Deschide meniul principal
Cea mai veche traducere latină existentă a Elementelor, tradusă din arabă, datată în sec. al XIII-lea.[1]

Elementele reprezintă o celebră lucrare a lui Euclid, scrisă cam prin anul 300 î. Chr. și care avea să influențeze întreaga evoluție a matematicii europene. Constituie un tratat de geometrie, alcătuit din 13 cărți. Tematica este foarte ordonat și riguros organizată sub forma de definiții, postulate (axiome), teoreme (propoziții). Ultima carte se ocupă și de teoria numerelor.

ConținutulModificare

Cărțile I-IV se ocupă de geometria plană:

În cărțile V-X intervin proporțiile:

Cărțile XI-XIII sunt dedicate geometrie în spațiu:

PosteritateModificare

Elementele constituie o capodoperă în ceea ce privește modul în care logica este aplicată în matematică. Demonstrațiile propozițiilor sunt foarte riguroase, numărul de axiome este minim, iar conținutul este foarte bine sistematizat. Toate acestea fac din Elementele o lucrare de referință, valabilă și astăzi.

Celebra lucrare a lui Euclid a influențat mulți oameni de știință ca: Nicolaus Copernic, Johannes Kepler, Galileo Galilei, Sir Isaac Newton, Albert Einstein.

Lucrarea se situează pe Lista celor mai influente 100 cărți din istoria omenirii (conform criticului Martin Seymour-Smith) și, conform The Guardian, este una din primele zece cărți care au influențat lumea.[2]

NoteModificare

  1. ^ Russel, Betrand, A History of Western Philosophy, p.212.
  2. ^ „Ten books that changed the world”

BibliografieModificare

  • Bobancu, V. - Dicționar de matematici generale, Editura Enciclopedică Română, București, 1974

Vezi șiModificare

Legături externeModificare