:53 (EET)

Ce vreți să spuneți că e confirmat ? --Venator 25 noiembrie 2007 20:04 (EET)

Fără atacuri la persoană!

La Wikipedia sunt interzise atacurile personale. Nu există absolut nici o scuză pentru atacuri personale la adresa altor contribuitori. Vă rog să comentați conținutul și să nu jigniți utilizatorii; atacurile personale fac rău comunității și proiectului. Dacă veți continua acest comportament vi se va ridica dreptul de a modifica paginile Wikipedia. Vă mulțumesc. Mă refer la această intervenție: [1]. Vă rog nu faceți presupuneri despre intențiile utilizatorilor, discutați strict pe text/contribuție/comentariu, conform cu regulamentul și spiritul proiectului. Pentru exemplificare, riscați în același context să fiți numit "domnu' de la ProTV" sau "domnu' de la Prima", ceea ce nu poate fi productiv. --Gutza _D^D+ 29 noiembrie 2007 01:22 (EET)

Apreciez. Serios. --Gutza _D^D+ 29 noiembrie 2007 01:31 (EET)

Știu bine ce spui, nu ești nici singurul și nici primul care sfârșește prin a ataca pe cineva din plictiseală/frustrare (am făcut-o și eu, cred că e perfect de înțeles). Ce am apreciat a fost reacția ta atunci când te-am atenționat -- în privința asta ești din păcate mai degrabă o excepție. --Gutza _D^D+ 29 noiembrie 2007 01:40 (EET)

Protejare

Vedeți, de-asta insistam că e mai bine ca neregulile să fie reclamate toate la un singur loc (Wikipedia:Reclamații), pentru că foarte adesea oamenii nu știu care e soluția. În cazul cererilor de protejare de adineauri soluția era în cel mai rău caz blocarea utilizatorului respectiv, dacă avertizarea era ignorată. A proteja 5-10 pagini din cauza unui singur utilizator nu se justifică. Protejarea se impune acolo unde mai mulți utilizatori atacă o pagină ori se războiesc prin reverturi repetate, sau acolo unde o pagină riscă prin vizibilitatea ei să facă obiectul vandalismului frecvent (cum e pagina principală). — AdiJapan ☎ 1 decembrie 2007 19:15 (EET)

Ați atins un punct sensibil... Articolele care devin „borcane cu miere” sînt tocmai acelea care trebuie lăsate „deschise”, pentru că în afară de vandali ele mai atrag și contribuitori. Punctul sensibil este că noi, cei care ne ocupăm cu paza articolelor, nu trebuie să ne facem nou munca mai ușoară în detrimentul proiectului. Ar fi foarte ușor să protejăm toate articolele și să mergem la culcare... Pagina principală o protejăm pentru că acolo vizitatorii ocazionali în general n-au ce face, în timp ce vandalii ar roi ca muștele. În rest pe cît posibil articolele trebuie să rămînă editabile.

Și două chestiuni tehnice. Atunci cînd blocăm un utilizator se blochează automat și IP-ul de la care scrie (cu excepția cazului cînd funcția asta e deselectată voit). În acest fel împușcăm doi iepuri. Mai mult, dacă ne supără un individ care scrie de la un IP puțin variabil (numai ultimii doi octeți se schimbă, sau mai puțin) atunci putem face un „range block” în care blocăm pînă la 65536 IP-uri simultan. Nu e sănătos, fiindcă riscăm să afectăm și oameni nevinovați, dar în cazul unor vandali harnici uneori e singura soluție, mai bună decît protejarea.

Însă chestiunea cu articolele despre Crăciun s-a rezolvat prin avertizarea pe care i-ați dat-o persoanei. Asta era de fapt prima soluție de încercat, și iată că a funcționat. — AdiJapan ☎ 1 decembrie 2007 21:46 (EET)

Creaționism

Text din articol:

Creaționismul este o sumă de concepte teologice care postulează faptul că Universul a fost creat de un zeu suprem, care se află în afara Universului (un Creator), în afara legilor lui.

Domnule "TurboJet", ați repus vechea formulă din deschiderea articolului (cea de mai sus), deși aceasta nu are indicată nici o referință. Nu susțin că orice afirmație corectă și evidentă, ca cea de mai sus, trebuie să fie preluată dintr-un text credibil și cu autoritate, pentru a putea fi regăsită în articolele enciclopediei noastre, și mi s-ar părea absurdă aplicarea dogmatică a acestei cerințe, departe deci de mine ideea de a critica formularea dumneavoastră pe această logică, cu atât mai mult cu cât, declar explicit că sunt de acord cu definiția aceasta agreată de dvs. Ce reproșez însă formulării, și ceea ce m-a determinat s-o înlătur este o chestiune de pertinență: într-o enciclopedie dedicată informării unui popor care din diverse motive trece printr-o perioadă de amor aproape juvenil pentru religie, o formulare seacă și clară care să afirme în termenii cei mai lipsiți de echivoc natura creaționismului, așa cum apare el în enciclopediile dedicate unor culturi ale căror popoare au totuși o mai lungă experiență a raporturilor lor libere cu religia (de exemplu britannica, care definește creaționismul ca fiind o credință mi se pare mai potrivită momentului actual - "sume", "concepte", "teologie", "postulate" și "postulări", toată terminologia asta poate părea un fel de praf în ochi și perdele pe creierul celor mai fragili din acest punct de vedere, anume tinerii, cei cărora guvernul României le-a luat de curând până și șansa de a studia în învățământul general teoria evoluției (caz rar, bănuiesc, printre țările civilizate sau cele care aspiră spre civilizație).

