Ion Chelcea

Date personale
Ion Chelcea
Născut	1902
Decedat	1991 (89 de ani)
Ocupație	sociolog[*]
Modifică date / text

Ion Chelcea (n. 1902 – d. 1991) a fost un etnograf, sociolog folclorist și muzeolog român, doctor în filosofie, întemeietor al Muzeului Etnografic al Moldovei (Iași), șef de secție la Muzeului Satului din București. Promotor al metodei mongrafice, Ion Chelcea a fost autorul unui număr impresionant de studii știinfice și a contribuit la organizarea și completarea fondurilor etnogarfice ale multor muzee din România. A fost unul dintre sociologii considerați incomozi, a căror operă a fost subestimată în perioada regimului comunist. Teoria sa despre fluxurile și refluxurile etnice este apreciată de specialiști ca fiind o viziune etnopolitică "înalt reprezentativă", alături de cea a lui Simion Mehedinți, de exemplu (Bădescu, Ilie, Dungaciu, Dan, Ion Chelcea. În I. Bădescu și M. Ungheanu (coord.). Enciclopedia valorilor reprimate (vol.I, pp. 478–486), București, 2000). Lucrările sale sunt citate în același context cu alte nume de referință în sociologia românească, precum Sabin Manuilă, Anton Golopenția, Ion Conea, Gh. I. Brătianu, Nicolae Iorga ș.a. (Ion Chelcea, Privire către noi înșine, ca popor, Pitești, 2002). În opinia lui Paul H. Stahl, "Ion Chelcea face parte din generația de excepție care, între cele două războaie mondiale, a adunat informații asupra vieții sociale din România cea mare; autentici patrioți care, cu adevărat, și-au iubit țara".

Studii și educație

A făcut școala elementară și liceul în satul natal ([Boteni], [Muscel]) și, respectiv, la Brașov. A absolvit Universitatea din Cluj (1929-1934) și și-a luat licența în etnografie (Doctor în Etnografie) tot la [Universitatea din Cluj].

Din activitatea profesorului Ion Chelcea

Deși născut pe plaiurile muntene, în satul Boteni, jud.Muscel și absolvent al Universității "Regele Ferdinand I" din Cluj(1932)-instituție unde va obține de altfel și titlul de doctor în etnografie și sociologie în anul 1939 - ion Chelcea își va manifesta apoi din plin calităîile de cercetător,dascăl și muzeograf în capitala Moldovei, la Iași, oraș pe care el însuși l-a denumit pe drept cuvânt"un document istoric de preț".Aici va pune bazele unor originale cercetări etnografice, dar mai ales va fonda Muzeul Etnografic al Moldovei și va fi primul titular al disciplinei de etnografie de la Universitate.Iată trei puncte de reper, poate cele mai importante, din viața acestui mare etnograf român.

1.Ion Chelcea, conferențial de etnografie la Universitatea din Iași

Prin„decretul-lege relativ la organizarea învățământului superior” din 23 mai 1942 ia ființă la facultatea de științe a universității iesene, conferința de etnografie, pe lângă catedra de Geografie generală umană a acestei facultați.nu trebuie uitat faptul că este pentru prima dată când se înființează o astfel de conferință la o facultate de științe din România. În timpul celui de-al doilea război mondial, rector la Universitatea din Iași era geograful dr. M David(1886-1954), care în acord cu eruditul profesor Gh.I.Nastase, au propus încă de la începutul anului 1942 înființarea unei conferințe de etnografie aici,Iași fiind -pe atunci- singurul centru universitar al țării lipsit de predare unei asemenea discipline. În data de 12 ianuarie 1943, consiliul profesoral al facultății de Științe din Iași, ia notă de hotărârea comisiei.Stabilindu-se aceasta,rectorul Universității prof. M. David solicită ministrului Culturii Naționale și al Cultelor cu adresa nr.287/26 ian. 1943 „numirea prin decret a domnului Dr.Ioan Chelcea ca, conferențiar definitiv la conferința de etnografie de pe lângă Facultatea noastră de Științe”, astfel că la 6 martie 1943, Chelcea proaspăt sosit la Iași, depune jurământul în fața rectorului și a preotului. Lecția de deschidere a cursului de etnografie, conf. Chelcea a ținut-o pe 29 martie 1943,titlul ei fiind„Etnografie;obiect,concepție,metodă”, evidențiind că etnografia și-a luat sarcina „grea, dar frumoasă” de a studia viața popoarelor în forma lor particulară-specifică, după care apreciază că etnografia nu se folosește în studiile sale de o singură metodă ci de mai multe, după caz, evidențiind că, în timp ce etnologia studiază civilizația și legile de evoluție ale diferitelor popoare, etnografia „se ocupă de specificul etnic al unui popor”.

