Gheorghe Manu (general)

Gheorghe Manu
Gheorghe Manu.jpg
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
București, Țara Românească Modificați la Wikidata
Decedat (77 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician
om de stat Modificați la Wikidata
Ambasador al României în Regatul Unit Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deAlexandru C. Catargi[*]
Succedat deNicolae Mișu
Ministru al apărării naționale Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deDimitrie A. Sturdza
Succedat deAlexandru Averescu
Ministru al finanțelor Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deGeorge D. Pallade
Succedat deTake Ionescu
Prim-ministru al României Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
GuvernGuvernul George Manu
Precedat deLascăr Catargiu
Succedat deIoan Emanoil Florescu
Ministru al apărării naționale Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deConstantin Barozzi
Succedat deMatei Vlădescu
Primar general al Municipiului București Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deConstantin N. Brăiloiu
Succedat deConstantin A. Rosetti
Ministru al apărării naționale Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deIoan Alexandru Duca
Succedat deEustațiu Pencovici
Deputat al României Modificați la Wikidata
Senator al României Modificați la Wikidata

PremiiOrdinul național „Steaua României”
Ordinul Virtutea Militară ()
Partid politicPartidul Conservator
Acest articol se referă la un general și prim-ministru român. Pentru alte sensuri, vedeți Gheorghe Manu (dezambiguizare).

Gheorghe Manu (alternativ George Manu; n. 26 iulie 1833, București – d. 16 mai 1911, București) a fost un general și om de stat român, ministru de Război în mai multe guverne. A deținut funcția de Președinte al Consiliului de Miniștri între 1889 și 1891.

BiografieModificare

FamilieModificare

A fost fiul fostului agă și caimacam al Valahiei Iancu Manu; mama sa, Ana Ghica a fost una din fiicele marelui ban Alexandru Ghica.

Manu era descendent direct al domnitorului Constantin Brâncoveanu.[1]

Studii, carierăModificare

După studii militare în Prusia, la Potsdam, a fost sublocotenent în armata prusacă (1853). Întors în țară in 1858, a fost însărcinat cu organizarea artileriei române. Cu gradul de colonel, a fost ministru de Război în guvernele Dimitrie Ghica și Manolache Costache Epureanu (1869-1870). A fost primar al Bucureștiului intre 1874 si 1877. Cu gradul de general, s-a distins în Războiul de independență, fiind primul român decorat cu Virtutea Militară (1877), ordin înființat de Prințul Carol.

Comandant de divizie în Războiul de independență, a obținut în februarie 1878 capitularea Vidinului.

După război a fost unul dintre fruntașii Partidului Conservator.

A fost inspector al artileriei până în 1888, ministru de Război în guvernele Teodor Rosetti și Lascăr Catargiu (1888-1889) și președinte al Camerei Deputaților (1891-1895).

Galerie imaginiModificare

NoteModificare

  1. ^ Berindei, Dan (), „Urmașii lui Constantin Brâncoveanu și locul lor în societatea românească. Genealogie și istorie”, În Cernovodeanu, Paul și Constantiniu, Florin, Constantin Brâncoveanu, București: Editura Academiei Republicii Socialiste România, p. 285 

BibliografieModificare


Predecesor:
colonel Alexandru Duca
Ministrul Apărării Naționale
Ministru de război

14 iunie 186917 decembrie 1870

Succesor:
colonel Eustasie Pencovici


Predecesor:
general Constantin Barozzi
Ministrul Apărării Naționale
Ministru de război

12 noiembrie 18884 noiembrie 1889

Succesor:
general Matei Vlădescu


Predecesor:
Dimitrie Sturdza
Ministrul Apărării Naționale
Ministru de război

22 decembrie 190411 martie 1906

Succesor:
general Alexandru Averescu




Predecesor:
George D. Pallade
Ministrul de finanțe al Regatului României
11 aprilie 18999 ianuarie 1900

Succesor:
Take Ionescu




Format:Guvernul Gheorghe Manu