Cât despre necesitatea trasării etimologiei termenului creaționism în latinescul ... creatio, mi se pare de prisos amintirea ei în prima secțiune, de deschidere, a articolului! Pe acest principiu, dacă el ține, mă voi grăbi și eu să adaug la intrarea corespunzătoare (aducând însă și o referința cât se poate de serioasă) că "termenul românesc Dumnezeu este de origine ... politeistă, el provenind din forma populară latină a lui Domine Deus, veche invocație păgână adoptată de creștini pentru unicul lor Dumnezeu." Deși am intervenit măcar pe pagina de discuție a acestei intrări, dacă nu cumva și în textul articolului cu ceva corecturi de scriere, m-am abținut să produc astfel de precizări care mi s-au părut secundare, ce să mai zic de ideea de a le pune în primele 5 rânduri ale înscrierii...

Remus Octavian Mocanu 6 decembrie 2007 17:17 (EET)

Energie și transfer de energie

Am o serie de probleme de formulare legate de energie și de schimb (transfer) de energie:

1. Există vreun termen generic (mai potrivit decât transfer de energie) pentru mărimile fizice ca lucrul mecanic și căldura?
2. Greșesc cu ceva dacă afirm că orice unitate de măsură pentru vreo formă de energie și orice unitate de măsură pentru vreo formă de transfer de energie (vezi mai sus) poate fi utilizată pentru orice formă de energie sau de transfer energetic? Și, în consecință, să spun simplu despre o astfel de unitate de măsură că este o unitate de măsură pentru energie (chiar dacă este definită în termeni de lucru mecanic sau de căldură)?

Rlupsa 7 decembrie 2007 12:40 (EET)

Reiau întrebarea, posibil nu m-am exprimat suficient de clar. Pe de o parte, înțeleg foarte bine că mărimile fizice lucrul mecanic și căldura pe de o parte și energia pe de altă parte sunt două categorii distincte. Oarecum la fel sunt potențialul electric vizavi de tensiunea electrică. Tot pe aceeași temă, s-ar cere o distincție între moment în timp și durată de timp.

Pe de altă parte însă, unitățile de măsură, din câte am cunoștință, sunt în mod necesar aceleași întrucât mărimile de mai sus se pot aduna și scădea (cu anumite restricții, bineînțeles).

Ca urmare, aș propune utilizarea termenului unitate de măsură pentru energie pentru toate, indiferent de definiția și domeniul initial de aplicativitate. Aș propune pentru British thermal unit și calorie unitate de măsură pentru energie, egală cu căldura neceaară pentru..., iar pentru joule unitate de măsură pentru energie egală cu lucrul mecanic efectuat de... Sau chiar unitate de măsură pentru energie și transfer de energie.

Mai am un argument în favoarea utilizării consistente a formulării unitate de măsură pentru energie: pentru a nu crea impresia că există subtilități ce nu există în realitate, de genul că o anumită formă de energie sau o anumită formă de trasnfer energetic nu s-ar putea măsura decât în anumite unități.

Rlupsa 8 decembrie 2007 10:06 (EET)

Revin, nu vreau să consider lucrul mecanic ca fiind energie; vreau doar să spun că în mod necesar cele două mărimi au aceeași unitate de măsură. Rlupsa 8 decembrie 2007 13:43 (EET)

Nußdorf

Ai dreptate dar wikipedia germană n-a modificat ß cu ss și n-o să mai ai linkurile corespondente --P-7 ✍ 8 decembrie 2007 15:48 (EET)

U Craiova

De ce ați propus pentru ștergere formatul? Urma să creez articolele respective. Rad Urs ^Mesaj 9 decembrie 2007 14:47 (EET)

M-am liniștit Rad Urs ^Mesaj 9 decembrie 2007 14:55 (EET)

Sfat

Ai putea fi interesat să urmărești discuțiile de azi de la Sfat. --Gutza _D^D+ 12 decembrie 2007 00:18 (EET)

Categorii pentru unitățile de măsură

Pot să vă întreb de ce ați modificat categoriile la joule și watt, eliminând clasificarea ca unități de energie, respectiv de putere ? Rlupsa 12 decembrie 2007 09:50 (EET)

Patronul îi vrea în curtea sa pe toți

Turbojet, mi-am mai oferit disponibilitatea de a-ți explica politicile Wikipedia. Ai scris pe Sfatul Bătrînilor că ai ajuns la concluzia că "patronul nu îi vrea în curtea sa pe unii", dar confunzi patronul cu Dahn. Citește politica oficială a enwiki [2]. Este strict interzis "Using someone's affiliations as a means of dismissing or discrediting their views -- regardless of whether said affiliations are mainstream or extreme". Prin urmare n-are nici o relevanță la ce organizații fac parte unii utilizatori wikipedia, și afilierile nu pot juca vreun rol în discreditarea punctelor lor de vedere. Patronul îi vrea în curtea lui pe toți, chiar și pe cei cu afilieri extremiste.--MariusM 15 decembrie 2007 20:30 (EET)

N-am pretins că ați făcut vreun atac la persoană. Am vrut doar să vă explic politicile Wikipedia.--MariusM 15 decembrie 2007 21:01 (EET)

N-a fost eroare. politica aia oficială conține principii general valabile.--MariusM 15 decembrie 2007 21:05 (EET)

Îmi puteți explica la care discuție faceți referire?--MariusM 15 decembrie 2007 21:14 (EET)

Mai înainte am spus (ora 21:01) că nu m-am referit la un atac la persoană anume în discuția cu dv., ci doar la niște principii. Dv. sînteți cel care spune că eu interpretez orice discuție neconvenabilă ca atac la persoană, dv. trebuie să-mi spuneți concret la care discuție am făcut o asemenea interpretare.--MariusM 15 decembrie 2007 21:49 (EET)

