Germani basarabeni

Germanii basarabeni (în germană Bessarabiendeutsche) au fost o comunitate etnică ce locuia preponderent în sudul Basarabiei (Bugeac). S-au stabilit în Basarabia la începutul secolului al XIX-lea, mai ales între anii 1814 și 1842. Majoritatea lor proveneau din sud-vestul Germaniei actuale, precum și din Elveția și Alsacia. O parte din ei s-au strămutat în Dobrogea în perioada 1841–1856, devenind o comunitate cunoscută sub denumirea de germani dobrogeni.

Harta Basarabiei. Cu galben (în germană) sunt reliefate cele mai importante comunități ale germanilor basarabeni.

Conform datelor recensământului populației din România din anul 1930 germanii reprezentau 3% din populația Basarabiei (care avea la acea vreme 2,8 milioane de locuitori). În toamna anului 1940, după ocuparea Basarabiei de către URSS, cei 93 de mii de germani basarabeni au fost transferați, în conformitate cu pactul Hitler-Stalin, pe teritoriul de azi al Poloniei, de unde au strămutați în 1945, în actualul land Baden-Württemberg.

La recensământul populației din anul 1989 din RSS Moldovenească, germanii numărau 7,3 mii persoane (c. 0,2% din populația republicii), aceștea fiind însă, descendenți ai germanilor transnistreni și ai germanilor de la Volga (care au fost „împrăștiați” de Stalin pe întregul cuprins al fostei Uniuni Sovietice).

În Germania există o Societate a germanilor basarabeni, cu sediul la Stuttgart.

Istorie

Coloniști germani lucrând pământul în sudul Basarabiei (perioada interbelică).

Horst Köhler a relatat într-un interviu faptul că germanii au întemeiat inițial pe teritoriul Basarabiei 25 de localități, numărul acestora s-a extins ulterior (în mod special, coloniștii germani s-au stabilit cu traiul în sudul Basarabiei, în locuri nepopulate). După împărțirea Europei, în 1939, nemții care locuiau în est au fost nevoiți ori să adopte cetățenia sovietică ori să se întoarcă în patria istorică.

• 

  Originile și locurile de unde au emigrat coloniștii germani.

• 

  Situaţia primelor colonii germane în Basarabia la 1818. Structura, după provenienţă, a „coloniştilor varşovieni”.

• 

  Harta naţionalităţilor României (1934). Se observă comunităţile germane (cu albastru) din Basarabia.

Evacuarea

Evacuarea germanilor a început chiar din 1939 și a continuat în 1940, ei fiind strămutați după un plan riguros, sub lozinca „Heim ins Reich” (Acasă în Reich). Peste 93.000 de nemți basarabeni s-au refugiat în Polonia și în Prusia Apuseană, ajungând mai târziu în Germania. După procedura de înregistrare, germanii basarabeni încetau să mai fie cetățeni români și intrau sub protecția celui de-al Treilea Reich. Ulterior, prin proceduri individuale, fiecare a primit cetățenie germană.

• 

  Germanii părăsesc Cleaștițul, la 1940 („Heim ins Reich”).

• 

  Evacuarea germanilor basarabeni prin Galați, 1940 („Heim ins Reich”).

• 

  O mulțime de germani basarabeni, ajunși în lagărul temporar de lângă Belgrad (Iugoslavia), după plecarea din Basarabia (c. 1940)

• 

  O coloană de bărbați germani basarabeni mărșăluind prin același lagăr

• 

  Bărbați germani basarabeni în lagărul temporar de lângă Belgrad

• 

  Germane basarabene, în același lagăr

• 

  O familie de germani basarabeni cazați în lagărul temporar, până la plecarea în partea poloneză cucerită de Germania nazistă

• 

  Germane basarabene tinere, în lagărul temporar de lângă Belgrad

• 

  Băiat în tradiționala căciulă de lână basarabeană (același lagăr)

• 

  Cuplu de țărani (probabil bunici) cu un bebeluș, în fostele costume naționale la o comemorare publică a vechii glii (Saxonia-Anhalt, 2003).

Germani basarabeni cunoscuți

Horst Köhler, președinte german (2004–2010) născut din părinți germani basarabeni

Carol Schmidt, primar al Chișinăului între 1877-1903, considerat unul din cei mai merituoși primari ai orașului, a fost german basarabean după tată, iar după mamă polon.

Părinții fostului președinte al Germaniei Horst Köhler au fost germani basarabeni, care în 1940 s-au strămutat pe teritoriul actual al Poloniei, în urma Pactului Hitler-Stalin de la 1939. Horst Köhler s-a născut în 1943.

Vezi și

• Lista așezărilor germanilor basarabeni
• Germani pontici
• Germanii din România

Legături externe

• Portalul oficial al Societății germanilor basarabeni [1]
• Harta așezărilor germane din Basarabia înainte de 1940
• Moldovarious.com - About Bessarabia Germans Arhivat în 31 iulie 2010, la Wayback Machine.

Bibliografie

• Immanuel Wagner: Zur Geschichte der Deutschen in Bessarabien. Heimatmuseum der Deutschen in Bessarabien. Melter, Mühlacker 1958, Stuttgart 1982 (Repr. Christian Fiess, Hrsg.)
• Jakob Becker: Bessarabien und sein Deutschtum. Krug, Bietigheim 1966.
• Alois Leinz: Heimatbuch der Bessarabiendeutschen. 20 Jahre nach d. Umsiedlung. Hrsg. im Auftr. d. Bessarabiendt. Landsm. Rheinland-Pfalz. Wester, Andernach 1960.
• Alfred Cammann: Vom Volkstum der Deutschen aus Bessarabien. Schriftenreihe Göttinger Arbeitskreis. Würzburg 1962, H.66.
• Albert Kern: Heimatbuch der Bessarabiendeutschen. Ev.-Luth. Kirche, Hannover 1964
• Friedrich Fiechtner: Heimat in der Steppe. Aus dem Schrifttum der Bessarabiendeutschen ausgewählt und bearbeitet von Friedrich Fiechtner. Verein zur Förderung des Schrifttums der Deutschen aus Bessarabien, Stuttgart 1964.
• Arnulf Baumann: Die Deutschen aus Bessarabien. Ev.-Luth. Kirche, Hannover 2000, ISBN 3-9807392-1-X
• Ute Schmidt: Die Deutschen aus Bessarabien. Böhlau, Köln 2004, ISBN 3-412-05004-0
• Luminița Fassel, O istorie de 126 de ani: germanii din Basarabia, în "Patrimoniu", nr. 3, 1991.