Gheorghe Stavrescu
Gheorghe Stavrescu | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [1] Brăila, România |
Decedat | (62 de ani) Aiud, regiunea Cluj, România |
Cetățenie | Regatul României Republica Populară Română |
Ocupație | ofițer |
Limbi vorbite | limba română |
Comandant al Brigăzii 1 artilerie Comandant al Diviziei 14 infanterie Comandant al Corpului 6 teritorial Comandant al Corpului 6 armată Inspector general al artileriei | |
Studii | „Școala militară de artilerie, geniu și marină” (1907-1909) |
Activitate | |
Gradul | Sublocotenent (1909) Locotenent (1912) Căpitan (1916) Maior (1917) Locotenent-colonel (1926) Colonel (1933) General de brigadă (1939) General de divizie (1942) General de corp de armată (1945) Trecut în rezervă la 9 august 1949 |
Bătălii / Războaie | Al Doilea Război Balcanic Primul Război Mondial Al Doilea Război Mondial |
Decorații și distincții | |
Decorații | Ordinul Coroana României Ordinul național „Steaua României” Ordinul Mihai Viteazul |
Modifică date / text |
Gheorghe Stavrescu (n. , Brăila, România – d. , Aiud, regiunea Cluj, România)[2][3][4] a fost un general român.
A fost decorat la 7 noiembrie 1941 cu Ordinul Militar „Mihai Viteazul”, cl. III-a „pentru bravura și destoinicia cu care și-a comandat Divizia în bătălia din jurul Odesei”.[5]
A fost comandantul Corpului 6 teritorial al Armatei române în cel de-al doilea război mondial (în perioada 1943-1945), unitate militară pe care a condus-o în luptele din toamna anului 1944 pentru eliberarea părții de nord-vest a României (în zona Turda - Alba Iulia) și comandantul Corpului 6 armată (1945), pe care l-a condus pe frontul din Cehoslovacia.[6] În perioada 1 iunie - 1 octombrie 1945, generalul de corp de armată Gheorghe Stavrescu a condus Armata a IV-a.
A fost decorat la 4 august 1945 cu Ordinul Militar „Mihai Viteazul” cu spade, clasa III, „pentru dârzenia și priceperea cu care și-a condus trupele de sub comanda sa, în luptele de pe Dealul Feleacului, Târnavele și Mureș, precum și în luptele dela Nord Banska-Bistrița, Munții Tatra și de pe Valea Vagului și Moraviei, unde prin măsuri luate a grăbit înfrângerea inamicului, trecerea la urmărirea și dizolvarea ultimelelor sale rezistențe”.[7]
Generalul de corp de armată Gheorghe Stavrescu a fost trecut în cadrul disponibil la 9 august 1946, în baza legii nr. 433 din 1946, și apoi, din oficiu, în poziția de rezervă la 9 august 1947.[8]
A fost condamnat la muncă silnică pe viață și degradare civică pentru crime de război legate de masacrul evreilor din Iași[9][10][11][12] și a murit în Penitenciarul cu regim de maximă siguranță Aiud la data de 11 ianuarie 1951, bolnav de TBC pulmonar.[13]
Biografie
modificareDecorații
modificare- Ordinul „Coroana României” în gradul de Comandor (8 iunie 1940)[14]
- Ordinul Militar „Mihai Viteazul”, cl. III-a (7 noiembrie 1941)[5]
- Ordinul „Mihai Viteazul” cu spade, cl. a III-a (4 august 1945)[7]
Note
modificare- ^ C. Gheorghe Stavrescu
- ^ Leonida Loghin (col. dr.), Aurel Lupăștean (col.), Constantin Ucrain (col. dr.), Bărbați ai datoriei: 23 august 1944 - 12 mai 1945. Mic dicționar, Editura Militară, București, 1985, p. 381.
- ^ Victime pentru Basescu
- ^ fr Militarii din cel de-al doilea război mondial Arhivat în , la Wayback Machine.
- ^ a b Decretul Regal nr. 3.063 din 7 noiembrie 1941 pentru decorațiuni de războiu, publicat în Monitorul Oficial, anul CIX, nr. 273 din 17 noiembrie 1941, partea I-a, p. 7.156.
- ^ Alesandru Duțu și Florica Dobre, Drama generalilor români, p. 251.
- ^ a b Decretul regal nr. 2.468 din 4 august 1945 pentru conferiri de Ordinul „Mihai Viteazul” cu spade clasa III, publicat în Monitorul Oficial, anul CXIII, nr. 179 din 9 august 1945, partea I-a, p. 6.939.
- ^ Decretul Regal nr. 1.652 din 7 august 1947 pentru treceri în pozițiunea de rezervă, publicat în Monitorul Oficial, anul CXV, nr. 191 din 20 august 1947, partea I-a, p. 7.512.
- ^ Alesandru Duțu și Florica Dobre, Drama generalilor români, p. 250.
- ^ „Comisia internațională de studiere a holocaustul din România - Raportul final” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ Trial of Rumanian War Criminals Charged with Jassy Massacre Ends in Bucharest (în engleză), Jewish Telegraphic Agency[nefuncțională – arhivă]
- ^ „Iasi Pogrom”. www.zionism-israel.com.
- ^ Leonida Loghin (col. dr.), Aurel Lupăștean (col.), Constantin Ucrain (col. dr.), Bărbați ai datoriei: 23 august 1944 - 12 mai 1945. Mic dicționar, Editura Militară, București, 1985, p. 380.
- ^ Decretul Regal nr. 1.906 din 8 iunie 1940 pentru numiri de membri ai ordinului „Coroana României”, publicat în Monitorul Oficial, anul CVIII, nr. 131 din 8 iunie 1940, partea I-a, p. 2.789.