Contextul era: dv. ați afirmat că unii (ăia răi, care au afilieri, legături, simpatii cu extremiștii, în contextul discuției de pe Sfat) nu sînt doriți de patron. Eu v-am dat legătura la o politică care să vă explice ce patron cumsecade avem, care acceptă pe toți ("oricine poate edita"), inclusiv extremiști, și nici măcar nu acceptă ca răilor ălora să li se spună în discuții "nu au valoare argumentele tale că ești afiliat cu ăia răii". Adică, argumentele în sine trebuie discutate nu persoana preopinenților, indiferent cu cine au ăia legături. N-am afirmat că dv. ați făcut vreun atac la persoană, doar mi s-a părut că nu înțelegeți bine spiritul Wikipedia (nu e prima dată cînd am impresia asta) și, ca un bun samaritean ce sînt, am zis să vă dau niște lămuriri.--MariusM 15 decembrie 2007 22:07 (EET)

Orice extremist poate edita și exprima opinii pertinente, dar nu poate face intervenții extremiste - așa că na, ca în bancul ăla cu lasă-ți barbă în timpul liber... --Venator 15 decembrie 2007 22:10 (EET)

Venator, trebuie să te bagi chiar în orice discuție? Ajung să bănuiesc en:WP:STALK.--MariusM 15 decembrie 2007 22:13 (EET)

Wikipedia:Reclamații - când vi se pare că întrec măsura, reclamați-mă. --Venator 15 decembrie 2007 22:18 (EET)

Wikimedia

Legat de mesajul dumneavoastră de la Sfat, vreau să vă spun că nu Wikimedia a hotărît politicile Wikipedia, ci comunitatea de utilizatori, prin consens. Așa cum spuneam și la Sfat, politicile nu fac decît să reflecte rezultatele unor discuții între membrii comunității, unde s-au adus argumente (legate de scopul proiectului, de mijloacele pe care le are, de unele aspecte legale inevitabile), s-a dezbătut și s-a ajuns la anumite concluzii. Aceste concluzii sînt politicile. De ce avem politici? Pentru ca să nu fie nevoie ca de fiecare dată cînd ajungem la o anumită problemă să reluăm iarăși și iarăși aceleași discuții, argumente și raționamente. Ne uităm direct la concluzii.

Un exemplu: la început nu exista politica despre cercetarea originală. (Mai precis la început nu exista nici o politică, dar să nu mergem așa de departe.) Unii contribuitori au găsit de cuviință să scrie ce cred ei despre anumite fenomene fizice, să introducă teorii noi etc. Alții au pus în unele articole de istorie ipoteze și explicații de-ale lor, care mai de care mai fanteziste. În fața unor asemenea contribuții, care în mod clar se îndepărtează de la scopul unei enciclopedii, comunitatea a decis să nu se mai permită teoriile personale, adică ceea ce numim azi cercetarea originală. Tot așa s-au luat și alte decizii, devenite între timp politici.

Din acest punct de vedere orice politică poate fi schimbată, tot prin consens în cadrul întregii comunități, și n-ar fi de mirare ca asemenea schimbări să aibă loc în viitor. Însă politicile se bazează pe argumente atît de solide și sînt susținute de o comunitate atît de largă încît de acum încolo o schimbare drastică este foarte improbabilă. În cel mai rău caz pot să apară schimbări ca reacție la evenimente sau situații externe. Apar în schimb politici noi, care abordează situații minore, rare sau specializate, de exemplu: ce fel de nume de utilizator sînt permise, interdicția de a amenința cu trimiterea în judecată, faptul că dacă ai creat un articol nu ești proprietarul lui, cum se rulează roboții etc. Iată o listă: en:Wikipedia:List of policies.

Am considerat că e util să știți această parte din istoria proiectului, ca să puteți interpreta corect semnificația și rostul politicilor.

Mai vedeți așadar și puterea incontestabilă a luării deciziilor prin consens. Toate aceste politici au fost stabilite fără voturi, în urma unor discuții civilizate între sute de oameni din cei mai diferiți. Numai dorința fermă de a face din Wikipedia un lucru de calitate a putut aduce o comunitate eterogenă la unison. Din păcate la noi dorințele personale iau prea frecvent locul scopului comun. — AdiJapan ☎ 15 decembrie 2007 21:22 (EET)

Verificabilitate

Mulțumesc pentru verificarea traducerii, dar nu s-a ajuns la niciun consens privind schimbarea politicii. --Venator 16 decembrie 2007 01:14 (EET)

Venator, dupa toata discutia de la Sondaje am sperat ca ai inteles conceptul de consens tacit. --Gutza _D^D+ 16 decembrie 2007 01:17 (EET)

Păi n-au trecut nici 5 min ! --Venator 16 decembrie 2007 01:18 (EET)

Ma mira foarte mult ca trebuie sa mai explic asta. Consensul tacit presupune ca faci modificarea, iar daca nimeni nu se opune, ai obtinut consens. Tacit, dar consens. Gata, nu e nevoie de nimic mai mult. --Gutza _D^D+ 16 decembrie 2007 01:20 (EET)

Păi azi, dar mâine poate vine AdiJapan și se opune - doar n-o să pretind că încearcă să schimbe o politică împământenită sau de care am avea nevoie - a fost doar o propunere de-a mea și nimic mai mult. --Venator 16 decembrie 2007 01:23 (EET)

Consensul se schimba. Sunt lucruri care s-au discutat extensiv in cadrul discutiei despre sondaj. --Gutza _D^D+ 16 decembrie 2007 01:26 (EET)

Wikipedia:Verificabilitate

Ai introdus aici un material pe care l-ai introdus ca politică oficială fără să fi consultat comunitatea și fără măcar să publicizezi acest fapt. Te rog să urmezi procedurile și să publicizezi intenția de modificare, să o supui discuției și părerii comunității, etc. --—Radufan 16 decembrie 2007 16:41 (EET)

Mulțumesc

Mulțumesc, știu, dar nu sunt foarte frecvent pe aici și vreau să-mi fac vocea auzită. - FrancisTyers 17 decembrie 2007 20:13 (EET)