Activitate didactică și științifică

A fost conferențiar de etnografie la Universitatea din Cluj, preparator-șef lucrări la Muzeul Etnografic din Cluj, pedagog, invățător (la Brașov și Lujerdiu), șef de cercetări etnografice în cadrul Institutului Central de Statistică din București, conferențiar la Universitatea din Iași, director al Muzeului Etnografic al Moldovei (sub egida Univesității Al.I. Cuza din Iași) (1943), lucrător al Muzeului Satului din București.

Ion Chelcea este autorul a peste 200 de titluri de lucrări publicate în cei peste 70 de ani activitate științifică. Cea mai mare parte a operei sale a rămas însă în manuscris, nefiind publicată în timpul vieții autorului din cauza cenzurii comuniste.

Bibliografie selectivă

Studii și monografii publicate

Grecii în colindele noastre. Un aspect al vieții sociale de la noi în trecut: grecii negustori 1930, Cluj,
Neam și țară. Pagini de etnografie și folclor, 1940, București,
Schiță monografică asupra Lujerdiului-Someș (1932, Cluj),
Literatura monografică a satelor noastre și problemele în legătură cu studiul satului românesc. Momente principale (1933, Cluj),
Țiganii din România. Monografie etnografică (1944, București),
Preliminarii la o cercetare sociologică. Comuna Boteni. Documentar-toponimic (în colaborare, 1975, București).
Semnificații sociologice desrpe Negru-Vodă, creație muscelean-argeșană, pentru spiritualitatea românească. În Argeșul în cercetarea sociologică' (pp. 81–100), 1989, Pitești,
Privire către noi înșine, ca popor (2002, Pitești)
Literatura populară română contra dominațiunii maghaire în Ardeal (La littйrature populaire roumaine contre la domination hongroise en Transylvanie). s.l., s.n., s.a., 30 p.
Lucrări inedinte. Locuința rurală din Moldova (secolele XVII-XVII) și Meșteșugul fierăritului. În Societes europeennes', 18, 2001, Paris-București.
Sociologie Românească (1995, București)

Lucrări în manuscris

Monografii

Tovărășii de feciori și fete în viața poporului roman. Teză de doctorat (260 p.)
Curs de etnografie (250 p.)
Agricultuta tradițională în România. De la origini până la jumătatea secolului al XX-lea (350 p.)
Agricultura tradițională și începuturile agriculturii socialiste în unlele localități din țara noastră. Note de teren (195 p.)
Monografia comunei Boteni - Muscel (360 p.)
Muscelul. Individualitatea sa etnografică (350 p.)
Carul ca mijloc de transport la noi. Tehnică, terminologie, evoluție (82 p.)
Industriile sătești în Moldova (142 p.)
Clasele de vârstă și gen la români (210 p.)
Poporul roman în lumina cercetărilor sintetico etnografice și etnopsihologice (258 p.)

Articole și studii

Vatra în legătură cu viața de familie
La originea vieții economice. Czlesul în natură
O datină suceveană: ritualul înmormântării în sunet de trâmbiță
Păstoritul în nord-estul regiunii Iași
Boteni. Clăcași, boieri, moșeni
Aspecte ale culturii populare muscelene
Cercetări etnolingvistice în Muscel
Contribuție la cunoașterea satului Feleac – Cluj
Istoria satului Boteni – Muscel
Satul Boteni pe parcursul istoriei
Documente inedite privind satul Boteni – Muscel
Boteni, satul ăn cuvinte și expresii
Așezări și tipuri de sate în Muscel
Muscelul: caracterizare etnologică
Aspecte folclorice privind albinăritul în Moldova
La intersecția dintre etnografie și arheologie: “Coașta”
Botenii cei de din jos de Târgoviște
Fierăritul în unele sate din Valea Dunării
Un muscelean ce nu trebuie uitat: profesorul Petre Coman din Chilii (1906 –1983)
Specificul național în viziunea lui G.Călinescu