Lipsa religiei în România

Lipsa religiei în România este un fenomen foarte rar. România este una dintre cele mai religioase țări din toată Europa,[1] 92% (deși există unele îndoieli asupra acestei valori)din populație crezând în Dumnezeu.[2] Nivelele de Ireligiozitate din România sunt printre cele mai scăzute din Europa și chiar din lume. La recensământul din 2011, 0,11% din populație s-a declarat fără religie.[3]

Ateii din România (2011).

Totuși, ateismul și lipsa religiei în România sunt în creștere, în special datorită schimbărilor de concepție, persoanele tinere ( sub 40 ani, dar chiar și peste) nu mai au acest concept de religie, alte persoane au renunțat la religie deoarece au declarat că nu este de folos.[necesită citare]

În general, populația rurală este mult mai religioasă, în timp ce populația urbană are tendințe mai mari, fie de ateism, fie de ireligiozitate, fie spiritual dar nereligios. Chiar și în zonele rurale din zona Moldovei, renumite odată pentru credință, asta și datorată mânăstirilor din zona de Nord a Moldovei, este remarcată în ultimii ani o scădere a numărului de credincioși si persoane religioase.[necesită citare] Acest lucru se datorează schimbărilor de generație, emigrare, dar și a persoanelor care au revenit după ce au stat mult timp plecați, fie la muncă fie cu diverse afaceri sau alte scopuri.

Un alt fenomen din România, este acela că la recensăminte, populația se declară creștin ortodoxă, deși aceștia nu au nici un fel de cunoștințe despre religie.[necesită citare] Numărul de persoane ce practică religia adevărată (postire, frecventarea bisericii în zilele de vineri sau de sărbători) este relativ scăzut,[necesită citare] iar mulți declară în particular că sunt fie nereligioși fie atei,[necesită citare] deși în cadrul recensământului s-au declarat creștini ortodocși. Acest fenomen este datorat probabil asocierii ateismului cu regimul comunist. De asemenea, încrederea în Biserica Română a scăzut dramatic în ultimii ani,[necesită citare] la fel și frecventarea acesteia de către persoane cândva credincioase, probabil fie prin decesul acestora (persoanele vârstnice care erau religioase), venirea noilor generații, emigrare sau schimbarea percepției. De asemenea, nici sărbătorile religioase nu mai sunt văzute ca fiind importante, ci mai mult ca zile libere.[necesită citare] De exemplu ziua de 15 August, Sf. Maria, este zi liberă.

Note modificare

  1. ^ Tomka, Miklós (). Expanding Religion: Religious Revival in Post-communist Central and Eastern Europe. Walter de Gruyter. p. 75. ISBN 9783110228151. 
  2. ^ Tarta, Mihai (). Sremac, Srdjan; Ganzevoort, R. Ruard, ed. Religious and Sexual Nationalisms in Central and Eastern Europe: Gods, Gays and Governments. Leiden: Brill. p. 33. ISBN 978-90-04-29779-1. 
  3. ^ „Ce ne spune recensământul din anul 2011 despre religie?” (PDF). Institutul Național de Statistică. octombrie 2013. 

Vezi și modificare