Scuze

Nu mă supăr, din contră. Am observat eu ceva ciudat deoarece erau mulți "utilizatori noi" cu aproximativ același nume, dar ... Oricum, mulțumesc, mai am de învățat... -- Sebi  ^mesaj 17 decembrie 2007 21:42 (EET)

Mulțumesc :) Sebi  ^mesaj 17 decembrie 2007 21:46 (EET)

Angela de Foligno

Mulțumesc pentru vot. Mă voi ocupa de rezumat. Aveți dreptate. Afil 20 decembrie 2007 05:38 (EET)

Sărbători fericite

Crăciun Fericit și un An Nou 2008 plin de bucurii ! Wars

Vă urez dumitale și celor dragi dumitale Crăciun fericit și An Nou 2008 cu bucurii. Al dumitale, Wars 21 decembrie 2007 08:07 (EET)

Îți cer opinia

Salut, Turbojet. Pe lângă faptul că meriți felicitat cu un an pe Wikipedia (cu o oarecare întârziere), vreau să-ți cer opinia asupra articolului Oceanul Planetar. Vreau să îl propun ca articol de calitate, dar mă tem să nu-i lipsească ceva dintr-un articol de calitate. Ce zici, va răzbate? Mulțumesc. //  Gikü  vorbe  fapte  }}

Vă mulțumesc mult pentru felicitare, m-a bucurat enorm! Țin, la rându-mi, să vă felicit cu aceeași ocazie urându-vă tot ceea ce vreți să vi se împlinească. Fie ca Anul Nou 2008 să fie anul wikiprosperității! //  Gikü  vorbe  fapte  23 decembrie 2007, 22:00 (EET)

Re

Diferenta e ca acum nu am din ce sa mai demisionez :)). Dar daca vorbeati cu subiect si predicat nu aveam de ce sa consider ca va ganditi la mine, nu? E un defect al romanilor sa nu spuna ce gandesc, pentru a-si pastra privilegiile, sau altii de frica sa nu se opuna curentului (vezi spirala tacerii). Nu sunt sensibil, doar ca nu vreau sa fac parte din cele 2 grupuri. Cu respect --Pixi 21 decembrie 2007 20:01 (EET)

Ignorarea politicilor

Apropo de ce ați scris despre mine, că eu doresc ca Wikipedia:Surse de încredere să fie doar îndrumare, nu politică, cu scopul de a o ignora, ciudat mi se pare un lucru: la ultima discuție aprinsă pe acest subiect (altermedia) eu anume la Wikipedia:Surse de încredere făceam referință, unde scrie că sursa este o lucrare, iar dv. ați zis că sursa e situl. Apoi ați adăugat paragraful ăla la verificabilitate. Impresia mea e că tocmai dv. vreți să ignorați ce scrie la surse de încredere adăugînd paragrafe la politica de verificabilitate ca apoi să spuneți ca acea politică are întîietate față de ceea ce se scrie la "surse de încredere". Acuzîndu-mă pe mine că vreau să ignor Wikipedia:Surse de încredere pare-mi-se că faceți precum hoțul care strigă cel mai tare "prindeți hoțul!". Vă spun impresia asta aici și nu în altă parte, ca să nu alimentez discuții neprincipiale și pentru că poate îmi veți oferi argumente că impresia este greșită.--MariusM 21 decembrie 2007 21:54 (EET)

Faceți tot felul de presupuneri legate de mine, nu foarte corecte. Nu știu de unde ați rămas cu impresia că nu se poate avea un dialog cu mine. Cunoașteți e-mailul meu, scrieți-mi acolo ce analize vreți, sînt curios. Părerea mea e că wikipedia este în cîștig dacă la anumite articole folosește și sursa altermedia, și pierde enorm dacă se fac liste de surse interzise pe criterii ideologice (fapt de altfel contrar politicii PDVN). Nu e numai părerea mea, la discuția aia au fost destui care au susținut această părere, încercarea de a mă prezenta doar pe mine ca susținător al acestei păreri e un fals logic. Că am adus cele mai multe argumente logice e altceva, am cusurul ăsta, încerc să aduc argumente logice în discuții ceea ce nu mi se iartă prea lesne (vezi și încercarea eșuată de a mă interzice, care nu v-a trezit vreun protest). Dacă ați verifica faptele (ceea ce nu pare a vă sta în obicei) ați observa că majoritatea trimiterilor la altermedia care sînt sau erau la rowiki nu au fost introduse de mine. Au fost mulți utilizatori care au apreciat în anumite contexte altermedia și legăturile respective au stat vreme îndelungată necontestate, contestarea recentă e strict legată de probleme ideologice. Față de cenzură eu sînt adeptul toleranței zero. Nici nu e problema altermediei aici, ci a unor principii generale.--MariusM 21 decembrie 2007 23:23 (EET)

Eu m-am referit la Altermedia România, nu la altermedia în general. Am scris chestia asta la dezbateri, poate nu citiți tot ce se scrie. Pe enwiki nu au cum să analizeze Altermedia România căci ăia nu vorbesc românește, dar și la analiza cerută de Gutza nu a existat consens (dacă neglijezi că Dahn a intervenit și acolo, fiind cel mai activ, și ținînd seamă doar de părerile celor de la enwiki). De acord că dezbaterea cu argumente logice înseamnă cheltuială de resurse, dar așa funcționează Wikipedia. Nu vă convine, nu vă ține nimeni cu forța aici. Faceți și dumneavoastră parte din cei care "avem nevoie de liniște!" (sloganul lui Iliescu în 1990)? Ăsta pare argumentul principal la amîndouă taberele. Vreți liniște, faceți-vă un blog propriu, unde puteți șterge tot ce nu vă place.--MariusM 22 decembrie 2007 00:22 (EET)

Cîștigarea simpatiei dv. nu face parte dintre prioritățile mele. Am ales calea dialogului cu dv. că așa m-am obișnuit la Wikipedia. Cred că "insistenți" sînt în amîndouă părțile, că dv. aveți memorie selectivă e omenesc. Eu insist cu argumente logice, alții (ăia neextremiștii) cu amenințări cu moartea. Dacă dv. credeți că cutare articol de pe Altermedia americană, citat ca exemplu la dezbaterea aceea, a fost publicat după consultări cu Altermedia română, să fiți sănătos.--MariusM 22 decembrie 2007 00:54 (EET)

Glosar IT

Mulțumesc, nu mi-a dat prin minte că cineva face treaba asta în mod organizat (deși trebuia să-mi fie evident, având în vedere blogurile, listele de discuții și chiar wikipedia românească).--Alecsescu 21 decembrie 2007 22:29 (EET)

Re

Re:Crăciun fericit. Bănuiesc și eu însă nu mă dejanjează. :) Rad Urs ^Mesaj 23 decembrie 2007 13:32 (EET)

Sărbători fericite!

Doresc să vă petrecți sfintele sărbători ale Crăciunului cu bucurie, pace în suflet, sănătate, alături de toți cei dragi, iar noul an 2008 să vă aducă realizări și împliniri materiale și spirituale, multă sănătate. Sărbători fericite! și La mulți ani!--Lucian GAVRILA 23 decembrie 2007 20:57 (EET)

Mulțumesc

Anul trecut nu mi s-au făcut așa multe urări din partea colegilor wikipediști, și totuși am avut o mulțime de bucurii la Wikipedia, de exemplu faptul că ne-au venit o mulțime de contribuitori de valoare, printre care dumneavoastră. Fără îndoială că anul viitor, cu atîta belșug de urări, bucuriile vor fi cu atît mai mari și mai multe. Să fie într-un ceas bun. Vă doresc și eu un Crăciun fericit și un an plin de succese! — AdiJapan ☎ 23 decembrie 2007 21:47 (EET)

Vă mulțumesc și eu pentru urări, și dumneavoastră la fel. --Venator 23 decembrie 2007 23:08 (EET)

Multumesc pentru urările D-voastră; Primiți de la mine vă rog aceleași urări și anul nou să vă aducă numai succese și bucurii--Ioan Calatorul 23 decembrie 2007 23:12 (EET)

Mulțumindu-vă pentru felicitări vă doresc și eu un Crăciun fericit și un an nou bun și prosper. Având în vedere asemănarea dintre profesiile noastre, sper să avem prilejul de a colabora mai strâns în cursul anului ce vine. Afil 24 decembrie 2007 04:10 (EET)

Vă mulțumesc pentru urări și vă doresc un Crăciun fericit și un 2008 spornic! Iulian U. 24 decembrie 2007 11:31 (EET)

Vă mulțumesc pentru urări! Crăciun fericit și dvs. --Strainu 24 decembrie 2007 12:42 (EET)

Crăciun Fericit

La mulți ani! Multă sănătate Multă fericire Multă bunătate Și înțelepciune Bucurie-n suflet Masă-mbelșugată Și toată tristețea Fie alungată!
	Îți doresc în viață să mergi pe un drum Numit VIAȚĂ Să te împiedici de un ciob Numit NOROC Să cazi într-o prăpasie Numită FERICIRE Și să culegi o floare Numită IUBIRE.

-- Petru Dimitriu ^{lasă-mi un mesaj} 24 decembrie 2007 12:06 (EET)

Urări

Își doresc un Crăciun Fericit și un An Nou plin de bucurii, ție și tuturor celor care îți sunt dragi. --R O ^{A M A T A mesaj} 24 decembrie 2007 17:54 (EET)

Ah și încă ceva: dacă acesta este primul schimb de mesaje, oricând te pot ajuta cu ceva, te rog nu ezita să îmi lași un mesaj. --R O ^{A M A T A mesaj} 24 decembrie 2007 19:42 (EET)

Mulțumesc pentru urări. La mulți ani, petrecere frumoasă de Revelion, un an bun --da' ce zic eu!-- nu bun, foarte bun! – Laurap\ ^mesaj 26 decembrie 2007 21:59 (EET)

Sărbători fericite!

Bună seara lui Crăciun! Vă urez Crăciun fericit și un an nou fericit alături de familie și prieteni. La mulți ani! --Emily | disc. 24 decembrie 2007 18:13 (EET)

Salut, am văzut că ai scris urătoarele: „copierea dintr-o carte este plagiat, din două compilație, din trei dau mai multe dizertație” :-)

Eu, care am fost o vreme la un centru de informare și documentare, cunoșteam următoarea variantă:

Când copiezi dintr-o lucrare se numește plagiat.

Când copiezi din două lucrări, se numește compilație.

Când copiezi din trei sau mai multe lucrări, se numește documentare (cu condiția să indici sursele).

Eu zic să supunem la vot și, poate așa se mai uită de cearta cu destituirea administratorilor!

Sărbători fericite! --Miehs 24 decembrie 2007 23:06 (EET)

Oceanul Planetar

Acum ce ziceți? + Gikü 25 decembrie 2007 01:10 (EET)

Credeți că ar fi cazul să reeditez articolele „Sublocotenent”, „Locotenent” etc. conform articolului „Grad militar”? Sau poate să lăsăm gradul de ofițer aparte și militar aparte? + Gik ü 26 decembrie 2007 23:41 (EET)

Pornind de la "Constantin Narly"

Nu vă supărați că vă întreb. De unde v-a venit ideea despre conspirație?Neculae Dimitriu 29 decembrie 2007 00:00 (EET) Mulțumesc pentru răspuns. Uneori nu strică și puțină suspiciune. Am totuși, dacă nu o suspiciune, să zic o "problemă" cu cioturile. Am avut despre asta o discuție și cu Dl AdiJapan, care a completat ceva la definiția cioturilor. Să definesc problema. Am fost șocat când am văzut cât de multe cioturi avem la Wp în limba română. Asta o consider ca una din treburile mele. Or fi cioturi multe și pe la case mai mari, dar nu e treaba mea. În ce mă privește am evitat să încep articole sub forma limită de ciot cu două rânduri. Am mai spus că am o ambiție, de tip naționalist, ca să fie cât mai puține cioturi la Wp românească. Sau chiar, când va, de loc. Pentru asta ar fi nevoie de o acțiune conjugată a administratorilo și userilor, care să înceapă să completeze cioturile, deocamdată măcar la nivelul minim acceptabil. Evident că acest "nivel minim acceptabil" trebuie definit cât mai precis. Altfel am exagera în completarea prea stufoasă sau prea detaliată și n-am fi eficienți. De aceea cred că ar prinde bine o discuție largă privind definirea cioturilor. Scuze pentru lungimea mesajului.Neculae Dimitriu 29 decembrie 2007 07:47 (EET)

Urare / Colinde pentru toti Wikipedistii

LA MULTI ANI ! Pentru toti wikipedistii - daca stiti cumva Dvs. vreo "subtilitate tehnica" -, ati putea trimite urarea / colindele de mai jos... (am mai rugat pe cineva, dar nu stiu de-i in tara, de-i cumva "pe receptie")? Cu multumiri anticipate, IPT 30 decembrie 2007 14:46 (EET)

• * *

La cei din “Wikipedie”,

Și cu grâu de poezie,

NOU AN fericit vă fie...!

Viscolirile din ani

Urce-n floare de castani,

Rostuindu-vă BUNI ANI,

Înstelându-vă-n MULȚI ANI,

Spre-a vă sorcovi cerescu

Pachia-Tatomirescu...!

• * *

Stelele dalbe...

...de Sfântul Vasile

Cling-cling-cling: stele dalbe ning peste câmp cu grâne ce se țin de brâne, peste hat cu dropii ce legară snopii, peste clăi de paie, peste mușuroaie – case de soboli, prin grădini de școli...!

Cling-cling-cling: stele dalbe ning peste pătuiege proptite-n toiege, sub căciuli de fân, trase pân’ la sân...!

Cling-cling-cling: stele dalbe ning pe pătule lungi, de unde râd drugi cu dinții de soare către vrăbioare, către vrăbioi puși pe tărăboi...! Cling-cling-cling: stele dalbe ning în livezi de meri, pe blănuri de jderi, pe dealuri, pe râuri ca albastre brâuri, pe coline line, cu Luna vecine, pe Muntele Roșu, unde șade Moșu’, prin codri de fagi, între raze dragi; ninge-ntre stejari cu luceferi mari; ninge-adânc de munți printre brazi cărunți, pân’ la noi pe frunți – pini veverițoși, glugi de eschimoși...! Noi, voinicii de soi, de luni și de joi, azi vă sorcovim, flori înveselim – florile dalbe ni se-nsalbe; dalbe, de zăpadă, la Moș-Timp pe spadă; dalbe, ori de-arnici, dintre țepi de-arici – că și Domnul-Soare s-a dus să se-nsoare; la mireasa Lunii, se-adună lăstunii, din gura fântânii...! Cling-cling-cling: stele dalbe ning printre șoimi de aur, pe-al timpului taur; printre oameni harnici: azi, vestiți paharnici – c-au în sărbătoare comori de ninsoare – o mândră lucrare de la Mândrul-Soare ce de mult nuntește în munți, după creste: în palat de-aramă, cu zâna din ramă; în palat de-argint, cu zâna de-alint; în palatul cald din munți de smarald; în palat de aur, cu Fecioara-Faur; în palat de sticlă, cu zâna de pâclă...

Cling-cling-cling: stele dalbe ning – noi, voinici de soi, de luni și de joi, sorcovim cu crini Moșii de lumini, Moșii de-anotimp, Moșul-Soare-Timp, pe Samoș, Sa-moșul ce-l cântă cocoșul: „cucurigu-rigu, hai, de-alungă frigul...!“ – și pe moașa-Luna care coace-aluna; și moșii de tuci ce pun miez la nuci; și moșii din ruguri ce torc miere-n struguri – miere de albine, miere de lumine...!

Cling-cling-cling: stele dalbe ning noi, voinici de soi, de luni și de joi, sorcovim cu crini moșii de lumini, dar și moșii noi ce-au dus la zăvoi albinele-n roi s-avem faguri moi – lor facem urare în cuvinte rare, în cuvinte sfinte: ca brazii s-alinte, ca brazii să-ndemne pe-ale vremii semne... Iar voi, moși cinstiți, mulți ani să trăiți – mulți și fericiți...!

Sorcovim cu crini moșii de lumini, moșii noi, cinstiți, în țară iubiți, în lume vestiți; moșii-nvățători din câmpul cu flori; moșii-profesori prin păduri-viori, sădind raze-n crini moșii de lumini, moșii-medici-buni ce vin din străbuni, moșii-medici-mari de vieți făurari; sorcovim cu crini moșii de lumini, moșii din uzine dospind fierul bine, dospind fierul-soare: ca-n stele să zboare porumbei de-azur, de-anotimp mai pur, de-anotimp senin printre flori de in, la moși-țesători de cămăși la nori, la strungarii-moși printre cai focoși – cai de la mașini hrăniți cu lumini, cai de crom croiți de Om, caii de la Far hrăniți doar cu jar – cibercai cu gânduri ce sar peste grinduri, peste falnici lei, printre aprigi zmei – caii năzdrăvani ce rumegă ani, cai ce trec prin veacuri, neatinși de fleacuri...! Sorcovim cu crini moșii din lumini: mulți ani să trăiți, în pace-nfloriți ca macii în grâu, cu lumini la brâu, cu lumina-n gene, picurând în pene litere de aur ca solzi de balaur, sub ochi de azur, la cel trubadur, sub ochii ca mura înflorind răsura...! Fie: rod curat precum ați visat; glasuri cristaline de izvoare line; peste casă – avrămeasă; în joc – busuioc; în trifoi – iepuroi...! Livezile s-adune amiezile: prune aurii în sân la copii; curgă dintre sfere purpura, în mere – ca la paji în obraji, ca-n bujori aprinși de zori...! Perele umple ungherele ! Nucile s-adune curcile și curcanii barosanii ! Fie: podgorii cu must la prigorii; în plai, grajduri mari cu armăsari; pe izlazuri, groase vaci lăptoase...! Purceii să-ntreacă leii ! Oile lânoase fie mătăsoase ! Să umbrească glia spic cât ciocârlia ! Sub aripi de păduri, crească semănături ! Ciuperci cât banii să-ncânte tufanii ! Fie mânătărcile cât bărcile ! Gleznele să frângă beznele ! Fierul să străbată cerul și s-aducă ploi pentru altoi ! Omul să-mblânzeasc-atomul...! Fie lanuri de-mplinite planuri – lanuri de lumină în țara-grădină...!

Cling-cling-cling: stele dalbe ning cu flori de castani: La mulți ani...! Cling-cling-cling: stele dalbe ning flori de meri cinstiți: Mulți ani fericiți...!

Lerundrea...

(sau colinda Stretin-Cerbulului în cuptor d-Undrea)

În Decembrie, din stele, cad puzderii de undrele...!

– Lerundrea, flacără grea, strânge fulgii de la vrăbii, nu mai sta proptit în săbii...! Ia balaurii de ceață ce-ți toarnă-n mustață gheață și-ți aruncă țărțărel în soarele-ți subțirel, ori la lună, în căciulă, cu aripi de libelulă...! Lerundrea, sfânt aur scurs, ce stai în piele de urs, la porțile ferecate cu lanțuri de ger legate ?! Ai vreo mână ruginită, ai geana-mpăienjenită, ai toiagul mucezit, carul-fulger putrezit, Strein-Cerbul netrezit...?!? – Nu-s buimac, din flori de mac...! Am toiagul fermecat de ce văd în lung și-n lat, și-n adâncu-ntunecat... Astă mare margini n-are, însă azi, zări-vei brazi – și-ntre ei, cearcăn de miei; Cerbul de Aur, stretin, cu ochiul drept de rubin, are-n vârful coarnelor perlele oceanelor și,-ntre ele,-n rămurele, leagăn de mătasă albă, cu fecioara ce se-nsalbă în oglinzile de nalbă – o fecioară de vioară-lăcrămioară...!

Ea se-ncântă, și descântă: – Lerundrea-Lerundă, Ler-Ler-Ler, pe undă ce nu mă scufundă, mi-ai dat Stretin-Cerb de mă poartă-n herb: pădurea-i de coarne flacăra-ți să-ntoarne, bezne să răstoarne...! Luminează crinul, ne deschide-arinul la cetate,-n spate...! Ne cunună bradul cu-soarele-ți: adu-l ca să-i chindisesc aurul ceresc...! Lerundrea-Lerundă, Ler-Ler-Ler, pe undă ce nu mă scufundă...! [............................] – La Ler, stretin-cerb cu coarnele-n herb, ori la ruguri-rugi, topind fieru-n drugi, din adânc de lunci, sub ochi de ierunci...! [............................] – Spune-mi, spune-mi, Lerundrea, Ursa Mare ce mai vrea...?! C-am avut opt frați zăpezilor dați: pescari, vânători, în stea călători, de vultani înălțători, de-armăsari alergători, de corăbii purtători pe sub nori legănători, de suliți răsăditori...! [............................] – Oi, Lerundă, Stretin-Cerb cu înrăzărire-n herb, spre-ai mei frați, să nu cumva să ne-abați: cu fildeșul tău din oase, vor croi case frumoase...! Cădea-vor – la seceriș – nestematele-ți, pietriș...! Pe aleile de tuș, vor pune stelele-n pluș...! Ooo...! Din căpățâna-ți – spartă –, face-vor în boltă poartă...! După boltă-i o grădină cu mărgăritari-lumină...! [............................] – Lerundrea, Lerundă, Ler, se-ncinge cuptoru-n cer...! Moșul de pe guri de rai a dat cerbului meu grai – și la nuntă, sori se-avântă...!

• * *

Vidrosul și Mreana de Aur...

(sau colinda Pescarilor de Dunăre și a Sânt-Ionilor)

Astăzi, Anul se-nnoiește, Dunărea se primenește: Leroiler, din Don-Ares până-n cer ! Astăzi, Anul se-nnoiește și la năvodari sporește comoara cu pești de aur dintr-al Dunării tezaur: că-i Don-Ares sfânt, frumos, nevămuit de Vidros; că-i Dunărea de lumină – fluviu cu apă senină la pescari, pe sub grădină – pescari cu-nflorită masă și cu solzi de-argint pe casă: leroiler, din Dunăre până-n cer !

Și-am pornit a corindare la casă de pescar mare: Leroiler, din Don-Ares până-n cer !

La pescarul Ion-ăl-Tare, astăzi, noi zicem urare: Leroiler, din Dunăre până-n cer ! Ion-ăl-Tare are-n casă năvod mare, de mătasă, împletit în șapte,-n șase, cu șuvițele mai groase, cu șuvițe de argint umbrite de mărgărint, de sâmbătă până luni, numai în ochi de păuni; și-i năvodul fermecat într-al mrenelor palat – la palatul de-aur de sub plaur – de zâna valurilor și-a malurilor, de zâna smârcurilor și-a adâncurilor, de Mreana de Aur cu ochii de taur – mreana lui Ion cu vrăjit harpon, zâna lumilor din jos încolțită de Vidros – Vidrosul, frate genunii, ce scoate-n lume tăunii: o, Leroiler, din Dunăre până-n cer !

Stă-ntr-un ochi, după mătasă, Mreană-de-Aur, luminoasă, hăituită și-ncolțită... Ion tare se-nrăzărește ca de nuntă, omenește, însă Vidrosul pândește; de sub umbră-viorea presimte o piază-rea – că Ion tare-i ca o stâncă, răscolind apă-adâncă... Vidrosul vrea Mreana încă – prăpăd face între pești din adâncuri preacerești, ce cu greu le cucerești – că-i acolo apă mare cât din cer și până-n zare, cât din cer până-n pământ, așa-i la Vidros de-adânc – ținut nebătut de vânt, rareori atins de gând – unde-și ține al său țânc, unde Vidros puiu-și crește numai cu inimi de pește, cu inimioare de prunci – rătăciții de pe lunci: o, Leroiler, din Dunăre, până-n cer !

Dar cum e Mreana, frumoasă, și la vorbă mlădioasă, îl pofti pe Ion la masă, sub plaur, la ea, acasă – și pornesc prin apă-naltă, la castelul de sub baltă... Îi dă ce-i bun pe pământ, îi dă miere, îi dă cânt și mistreț vânat în toamnă, și gătit de-a apei Doamnă; și mai bea în zori de zi mustul viilor târzii, roua florilor de nalbă adunată-n noapte albă... Peștișorii de argint mai horesc prin labirint; mrene mari, ori feciorele își pun rochițe cu stele... Din adânc, din greu tezaur, Mreana noastră cea de Aur îi dă cheie de ninsoare – nufăr-născător de soare... Ion-ăl-Tare mulțumește, cu Mreana se sfătuiește cum s-o scape de Vidros – zmeul cel mai fioros, și de țâncu-i preațestos: Leroiler, din Dunăre până-n cer !

Și se-aprinde Ion-ăl-Tare și-ntinde năvodul mare din adâncuri până-n soare – năvod cu ochi de păuni tras în ceruri de lăstuni, de lăstuni și de egrete de păsări mai cucuiete; năvod cu ochi de păuni tras spre-adâncuri de moruni  de morunii de sub plauri și de-ai adâncului tauri... Și antărț, spre dimineață, sub o lespede de gheață, Vidrosului prinde țâncul – spre năvod, răcnește-adâncul, zbiară Vidrosul bătrân că-i smulge puiul din sân și se aține la Ion, fără teamă de harpon: o, Leroiler, din Dunăre până-n cer !

Ion sare pe Malul Mare, cu Vidruță în spinare și-l leagă de-un stâlp de cer  lemnul tare ca de fier; îl leagă în funii grele, numai noduri și inele, și-i prinde capul sub grindă ca nimeni să nu-l desprindă, nimeni să nu-l mai dezlege pe Vidruță-făr-de-Lege: o, Leroiler, din Don-Ares până-n cer !

Urlă Vidrosul mai tare și izbește-n Malul Mare valuri 'nalte, până-n soare, de păcură și de sare, sorbite din hău de mare: o, Leroiler, din Dunăre până-n cer !

La plaur de iarbă creață, către prânz, ca-n val de ceață, Vidros toarce pe mustață, când istețul pescar Ion sloboade al său harpon chiar la Vidros între coaste, unde zace-a apei oaste cu nunți vechi, mândre mirese, și-mpărați cu-mpărătese – și în inimă-i se-nfige: pe Vidros, de viață-l frige, pecetluindu-l de soarte pe-Ăl-Semănător-de-Moarte: o, Leroiler, din Dunăre până-n cer !

Mreana-și strânge Curtea toată ca să facă judecată acolo, la Malul Mare, unde-i jude Ion-ăl-Tare: Leroiler, din Don-Ares până-n cer !

Și la dreapta judecată, zice Mreana-nlăcrimată: „─ Spune, Vidruță calic, pește mare, pește mic, ai ucis pe nor, pe soare, noaptea, și-n amiaza-mare...! Ai mâncat doar inimioare de feciori și de fecioare, de zburdalnici prunci pe-aburoase lunci !?! Cu-ai tăi dinți tăioși, de brici, sfâșiatu-mi-ai amici: Ucigaș-al-Sorilor, du-te-n rândul morților, treci prin hrubele de fiere !“ ── zice Mreana cu durere... „─ În cuțitele de sare !“ ─ spune jude Ion-ăl-Tare... Leroiler, din Dunăre până-n cer !

Astăzi, Anul se-nnoiește, Dunărea se limpezește – că-i Don-Ares sfânt, frumos, nevămuit de Vidros, și e apă de lumină la pescari, pe sub grădină – pescari cu-nflorită masă și cu solzi de-argint pe casă, c-au văzut și ieri, sub plaur, Mreana Dunării de Aur: Leroiler, din Don-Ares până-n cer...! Leroiler, viață-mpreună, La mulți ani... cu voie bună...!

• * *

La cei din “Wikipedie”, Și cu grâu de poezie, NOU AN fericit vă fie...! Viscolirile din ani Urce-n floare de castani, Rostuindu-vă BUNI ANI, Înstelându-vă-n MULȚI ANI...! Azi, v-a sorcovit cerescu Pachia-Tatomirescu...! Timisoara, la 30 decembrie 2007...

Wolfram

• Am făcut numai câteva modificări minore și eu m-am gândit la fel că celelate date legate de wolfram ar trebui mutate la Wolfram (dezambiguizare) --P-7 ✍ 30 decembrie 2007 23:26 (EET)
• Avem un format care ajută la legătura internă grade Celsius {{te}} - ( °C) --P-7 ✍ 31 decembrie 2007 11:41 (EET)

Cioturi

Le voi introduce în curând în listă. Rad Urs ^Mesaj 31 decembrie 2007 14:59 (EET)